Actualizare

Prietenii apropiați și foștii colegi au fost alături de familie, luni 20 octombrie 2025, la despărțirea de profesorul pianist Radu Lungu.

Preotul greco catolic Constantin Popescu și profesorul Silviu Vanda, fostul director al Liceului de Nevăzători au evocat personalitatea defunctului, iar soprana Alice Gavriliu a interpretat piesa Pentru tine Doamne.

Actualizare

Înmormântarea domnului profesor Radu Lungu a avut loc luni, 20 octombrie, la ora 10, la Capela Cimitirului Central din Cluj.

Ne-a părăsit intempestiv, în dimineața de vineri, 17 octombrie 2025, pianistul Radu Lungu, la vârsta de 81 de ani. Probabil unul dintre cei mai pasionați melomani din lume.

S-a născut în apropiere de Turda, în timpul războiului, în 13 mai 1944. Părinții, funcționari în administrația publică locală, l-au dus la concertele Filarmonicii clujene încă de mic copil, prin anii 50. S-a îndrăgostit pe loc de muzica live și de Casa Universitarilor.

A absolvit Liceul de Muzica si Conservatorul din Cluj. Nu i-a fost ușor, dar cu părinți dedicați și cu colegi inimoși, precum cornistul Vasile Oprea sau percuționistul Grigore Pop, a reușit să depășească problemele serioase, provenite de la o meningită din copilărie, care l-au lăsat complet fără vedere.

După finalizarea studiilor muzicale superioare, a activat ca profesor de muzică la Liceul de Nevăzători, unde i-a sprijinit și învățat pe elevi alfabetul muzical în limbajul specific Braille. A încurajat și a reușit să-și convingă unii elevi să urmeze și studii superioare muzicale.

Radu Lungu a sustinut mai multe recitaluri ca pianist în decursul timpului. În anul 2016, la ultimul recital oficial, a interpretat la Conservator piese de Beethoven: Uvertura la Regele Ștefan, op. 117, 32 de Variațiuni în do minor, WoO 80, 15 Variațiuni și Fuga în mi bemol major, op. 35 (Variațiunile Eroica).

Timp de aproape 7 decenii a fost unul dintre cei mai consecvenți spectatori ai Filarmonicii Transilvania, ai formațiilor studenților Academiei de Muzică Gh Dima și elevilor Liceului de Muzică Sigismund Toduță.

Se întâlnise de puțină vreme cu colegii de liceu, la începutul toamnei, la 60 de ani de la absolvire și a asistat încântat, de 2 săptămâni, de acustica sălii Heritage, la primul concert al Filarmonicii Transilvania, de la noul sediu al AMGD din cartierul Mănăștur.

Cât timp mobilitatea îi permitea, se deplasa singur prin oraș, inclusiv la Filarmonică și Conservator, felicita artiștii după concerte, în cabina din spatele scenei, când le adresa și scurte observații. Le spunea acestora, fie că se numeau Dan Grigore, Cristian Mandeal sau Ștefan Ruha, când au mai cântat la Cluj, dar și cum au cântat. Nu ierta nicio deraiere de la ceea ce considera că ar fi interpretarea ideală, conturată după audiții asidue a unor producții muzicale de top din lume, accesibile acasă prin televiziuni sau radiouri.

În ultimii ani se mulțumea să noteze câteva gânduri în cronicile noastre. A realizat câteva înregistrări video, cu impresii de la concerte, sub titlul Trecător prin Loja V, de la Filarmonică. Conducerea Filarmonicii, pianiștii Marius Tabacu și apoi Silvia Sbârciu l-au moștenit cu plăcere și i-au ținut locul său liber.

Memoria sa fantastică făcea notițele sale deosebit de interesante, prin evocarea comparativă a unor interpretări de epocă. Surprindea și prin ușurința cu care recunoștea vocile persoanelor întâlnite chiar o singură dată, în pauza concertelor. Reținea în egală măsură și parfumul interlocutorului.

Astăzi se pregătea să meargă la Concertul de pian de Rahmaninov, la Filarmonică, în Festivalul Toamna Muzicală, în noul sediu de la Colina, dar obosit de gânduri, de o gripă rebelă și de amintiri, a ales să cânte la pian, doar pentru părinții și sora sa, la ei, în cer.

Prietenii i-au dedicat primul cod qr pe monumentul funerar, din Cimitirul Central Hazsongard, o tendință din tehnologia occidentală, care face trimitere la un film memorial cu poze și citate, din numeroasele interviuri pe care le-a avut în decursul activității de spectator al Filarmonicii și Conservatorului.

Mihai Bacalu