Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins joi recursul Inspecţiei Judiciare, faţă de decizia Curţii de Apel Bucureşti, din dosarul privind scandalul făcut de avocata Kapcza Mikolt în urmă cu 3 ani, în sala de dezbateri a Judecătoriei Cluj, prezidată de judecătorul Oana Maria Daradics.

Incidentul a declanşat o amplă dezbatere în spaţiul public, taberele formate adhoc, culmea, nu în jurul celor două profesii, ci cu generaţiile implicate, aducând reciproc acuzaţii. Tinerii au reproşat bătrânilor că ridică vocea când îşi epuizează argumentele juridice, iar maturii susţin că tinerii nu mai ştiu ce e respectul şuviţelor cărunte.

Detalii soluţie: DECIZIA NR.3074 Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii împotriva sentinţei civile nr. 1519 din data de 27 mai 2015, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Sec?ia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 octombrie 2017.

Kapcza Mikolt a sfidat atunci instanţa de judecată, comentând în repetate rânduri decizia judecătoarei, chiar şi după ce a fost îndepărtată din sală. Magistratul Daradics i-a atras atenţia în zadar că poate contesta decizia sa din dosar, avocatul a continuat să vocifereze.

Baroul Cluj a reclamat doar atitudinea judecătorului şi a sesizat Inspecţia Judiciară, care a clasat însă reclamaţia, apreciind că avocatul a fost cel care a agresat instanţa.

Reprezentanţii Baroului au insistat şi au cerut anularea deciziei Inspecţiei Judiciare, obţinând câştig de cauză atât la Curtea de Apel Bucureşti, cât şi acum la Curtea Supremă

Minuta Curţii de Apel Bucureşti

Solutia pe scurt: Admite contestaţia. Desfiinţează Rezoluţia nr.3959/IJ/3285/29.09.2014 emisă de pârâtă. Dispune trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi 27.05.2015.

Incidentul din sala Judecătoriei a fost reflectat în diferite modalităţi în presă. Magistratu a reclamat atitudinea subiectivă a unor publicaţii.

Decizia Inspecţiei Judiciare privind solicitarea judecătorului de apărare a demnităţii

Nr.3977 /IJ/3300/DIJ/2014

RAPORT privind cererea doamnei judecător Daradics Oana Maria de apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale

1.Data şi modalitatea sesizării.

La data de 11.09.2014 s-a înregistrat la Inspecţia Judiciară, sub nr.3977/IJ/3300/DIJ/2014, cererea formulată de doamna judecător Daradics Oana Maria pentru apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale în raport de informaţiile apărute în mai multe publicaţii locale.

La data de 17.09.2014 doamna judecător a revenit în atenţia Inspecţie Judiciare cu o completare a cererii iniţiale prin care solicita şi apărarea independenţei.

2.Aspectele sesizate.

Presa locală din Cluj Napoca a publicat mai multe articole tendenţioase la adresa doamnei judecător şi a conduitei acesteia din sala de şedinţă manifestată în data de 02.09.2014, apreciate de petentă ca fiind de natură a-i aduce atingere imparţialităţii, onoarei şi demnităţii profesionale.

Prin completarea cererii, petenta a apreciat că poziţia adoptată de Baroul Cluj prin Hotărârea nr.186/09.09.2014, de a mediatiza printr-o conferinţă de presă, reacţia Baroului vis a vis de incidentul petrecut în sala de şedinţă în data de 02.09.2014, de a formula sesizare în vederea cercetării disciplinare, de a derula un protest în perioada 15.09-19.09.2014 prin purtarea de banderole albe de către toţi membrii baroului în semn de solidaritate profesională cu doamna avocat Kapcza Mikolt Krisztina, este în măsură de a-i afecta independenţa.

3.Data finalizării verificărilor prealabile şi conţinutul acestora.

