MUZICA INSTANTELOR

Top Menu

  • Editorial
  • Cultura
  • Monden
  • Sport
  • Contact
  • REVISTA

Main Menu

  • Actualitate
  • Politica
  • Economic
  • Administratie
  • Social
  • Justitie
  • Educatie
  • Medicina
  • MICA PUBLICITATE
  • Editorial
  • Cultura
  • Monden
  • Sport
  • Contact
  • REVISTA

logo

Header Banner

MUZICA INSTANTELOR

  • Actualitate
  • Politica
  • Economic
  • Administratie
  • Social
  • Justitie
  • Educatie
  • Medicina
  • MICA PUBLICITATE
  • Canadienii aduc Eminescu la Conservator romanțe corale

  • Mărgelatu a deschis TIFF 24 cu un monolog de catalog clasic

  • Handel Bach Moldoveanu Orgă Cor Filarmonica Transilvania

  • Închisoare pe viață beat o lasă să moară pe soția incendiată

  • Corupție Ministrul Sorina Pintea 3 ani și jumătate

Actualitate
Home›Actualitate›Greco- catolicii au sărbătorit Unirea dar au comemorat şi desfiinţarea bisericii din Blaj

Greco- catolicii au sărbătorit Unirea dar au comemorat şi desfiinţarea bisericii din Blaj

By muzicainstantelo
12/03/2017
3057
0
Share:

Reprezentanţii Eparhiei de Cluj Gherla au participat la festivităţile dedicate Zilei Naţionale, dar au marcat şi separat un moment regretabil în viaţa bisericii Greco- Catolice, petrecut la 3 decenii după reîntregirea ţării.

Ziua Naţională a României. Sărbătoare şi comemorare în Eparhia de Cluj- Gherla

Ziua Naţională a României 1 decembrie 1918 a fost, în Eparhia de Cluj-Gherla, ca şi în întreaga Biserică Greco-Catolică, zi de sărbătoare, rugăciune, dar şi de întristare, comemorare.

Sărbătoare, pentru că un dublu centenar aduce în suflete un mare Ierarh şi român, chipul Episcopului Iuliu Hossu, cel care, în 1917 a fost consacrat Episcop de Gherla, pentru ca la 1 Decembrie 1918 să citească mulţimilor adunate la Alba Iulia, Rezoluţia Unirii Transilvaniei cu Ţara Mamă, România.

Comemorare, pentru că, 30 de ani mai târziu, prin Decretul nr. 358 publicat în Monitorul Oficial din 2 decembrie 1948, „organizaţiile centrale şi statutare ale cultului greco-catolic, ca: Mitropolia, Episcopiile, capitlurile, organele, congregatiunile, protopopiatele, mănăstirile, fundaţiunile, asociaţiunile, cum şi orice alte instituţii şi organizatiuni, sub orice denumire, încetează de a mai exista”. (…) Iar în art. 2 se specifica: „Averea mobila şi imobilă aparţinând organizaţiilor şi instituţiilor arătate la art. 1 din prezentul decret, cu excepţia expresă a averii fostelor parohii, revine Statului Roman, care le va lua în primire imediat” şi „va hotãrî destinaţia acestor averi, putând atribui o parte din ele Bisericii Ortodoxe Romane, sau diferitelor ei pãrţi componente”.

Privind spre aceste două momente, Episcopul eparhial de Cluj-Gherla Florentin Crihălmeanu, în cadrul celebrării liturgice din Catedrala „Schimbarea la Faţă” din Cluj, s-a adresat credincioşilor veniţi să onoreze acest moment solemn al Bisericii şi să primească rodul Sfintei Jertfe, pe Isus în suflete, suprema pace.

Preasfinţia Sa a spus: „Ne bucurăm cu toţii pentru că este Ziua Națională, începe în mod oficial Centenarul Unirii de la 1 Dec. 1918, şi se cunoaște faptul că Vestitorul care a dat glas Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia, a fost Episcopul de numai 33 de ani al Gherlei atunci, Iuliu Hossu, mai târziu în tronul acestei Eparhii și al acestei catedrale din Cluj. Ne bucurăm cu toții pentru acel moment de unitate între români, care reprezintă unul dintre idealurile împlinite ale Bisericii Greco-Catolice, din cele trei: unitatea cu Dumnezeu, unitatea între români și al treilea, pentru care mai rămâne încă de luptat, unitatea între confesiuni.

În același timp însă, bucuria noastră este umbrită de un alt 1 decembrie, cu 30 de ani mai târziu, atunci când, de fapt, aniversarea de 30 de ani de la Marea Unire, Episcopii greco-catolici o făceau în arest preventiv la vila Dragoslavele a Patriarhului Iustinian Marina. Mai mult, Memoriile Cardinalului Iuliu Hossu consemnează scris cum, la 3 decembrie 1948, însăși Patriarhul Iustinian Marina şi cu Episcopul vicar Teoctist pe vremea aceea, veneau la Episcopii greco-catolici arestați la Dragoslavele, pentru a le arăta triumfători Monitorul Oficial în care fusese publicat Decretul de desființare a Bisericii Greco-Catolice, pe motivul așa-zisei „reîntregiri”.

