Opera Națională Română din Cluj nu încetează să ne surprindă și să ne atragă în număr cât mai mare în frumoasa sa sală de spectacole, iar de această dată, titlul a fost unul care se potrivește tuturor, indiferent de vârstă, pentru că are la bază un basm cu care fiecare dintre noi a crescut și l-a îndrăgit, Motanul Încălțat! (Bianca Nica, Fotografii Nicu Cherciu)

Nu este vorba despre un spectacol dedicat exclusiv celor mici, iar argumentele principale sunt complexitatea și frumusețea partiturii, dar și umorul fin al libretului și al acțiunii ce are loc pe parcursul aventurilor lui Cotoșman și ale stăpânului său Ionică în drumul lor către frumoasa Domniță. Spectacolul durează aproximativ două ore și are o singură pauză, dar plictiseala sau monotonia nu și-au găsit locul în timpul acestuia, inclusiv schimbările de tablou fiind valorificate la maxim prin includerea unor numere de iluzionism și magie.

Marea majoritate a distribuției este formată din tineri soliști promovați de Opera Națională Română, obicei cu care deja ne-a obișnuit și pentru care trebuie felicitată, iar regia și scenografia aparțin unor personalități din lumea teatrului cu mare experiență. Orchestra și corul Operei clujene au fost dirijate de această dată de Adrian Morar și nu a lipsit nici participarea membrilor ansamblului de balet, mișcarea scenică fiind realizată de Marius Toda.

Regia spectacolului este semnată Traian Savinescu, spectacolului având forma unei „povestiri în ramă” în care publicul este invitat la o zi de naștere, unde are loc un spectacol de operă. Sunt primiți de un amfitrion interpretat de actorul Ruslan Bârlea și de Maestrul de Ceremonii, care prezintă personajele și invită în scenă maestrul dirijor, bătând gongul și dând startul spectacolului.

Costumele personajelor și decorul, realizate de Viorica Petrovici, au conturat fiecare personaj, scoțând în evidență caracterul și statutul lor, detalii semnificative pentru înțelegerea de către copii a acțiunii complexe a operei. De la o scenă la alta, decorul nu s-a schimbat, ci, aș putea spune, s-a adaptat cadrelor diferite, obiectele schimbându-și rostul și semnificația în funcție de moment. Fiind vorba despre un basm, efectele speciale, precum proiecțiile sau chiar ilustrarea unui lac, ar fi putut pune probleme în ceea ce privește puterea în scenă, dar nu a fost cazul. Creativitatea și ingeniozitatea regizorală și scenografică au rezolvat cu succes problemele puse de libret.

Iepurașul cerut de partitură a fost „multiplicat” la Cluj, unde am avut un grup de iepurași simpatici și talentați din corul „Junior VIP” condus de Anca Mona Mariaș, care nu doar că au cântat și au jucat, dar s-au dat și cu trotineta și cu rolele pe scenă.

Distribuția spectacolului este formată în cea mai mare parte din cei mai tineri și promițători soliști ai Operei clujene, iar acest lucru a adus un plus de dinamism spectacolului. În rolul principal, cel al Motanului Încălțat, soprana invitată Gloria Tronel a fost motorul energetic al spectacolului, intrând în personaj atât din punct de vedere teatral, cât și vocal, fără a-i pune vreo problemă.

Tenorul Eusebiu Huțan, încă student al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, s-a ridicat, fără probleme, la nivelul partenerei sale de scenă, având ocazia să-și etaleze calitățile vocale într-un rol de dimensiuni ceva mai mari decât cele pe care a avut șansa să le abordeze până acum pe scena Operei din Cluj. Cei doi sunt voci foarte promițătoare ale scenei lirice românești și sunt o dovadă a faptului că școala de cânt românească este una de top. Rolul domniței a fost interpretat de Lucia Bulucz și conturat ca fiind dintr-o altă lume, începând de la costumul cu o coroană impresionantă și încheiând cu gestica gingașă și atitudinea de visare a personajului.

Pe parcursul basmului au apărut fel de fel de personaje cu diverse simbolistici și însemnătăți, precum Împăratul, interpretat plin de umor de actorul și cântărețul Ruslan Bârlea, și slujitorii acestuia, interpretați de Sergiu Coltan, Tony Bardon, Geani Brad și Vlad Morar, robul interpretat de Cristian Hodrea, cei doi tâlhari interpretați de Samuel Barani și Zoltan Molnar și Marele Dregător – Simonfi Sandor.

Un moment interesant din punct de vedere regizoral și vizual al fost cel în care Motanul ajunge la Castelul Uriașului. Acest rol a fost interpretat de basul Petre Burcă din afara scenei însă, personajul său fiind construit de un decor mobil inedit ce înfățișa un cap imens. În momentul în care Motanul îi cere acestuia să se transforme într-un leu, proiecțiile asupra decorului redau îndeaproape această transformare, iar când îi cere să se transforme într-un șoricel, are loc un mic moment de teatru de păpuși, soluții foarte interesante pentru fantasticul impus de basm.

Același tip de proiecții au fost folosite și în momentul ariei Domniței, când aceasta visează la tânărul Ionică. Figura acestuia este redată pe suprafața unei luni ce se vede din camera Domniței, dar aș fi preferat să existe un reflector și pe cea care interpreta aria, atenția asupra sa fiind preluată de proiecție.

„Motanul” clujean este un spectacol complex, atât din punct de vedere regizoral, cât și vizual, valorificând la potențial maxim partitura lui Cornel Trăilescu. Distribuția tânără, mai apropiată de vârsta publicului țintă a spectacolului, a reușit să păstreze atenția audienței, în ciuda micilor probleme sau neajunsuri tehnice în ceea ce privește sonorizarea, din cauza cărora, în unele momente, zgomotul din sală a bruiat ceea ce se întâmpla pe scenă. Cei care nu au reușit să ajungă la premieră, au șansa să vizioneze spectacolul duminică, 19 martie, cu o distribuție aproape în totalitate diferită, avându-i ca protagoniști pe soprana Oana Trîmbițaș, tenorul Tiberius Simu și soprana Diana Țugui, dar și în luniile ce urmează, la Opera Națională Română din Cluj!

Citiţi aici parcursul profesional al regizorului Traian Savinescu, de la chimie la teatru şi operă, şi numeroasele titluri regizate şi premiate, iniţiator al Festivalului Internaţional de Animaţie.

Bianca Nica

Jurnal de soprană