În limitele de competenţă prevăzute de dispoziţiile art. 46 alin. 2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată, s-a procedat la verificarea celor sesizate prin petiţia înaintată. Verificările prealabile s-au încheiat la data de 01.10.2014 şi au vizat, pe de o parte, conduita doamnei judecător manifestată în sala de judecată la data de 02.09.2014 şi, de cealaltă parte, articolele apărute în presă şi pe internet cu referire la acelaşi incident, sens în care s-a solicitat conducerii administrative a instanţei copia înregistrării audio a şedinţei din data de 02.09.2014 cu referire la dosarul nr…/211/2012 şi transcrierea acesteia şi s-a verificat conţinutul articolelor de presă.

4. Situaţia de fapt.

4.1Conţinutul publicaţiilor.

În articolul scrisoarea tânărului jurnalist apărut în data de 03.09.2014 pe internet www.ziardecluj.ro domnul Liviu Alexa, semnatarul acestuia, se adresează direct magistratului cu expresii de genul: repetentă la capitolul viaţă şi nevastă de vătaf, continuând cu afirmaţii de genul:

„Gestul Dumneavoastră trădează isterie, lipsă de experienţă, lipsă de bun simţ, lipsă de respect faţă de breasla avocaţilor, lipsă de consideraţie faţă de cetăţenii ce îşi aşteptau judecata. V-aţi comportat execrabil, aţi boţit pentru multă vreme roba în care îmi pun mereu speranţa eu şi ceilalţi ce încă cred în Justiţie.”

Pe lângă atacurile directe la persoana magistratului care a dispus măsura de a scoate din sală un avocat, jurnalistul în cauză aduce acuze instituţiei magistraturii, în general, şi corpului didactic care pregăteşte în cadrul INM auditorii de justiţie, în special,arătând că:

„Prin abuzul de forţă de azi, mi-aţi arătat că nu sunt vorbe în vânt cele auzite de mine la nişte amici care îmi vorbesc despre tâmpeniile pe care tutorii de la INM vi le spun dumneavoastră, tinerilor judecători, când vi se inoculează, pe stil nou chestii de genul voi judecătorii sunteţi cei mai tari, sunteţi aparte, sunteţi o castă, toleranţă zero cu oricine va contesta…Dumneavoastră judecătoriii tineri, căci doamna Daradics, abia aveţi 7 luni de instanţă, abia 7 luni de când Preşedintele României v-a semnat decretul, dumneavoastră trebuie să fiţi Speranţa că Justiţia se va dezstrâmba şi mai tare de acum înainte. Dar sunteţi mulţi, mulţi dintre cei noi, înfumuraţi şi isterici….În general o atitudine găunoasă, puturoasă, demnă de o şuetă cu colegii de facultate pe o terasă în centru, iară nu în clădirea unde locuieşte Justiţia”

Articolul continuă cu expresii de genul „ o stare de tupeu ce se dezvoltă ca un virus în inimile Noii Generaţii. Foşti tineri avocaţi ce s-au ratat ca avocaţi se duc la INM, devin magistraţi..”

Totodată, în cuprinsul articolului jurnalistul afirmă „Stimată doamnă judecător, mi-e frică rău de Dumneavoastră. Mi-e frică să nu care cumva să ajung la judecata Dumneavoastră şi să mă judecaţi subiectiv”.

Incidentul petrecut în sala de şedinţă a Judecătoriei Cluj Napoca sub prezidiul doamnei judecător Daradics Oana Maria a fost dezbătut şi în alte articole apărute în presa scrisă sau pe internet – ştiri de Cluj, ora de Cluj.ora de ştiri- făcându-se afirmaţii la adresa judecătorului de genul „magistratul şi-a ieşit din pepeni..”, „magistratul mânios”.

4.2Situaţia rezultată din verificări.

Doamna judecător Daradics Oana Maria a absolvit Institutul Naţional al Magistraturii şi a fost numită în funcţia de judecător prin Decretul Preşedintelui României nr.54/31.01.2014. Doamna judecător funcţionează în cadrul Secţiei Civile a Judecătoriei Cluj Napoca fiind titulara completului C32.

În data de 02.09.2014, pe lista de şedinţă a completului C32 la poziţia 6 se afla înscris dosarul nr. …./211/2012, având ca obiect servitute, în care doamna avocat Kapcza Mikolt Krisztina reprezenta partea pârâtă.