Preasfinția Sa a făcut invitaţia de a se citi „Memoriile Cardinalului Iuliu Hossu, ca și Memoriile Episcopului Ioan Ploscaru, pentru a înțelege ce a însemnat de fapt acea «reîntregire» despre care cu durere vedem că se vorbeşte şi în zilele noastre şi care este chiar aniversată de unii, astăzi. Dar, aşa cum momentul Unirii de la 1 Decembrie 1918, a fost cinste pentru întreg neamul românesc, acel 1 decembrie 1948 a fost rușine pentru neamul romanesc. Aceasta pentru că, nu s-a distrus atunci doar o Biserică, Biserica Greco-Catolică, ci s-a distrus un întreg fundament cultural al neamului românesc care a primit lumina de la Blaj, sediul mitropolitan al Bisericii Greco-Catolice. Blajul a fost denumit de Mihai Eminescu „Mica Romă”, sau locul „de unde a răsărit soarele românilor” – cum spunea Ioane Heliade Rădulescu. Acolo Călugării Bazilieni, Episcopii şi Preoţii greco-catolici au plecat la studii în marile centre culturale europene și apoi au adus lumina învățăturii, pentru ca unii dintre ei să plece apoi către Moldova și Ţara Românească pentru a duce învățătura cărții. Primele scrieri culte în limba română se leagă de Blaj: Biblia lui Samuel Micu, Istoria, Catehismul cel Mare – al lui Petru Maior şi Gheorghe Şincai, de asemenea, primele gramatici ale limbii române ca și limbă latină sunt legate de tot de nume ale Episcopilor greco-catolici. Aceste lucruri trebuie cunoscute. De aceea, ne gândim cu bucurie la Unirea de la 1918, dar în acelaşi timp deplângem pe aceia care s-au numit făuritorii „reîntregirii” de la 1948”.

Programul a continuat în catedrala greco-catolică clujeană din nou cu rugăciune, cu pr. consilieri şi vicari, un Te Deum pentru făuritorii unităţii, dar şi, aceeaşi rugăciune, pentru cei care în numele unităţii, au dorit să suprime Biserica Greco-Catolică, neputând de fapt decât să o coboare în catacombe. Dar, din jertfa şi martiriul ce a urmat, izvorăşte peste timp o şi mai strălucitoare lumină spirituală. Este aceeaşi cu lumina Cerului din care şi blândul Păstor Iuliu Hossu revarsă şi azi glasul şi binecuvântarea, prin înregistrarea ascultată apoi în catedrală. În cel de-al 85-lea an al vieţii, fiind în detenţie la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, Primul Cardinal al românilor rostea din nou cuvintele spuse de pe tribuna de la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918, „cu glasul scăzut, dar cu neîmbătrânită dragostea de atunci”, rostind aşa: „Fraţilor, ceasul plinirii vremii este acesta, când Dumnezeu Atotputernicul rosteşte, prin poporul său credincios, dreptatea sa însetată de veacuri. Astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuieşte România Mare, una şi nedespărţită, rostind fericiţi, toţi românii de pe aceste plaiuri: ne unim pe veci cu Ţara mamă, România!” În continuare, după recitarea punctelor din Rezoluţia Unirii, Episcopul a adăugat: „Atunci m-am îmbrăţişat cu Prea Sfinţia Sa Dr. Miron Cristea, Episcop de Caransebeş, în faţa mulţimilor entuziasmate care aclamau şi plângeau de bucurie”. Atunci, Prea Sfinţia Sa Iuliu Hossu a mai spus mulţimilor: „Pe cum ne vedeţi aici îmbrăţişaţi frăţeşte, aşa să rămână îmbrăţişaţi, pe veci, toţi fraţii români!”

După momentele de rugăciune, sărbătoare şi comemorare din catedrală, Preasfinţia Sa Florentin, însoţit de preoţi şi studenţi teologi, împreună cu reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe şi cu autorităţile locale, au participat la Ceremonialul militar organizat la monumentul lui Avram Iancu din Cluj-Napoca, „unindu-se în cuget şi simţiri” cu bucuria clujenilor şi a întregii ţări de Ziua Naţională a României.

Tot de Ziua Naţională, intrarea în Centenarul Unirii a fost marcată, la Cluj, prin afişarea a două bannere pe clădirea Catedralei greco-catolice din Piaţa Cipariu a „Martirilor şi Mărturisitorilor sec. al XX-lea”. Catedrala încă în construcţie, reprezintă împlinirea unui vis al generaţiei de Mărturisitori ai Bisericii, al celor lipsiţi de libertate şi de biserici şi a fost dorită cel dintâi de Cardinalul de vie amintire Iuliu Hossu, care încă înainte de 1948 a obţinut un teren pentru construirea ei.