Pe parcursul derulării şedinţei de judecată, între doamna avocat Kapcza Mikolt Krisztina şi preşedintele completului de judecată, doamna judecător Daradics Oana Maria, a existat un schimb de replici pe fondul unor măsuri dispuse de instanţă.

Astfel, la data de 24.06.2014, au fost puse concluzii pe fondul cauzei şi, la data de 30.06.2014, prin încheierea de şedinţă de repunere pe rol, instanţa a considerat că, fiind vorba despre un caz de coparticipare procesuală obligatorie, ar fi necesare lămuriri cu privire la stabilirea cadrului procesual, apreciindu-se că existau probe contradictorii în dosar, referitor la calitatea procesuală pasivă.

În data de 02.09.2014, când instanţa a stabilit termen pentru reluarea procesului, fiind lipsă de procedură cu pârâţii, instanţa, a arătat că nu se poate discuta cu privire la extinderea de acţiune pe care reclamantul, prin reprezentant a dedus-o judecăţii în formă orală. Cu toate acestea, instanţa a apreciat că poate consemna în încheierea de şedinţă această extindere de acţiune, urmând a fi citate persoanele în cauză pentru a-şi exprima un punct de vedere şi a se putea discuta extinderea de acţiune chiar la termenul ce vor fi fost citate, în vederea respectării dreptului de soluţionare a procesului într-un termen rezonabil.

Deşi s-a învederat că nu se discută aspecte legate de extinderea acţiunii, apărătorul pârâţilor, doamna avocat Kapcza Mikolt Krisztina, fără a i se acorda cuvântul de către preşedintele completului, a criticat măsura instanţei de repunere pe rol a cauzei adresându-se instanţei cu expresii de genul „instanţa nu poate…este total greşit ce a făcut instanţa…”

Întrebată fiind dacă scopul susţinerilor sale este acela de a certa instanţa pentru măsurile dispuse, apărătorul pârâţilor a răspuns afirmativ şi insistent, întrerupându-l de două ori pe preşedintele completului, pe fondul acestor discuţii acesta replicându-i doamnei avocat după cum urmează: ,,îndrăzniţi să criticaţi o soluţie în faţa mea? Aveţi cale de atac! ”

În continuare, apreciind atitudinea apărătorului pârâţilor drept un comportament inadecvat în sala de şedinţă, preşedintele completului i-a adus la cunoştinţă acestuia că va dispune amendarea sa, solicitându-i totodată să părăsească sala de judecată însă, doamna avocat a continuat să-şi exprime nemulţumirea faţă de soluţia instanţei în faţa întregii asistenţe.

Cum, tonul şi atitudinea acesteia erau contrare ordinii şi solemnităţii şedinţei de judecată, preşedintele completului i-a repetat pe un ton ferm şi răspicat solicitarea de a părăsi sala, folosind exprimarea:”Afara!Afară! Ieşiţi afară!” făcând apel, totodată, la prezenţa în sala de şedinţă a jandarmului.

Doamna avocat a părăsit sala de şedinţă înainte ca un jandarm să ducă la îndeplinire măsura dispusă, dar nu înainte de a comenta în faţa întregii săli această dispoziţie, solicitând totodată şi o copie a încheierii de şedinţă.

După scurt timp, doamna avocat s-a întors din nou în sală şi, fără a avea permisiune a de a se adresa instanţei a comentat din nou în faţa întregii săli măsura dispusă, argumentând că instanţa nu are temei legal pentru îndepărtarea sa din sala de şedinţă, moment în care preşedintele de complet a suspendat şedinţa de judecată.

După acest incident, atât în presa scrisă locală cât şi pe internet au apărut în mai multe publicaţii (ştiri de cluj, ora de cluj.ora de stiri, clujust.ro, ziar de cluj) articole tendenţioase referitoare la incident, în general, şi la conduita preşedintelui de complet, în special, doar pe baza afirmaţiilor doamnei avocat, articole care au relatat într-o manieră proprie stilului jurnalistic, starea de fapt, făcându-se aprecieri asupra încălcării unor norme de procedură şi cu privire la atitudinea despotică şi necivilizată a unui magistrat.

Prin cererea depusă la data de 17.09.2014 doamna judecător a revenit în atenţia Inspecţiei Judiciare informând asupra poziţiei adoptate de Baroul Cluj vis a vis de incidentul petrecut în data de 02.09.2014.

Astfel, în urma şedinţei Consiliului Baroului Cluj s-a hotărât că se va formula la Consiliul Superior al Magistraturii plângere împotriva doamnei judecător, că se va mediatiza printr-o conferinţă de presă poziţia Baroului vis a vis de incidentul petrecut şi se va derula un protest în perioada 15.09-19.09.2014 prin purtarea de banderole albe de către toţi membrii baroului în semn de solidaritate profesională cu doamna avocat Kapcza Mikolt Krisztina .

Poziţia astfel adoptată a fost apreciată, de doamna judecător, ca o presiune psihică excesivă exercitată public împotriva sa şi nu în ultimul rând, împotriva sistemului de justiţie, în general.

5.Dispoziţiile legale aplicabile în raport de incidentul din sala de şedinţă şi conduita magistratului raportat la acesta.

Dispoziţiile Codului de procedură civilă de la 1865, aplicabile speţei pendinte în dosarul nr. …/211/2012, prevedeau la art.122 (1) că preşedintele exercită poliţia şedinţei, putând lua măsuri pentru păstrarea ordinei şi bunei –cuviinţe, iar la pct. (6) prevede că preşedintele poate chema la ordine orice persoană care tulbură mersul dezbaterilor. Dacă această chemare rămâne fără rezultat, el poate obliga pe tulburător să părăsească sala şi la nevoie va da ordin să fie scos din sală.

6. Argumentarea soluţiei şi dispoziţiile legale aplicabile.

6.1.Aspectele vizând conduita doamnei judecător Daradics Oana Maria, în sala de judecată la data de 02.09.2014 la momentul instrumentării dosarului nr…./211/2012 au constituit obiectul verificărilor în lucrarea înregistrată la Inspecţia Judiciară sub nr.3959/IJ/3285/DIJ/2014 prin care s-a dispus clasarea sesizării formulată de petenţii avocat Kapcza Mikolt Krisztina şi Baroul Cluj prin organele de conducere – Consiliul Baroului respectiv Decanul Baroului. Totodată, s-a dispus ca rezoluţia să fie înaintată conducerii Judecătoriei Cluj-Napoca, spre a fi avută în vedere de Comisia de evaluare din cadrul instanţei la evaluarea periodică a judecătorului vizat.

Pentru a dispune clasarea sesizărilor în lucrarea cu numărul de mai sus s-a reţinut că, dispoziţiile Codului de procedură civilă în vigoare la data sesizării instanţei cu cererea ce face obiectul dosarului nr. …/211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca, prevedeau la art.122 (1) că preşedintele exercită poliţia şedinţei, putând lua măsuri pentru păstrarea ordinei şi bunei –cuviinţe, iar la pct. (6) că preşedintele poate chema la ordine orice persoană care tulbură mersul dezbaterilor. Dacă această chemare rămâne fără rezultat, el poate obliga pe tulburător să părăsească sala şi la nevoie va da ordin să fie scos din sală.

În rezoluţia de clasare, după reţinerea situaţiei de fapt, s-a arătat că, stabilind standarde de conduită conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei de magistrat, Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, prevede în art. 14 că judecătorii…trebuie să impună ordine şi solemnitate în timpul soluţionării cauzelor şi să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de părţi, avocaţi, martori, experţi, interpreţi ori alte persoane şi să le solicite acestora un comportament adecvat.

S-a susţinut totodată că, reguli similare sunt stabilite şi în sarcina avocaţilor care au obligaţia profesională de a respecta autoritatea judiciară şi de a-şi exercita funcţia în faţa instanţelor în conformitate cu legislaţia şi cu deontologia profesiei lor.

Astfel, s-a arătat că art.229 (3) din Statutul profesiei de avocat prevede că acesta este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să pledeze cu demnitate. Avocatului ii este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanţa şi participanţii la proces, atât în şedinţa de judecată, cât şi în afara acesteia.