Bannerele poartă harta României întregite şi chipul marelui Arhiereu Iuliu Hossu, aşa cum era în tinereţe, la începutul episcopatului său când a primit marele har al vestirii Unirii la Alba Iulia; se poate vedea şi chipul maximei umilinţe şi supremei glorii, imaginea în zeghe de închisoare, apoi imaginea dinspre apusul vieţii, cum se afla închis la Căldăruşani, aplecat sub povara unei cruci ce s-a unit desăvârşit cu cea a Mântuitorului şi îl ridică, prin procesul de canonizare în curs, spre treapta altarelor. Zidurile noii catedrale poartă astfel un semn de bucurie şi de reamintire, la împlinirea unui dublu centenar: al episcopatului Episcopului Iuliu Hossu şi al vestirii şi împlinirii Marii Uniri.

TagscomemorareEparhia Cluj GherlaFlorentin Crihalmeanunationalizareunire
Previous Article

Funar a cerut exclusivitate la DNA pe ...

Next Article

Vestea bună, s-a deschis strada Pietroasa. Cea ...

0
Shares
  • 0
  • +
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Related articles More from author

  • Religie

    PS Florentin Crihălmeanu. Să trăim misterele credinţei!

    04/27/2019
    By muzicainstantelo
  • ActualitatePoliticaReligie

    Bustul artizanului Unirii Mircea Vaida Voevod dezvelit la Biserica dintre Brazi Sibiu

    11/29/2018
    By muzicainstantelo
  • Religie

    Episcopul Florentin cere respectarea primei porunci

    02/21/2017
    By muzicainstantelo
  • ActualitateReligie

    Documentarul Reunificarea Bisericii Ortodoxe Române din 1948 realizat de Trinitas TV a iritat Biserica Greco Catolică

    11/06/2017
    By muzicainstantelo
  • Actualitate

    Rudele morţilor din revoluţie au lipsit de la comemorare

    12/24/2023
    By muzicainstantelo
  • Religie

    Episcopul Crihălmeanu a vorbit despre vindecarea leproşilor şi recunoştinţă

    01/14/2018
    By muzicainstantelo

Leave a reply Anulează răspunsul

  • Aparare

    Nigerienii donatori au schimbat teatrul de operaţiuni bancare

  • Administratie

    Consiliul Judeţean Cluj va achita parţial facturile Kiat cu modernizarea drumurilor

  • Opera

    Opera clujeană şi-a etalat perlele stagiunii centenare

Publicitate

Alte Stiri

  • o zi ago

    Canadienii aduc Eminescu la Conservator romanțe corale

  • 3 zile ago

    Mărgelatu a deschis TIFF 24 cu un monolog de catalog clasic

  • 6 zile ago

    Handel Bach Moldoveanu Orgă Cor Filarmonica Transilvania

  • o săptămână ago

    Închisoare pe viață beat o lasă să moară pe soția incendiată

  • 2 săptămâni ago

    Corupție Ministrul Sorina Pintea 3 ani și jumătate

Facebook

  • Film

    Vânătorul de balene câștigă Trofeul Transilvania TIFF 20

    Vânătorul de balene/ The Whaler Boy câștigă Trofeul Transilvaniala cea de-a 20-a ediție TIFF Cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania și-a desemnat câștigătorii sâmbătă seară, pe 31 iulie, în aplauzele celor ...
  • Film

    TIFF Conferința de Educație Media și Cinematografică

    Live pe TIFF Unlimited: Conferința Națională de Educație Media și Cinematografică  Unul dintre cele mai importante evenimente de la această ediție TIFF este Conferința de Educație Media și Cinematografică, care vizează ...
  • Film

    Dama de cupă- Au şi avocaţii micile lor plăceri vinovate

    Queen of Hearts / Dama de cupă, o dramă daneză controversată, multipremiată internațional, va fi lansată de Transilvania Film în premieră în România pe TIFF Unlimited, începând cu 25 noiembrie. ...
  • Film

    Animest aduce filme de Oscar pentru animaţia românească

    #ScreeningHistory – cea de-a 15-a ediție Animest, dedicată aniversării celor 100 de ani de animație românească, își deschide porțile astăzi, pentru prima dată în mediul online. Invitați să ia parte ...
  • Film

    Festivitate nostalgică la TIFF cu Marina Voica şi Maria Ploae

    Babyteeth: Prima iubire câștigă Trofeul Transilvania la TIFF 2020Cele mai bune filme ale ediției și cineaștii momentului au fost aplaudați sâmbătă seară, pe 8 august, la Gala de decernare a ...

RSS STIRI AGERPRES

Ads

Ads

Ads

  • Contact
© 2019 - Muzica Instantelor - Proiect confintat de Uniunea Europeana din Fondul Social European prin Programul Operational Capital Uman 2014-2020.