A rezultat, aşadar, că poziţia avocatului în sala de şedinţă trebuie să respecte anumite standarde de conduită, iar respectul trebuie să fie reciproc şi nu unilateral, atitudinea contrară atrăgând după sine sancţiuni şi nu solidaritate profesională.

Prin urmare, s-a reţinut că, dată fiind atitudinea doamnei avocat faţă de instanţă, tonul şi modalitatea de adresare folosite de preşedintele completului, se pot circumscrie unui exces scuzabil, determinat de încercarea avocatului de subminarea a autorităţii în sala de şedinţă şi, nu în ultimul rând, de încălcare a solemnităţii şedinţei de judecată. Aceasta deoarece, este în atribuţia naturală a judecătorului de a atrage atenţia asupra regulilor de conduită şi de a formula observaţii atunci când se constată o îndepărtare de la acestea.

S-a mai reţinut că deşi magistratul a folosit o exprimare care nu este în deplină concordanţă cu prestigiul funcţiei exercitate nu sunt indicii cu privire la săvârşirea vreunei abateri disciplinare, rezoluţia de clasare fiind comunicată Comisiei de evaluare profesională din cadrul instanţei.

În final, s-a apreciat în sensul că, atitudinea manifestată de judecător în relaţia cu doamna avocat s-a datorat şi conduitei acesteia şi nu a reprezentat o reacţie disproporţionată faţă de tulburarea ce fusese adusă solemnităţii şedinţei de judecată.

6.2 Aspectele reţinute privind cererea de apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale.

Potrivit art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, şi art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată şi modificată, Consiliul Superior al Magistraturii apără judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Dreptul la reputaţie figurează printre drepturile garantate de art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ca element esenţial al dreptului la respectarea vieţii private. Reputaţia profesională este o consecinţă a integrităţii profesionale şi morale de care trebuie să dea dovadă fiecare judecător, aceasta aflându-se în strânsă legătură cu independenţa, imparţialitatea şi integritatea pe care trebuie să le manifeste fiecare judecător în exercitarea profesiei. Reputaţia profesională conferă magistratului credibilitate şi siguranţă în exercitarea profesiei, autoritate în exprimarea opiniilor, cu precădere a celor profesionale şi totodată, reprezintă părerea pe care magistratul o creează în conştiinţa colectivă despre modul în care îşi exercită profesia.

Art. 10 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacră libertatea de exprimare, arătând că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare şi că acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) şi (6) din Constituţia României, „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile însă, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”.

De asemenea, dreptul la liberă exprimare, prevăzut de art. 30 din Constituţie nu poate fi exercitat cu încălcarea principiului independenţei judecătorului şi supunerii lui numai legii, astfel cum este statuat prin dispoziţiile art. 124 din Constituţie şi art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată.

Odată consacrată libertatea de exprimare în general, referindu-ne la mass-media – dat fiind obiectul lucrării de faţă – revine obligaţia fiecărei legislaţii în parte de a statua asupra rolului pe care mass-media îl are în societatea respectivă, în concret, de a crea, pe de o parte, cadrul legal de exprimare, iar pe de altă parte, de a integra această activitate aspiraţiilor socio-culturale şi nu numai ale societăţii în ansamblul ei.

Asupra acestui ultim aspect, prin Rezoluţia 1003 (1993) privind etica jurnalistică, art. 1 stabileşte că suplimentar la drepturile şi obligaţiile juridice stabilite de către normele juridice respective, presa mai are o responsabilitate etică faţă de cetăţeni şi societate, care trebuie accentuată la momentul actual, când informarea şi comunicarea joacă un rol major în formarea atitudinii personale a cetăţenilor şi dezvoltarea societăţii şi a vieţii democratice.

De aceea, s-a arătat că printre principiile de bază ale eticii jurnalismului se află şi condiţia ca difuzarea ştirilor să fie bazată pe adevăr, asigurată prin mijloace adecvate de verificare şi demonstrare şi pe imparţialitate în prezentare, descriere şi narare (art. 4).

Tot astfel, Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul Român de Presă, impune ziaristului obligaţia de a da publicităţii numai informaţiile de a căror veridicitate este sigur, după ce în prealabil le-a verificat, atrăgându-i atenţia că nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte şi că ştirea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă şi să nu conţină păreri personale.

Toate aceste principii capătă şi mai multă importanţă atunci când vin în contact cu activitatea de înfăptuire a justiţiei, fiind consacrat faptul că presa are sarcina de a comunica informaţii şi idei legate de cauzele aflate pe rolul instanţelor (Cauza Sunday Times contra Marea Britanie), deoarece administrarea justiţiei serveşte colectivităţii în ansamblul ei şi necesită cooperarea unui public bine informat.

Corelativ acestui drept al presei în contactul cu puterea judecătorească, este recunoscut şi dreptul instanţelor de a beneficia de încrederea opiniei publice, pentru a-şi putea îndeplini în mod corespunzător atribuţiile, fiind deci necesar să fie protejate împotriva unor atacuri distructive, lipsite de fundament (Cauza Sabou şi Pârcălab contra România).

Referindu-se la restrângerea libertăţii de exprimare în scopul garantării autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza „Braford contra Danemarcei” a decis că „interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”. În cauza „Pager şi Oberschlick contra Austriei” s-a statuat că „activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”.

În acest context se analizează şi articolul de presă, în legătură cu activitatea profesională a doamnei judecător Daradics Oana Maria, iar Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să aprecieze dacă intervine şi apără reputaţia profesională a judecătorului.

Articolul, prin conţinutul său concret, prezintă în mod tendenţios o situaţie de fapt bazată doar pe relatările unuia dintre participanţii la incident, descrierea atribuită judecătorului pornind de la anumite prejudecăţi legate de magistraţii noii generaţii pe care tânărul jurnalist le-a cules de la nişte amici legat de activitatea altor tineri judecători.

Prezentarea în articolul menţionat a unor informaţii inexacte, împreună cu titlul ales, sunt tendenţioase şi induc în conştiinţa opiniei publice o percepţie negativă cu privire la activitatea şi reputaţia profesională a judecătorului, fiind de natură să afecteze autoritatea de care acesta trebuie să se bucure în exercitarea funcţiei de judecător.

De asemenea, afirmaţiile din cuprinsul acestui articol de genul: gestul dumneavoastră trădează isterie, lipsă de experienţă, lipsă de bun simţ, lipsă de respect faţă de breasla avocaţilor, lipsă de consideraţie faţă de cetăţenii care îşi aşteptau judecata, sau caracterizări de genul comportament execrabil, înfumuraţi şi isterici, abuz de forţă pun la îndoială atât probitatea morală cât şi capacitatea profesională a doamnei judecător conturând un profil incompatibil cu funcţia de magistrat, toate acestea, în mod evident, fiind în măsură să afecteze reputaţia profesională a judecătorului şi, implicit, fiind de natură să producă o scădere a prestigiului magistratului.

Totodată, fără ca incidentul care a avut loc în sala de şedinţă în data de 02.09.2014 să fi fost rezultatul unei atitudini subiective din partea judecătorului, prin afirmaţia „Stimată doamnă judecător, mi-e frică rău de Dumneavoastră. Mi-e frică să nu care cumva să ajung la judecata Dumneavoastră şi să mă judecaţi subiectiv” jurnalistul Liviu Alexa aduce o gravă atingere imparţialităţii doamnei judecător, inducând ideea în rândul opinie publice că doamna judecător Daradics Oana Maria nu poate garanta desfăşurarea unui proces echitabil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în mod constant, că un judecător nu trebuie doar să fie imparţial, ci să convingă un observator obiectiv despre imparţialitatea sa, or acest standard impus de Curtea Europeană în vederea respectării dreptului la un proces echitabil este în mod evident de neatins prin publicitatea negativă realizată prin articolul de presă la adresa doamnei judecător.

În paralel cu conturarea unei imagini negative a judecătorului Daradics Oana Maria, jurnalistul, prin atingerile directe aduse judecătorului, a încercat prezentarea distorsionată a activităţii Institutului Naţional al Magistraturii, instituţie cu atribuţii în pregătirea auditorilor de justiţie, prin inducerea ideii că tutorii de practică transmit tâmpenii de genul ”voi judecătorii sunteţi cei mai tari, sunteţi aparte, sunteţi o castă, toleranţă zero cu oricine vă contestă”, lăsând să se înţeleagă că selecţia personalului acestei instituţii nu ar urmării criteriile de competenţă, atât de importante în formarea iniţială a viitorilor magistraţi şi că activitatea didactică instigă la abuzuri de forţă aspect ce poate pune sub semnul întrebării funcţionarea normală a sistemului judiciar.

CONCLUZII:

Plecând de la incidentul care a generat reacţia epistolară a tânărului jurnalist trebuie reţinut că, într-adevăr, reacţia judecătorului la replicile avocatului şi modalitatea de adresare folosite de preşedintele completului la momentul scoaterii din sală a avocatului nu au fost adecvate, judecătorul manifestând o lipsă de tact faţă de atitudinea necorespunzătoare a avocatului, conduita judecătorului fiind în mare parte scuzabilă şi datorită experienţei limitate în magistratură.

Audierea înregistrării şedinţei de judecată, cu referire la dosarul în cauză, relevă că judecătorul a avut în permanenţă o atitudine calmă în dialogul cu părţile, excepţie făcând situaţia în care avocatul a răspuns afirmativ la întrebarea dacă înţelege să certe instanţa pentru măsurile dispuse, caz în care, doamna judecător Daradics Oana Maria, apreciind atitudinea manifestă a avocatului ca una de subminare a autorităţii şi de încălcarea a solemnităţii şedinţei de judecată, a dispus printr-o exprimare ce denotă lipsa de experienţă din sala de judecată, dar pe un ton ferm şi răspicat, excluderea acesteia din sală.

Din această perspectivă, reacţia jurnalistului, ca persoană obiectivă care ar fi trebuit să redea informaţiile doar după verificarea acestora şi ascultarea ambelor părţi participante la incident, apare disproporţionată, difuzarea informaţiilor fiind subiectivă, în descrierea şi nararea acestora conturându-se propria opinie a semnatarului articolului, imparţialitatea acestuia fiind compromisă prin exprimările şi etichetele puse de jurnalist, care nu sunt tocmai în concordanţă cu Codul deontologic al ziaristului.

Urmare analizei afirmaţiilor cuprinse în materialele de presă prin raportare la situaţia de fapt expusă şi la legislaţia aplicabilă în materie, pot fi emise următoarele concluzii referitoare la cererea de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale formulată de doamna judecător Daradics Oana Maria, judecător în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca:

– reacţia jurnalistului a fost una disproporţionată, articolul publicat la data de 03.09.2014 în ”Ziar de Cluj” şi postat on line pe pagina de internet a acestei publicaţii, având ca scop imediat discreditarea, din punct de vedere profesional, a doamnei judecător Daradics Oana Maria, judecător în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, iar ca scop mediat discreditarea modului de funcţionare a sistemului judiciar, în ansamblul său.

– prin modul de formulare a materialului de presă analizat s-a urmărit întreţinerea şi accentuarea sentimentului de neîncredere a opiniei publice în tinerii judecători,în special, şi în actul de justiţie, în general.

– prin reacţia excesivă exercitată public împotriva judecătorului prin adoptarea de către Baroul Cluj a Hotărârii nr.186/09.09.2014 se poate aprecia că a fost afectată independenţa magistratului.

În consecinţă, având în vedere gravitatea afirmaţiilor şi impactul public al acestora, apreciem că solicitarea doamnei Daradics Oana Maria de apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale este justificată şi, prin urmare, propunem:

1. Înaintarea prezentului raport Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune în conformitate cu dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii republicată.

2. Admiterea cererii de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale formulată de doamna judecător Daradics Oana Maria.

3. Înaintarea raportului Biroului de informare publică şi relaţii cu mass-media pentru a dispune potrivit competenţelor.

INSPECTOR JUDICIAR