Raportul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pe anul 2017 se bazează pe date statistice care arată că s-au menținut standardele de eficiență și exigență, atât la urmărire penală, cât și în activitatea desfășurată de procurori în fața instanțelor de judecată.

Investigațiile au vizat cauze complexe privind fapte grave de corupție prevăzute de Codul Penal sau de Legea nr. 78/2000, dar și alte infracțiuni grave, considerate a fi în strânsă legătură cu corupția ca fenomen complex, așa cum prevede expres art. 13 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002 care statuează asupra competenței Direcției Naționale Anticorupție.

Potrivit competenței prevăzute de reglementările legislative menționate, procurorii DNA au inițiat, respectiv finalizat investigații comise de demnitari ori persoane cu funcții de conducere în administrația publică centrală și locală.

În anul 2017 a crescut numărul cauzelor soluționate și al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei, în timp ce volumul mare și complexitatea cauzelor în lucru au influențat durata cercetărilor și numărul cauzelor finalizate cu trimitere în judecată.

Principalele concluzii care au reieșit din raport sunt următoarele:

1. Creșterea continuă a volumului de activitate
Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 107 procurori care au avut de soluționat 11.234 cauze. Astfel, un procuror are de soluționat în medie 104 dosare, printre care numeroase cauze complexe (diverse forme de fraudă în achiziții publice, fraude cu fonduri europene sau în derularea procedurilor de retrocedare a imobilelor, cauze ce implică administrarea unui probatoriu complex, incluzând și expertize ori rapoarte de constatare ale specialiștilor).
S-au soluționat pe fond 3.893 de dosare (3.341 dosare în 2016), fiind cel mai mare număr de dosare soluționate într-un singur an, de la înființarea instituției.
Această activitate a determinat reducerea stocului de dosare față de anul precedent.

2. Creșterea numărului de acorduri de recunoaștere a vinovăției
S-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 997 inculpați în 381 dosare penale. Dintre acestea, în 91 de cauze, inculpații trimiși în judecată și-au recunoscut vinovăția (80 de acorduri de recunoaștere a vinovăției în 2016), lucru ce arată eficiență în administrarea probelor prin consolidarea unei practici de a recurge la instituția prevăzută la art. 478 și urm. Cod procedură penală, prin care se evită procesele penale costisitoare și de lungă durată.

3. Creșterea eficienței în investigarea fraudelor cu fonduri europene
S-a înregistrat o dublare numărului de trimiteri în judecată în dosarele cu acest obiect în ultimii doi ani, fiind întocmite 108 de rechizitorii și 22 acorduri de recunoaștere, privind 344 de inculpați (56 rechizitorii și 9 acorduri în anul 2015).
Aceste date relevă o activitate eficientă de urmărire penală în acest domeniu al infracțiunilor care afectează integritatea bugetului general al UE.

4. Soluționarea prin rechizitoriu a unor cauze importante care au vizat corupția la nivel înalt, caracterizată astfel prin valoarea ridicată a produselor infracționale și a prejudiciilor reținute în rechizitorii, dar și din perspectiva calității persoanelor trimise în judecată.
Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 329 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.

Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată:
– 13 demnitari, dintre care: 3 miniștri (unul în 2 dosare), 1 senator, 5 deputați, 1 președinte al Camerei Deputaților în Parlamentul României, 2 secretari de stat (din care un fost deputat și un președinte de partid la data săvârșirii faptei), 1 secretar general al unui minister.

–Alte funcții din administrația centrală: 1 secretar general adjunct într-un minister, 1 inspector guvernamental, 1 președinte al Autorității Electorale Permanente, 1 consilier al ministrului (la data săvârșirii faptei director general adjunct într-o companie națională)

Autorități locale: 49 primari (12 primari de municipiu, 37 primari de oraș/comună), 9 viceprimari (1 viceprimar de municipiu, 8 viceprimari de oraș/comună), 3 președinți de consilii județene (unul în două dosare),

– Instituții legate de aplicarea legii: 6 magistrați (3 judecători, 2 procurori și 1 prim procuror – consilier juridic la data săvârșirii faptei), 14 avocați, 69 polițiști, 3 notari

– Funcții importante în instituții publice: 1 președinte, 1 director general, 1 director al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, 1 președinte și 2 directori ai Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor, 1 președinte al Colegiului Psihologilor din România, 23 directori de instituții publice

– 19 directori de companii/societăți naționale

– În domeniul educației: 1 prodecan, 4 cadre didactice universitare, 1 director de liceu, 8 profesori, 1 inspector școlar general.

– În domeniul sănătății: 4 manageri de spital, 2 directori de spital, 2 directori financiar de spital, 1 medic șef, 1 medic legist, 2 medici, 1 asistent medical

5. Pronunțarea unor soluții de condamnare în dosarele de mare corupție
Instanțele de judecată au condamnat definitiv un număr de 713 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție.

Între persoanele condamnate definitiv sunt:
– 3 deputați,
– 1 senator,
– 1 secretar de stat în cadrul unui minister
– 1 secretar general al Senatului României,
– 1 secretar general adjunct în cadrul unui minister
– 5 judecători (din care 1 președinte de tribunal),
– 3 procurori (din care 1 prim procuror parchet de pe lângă tribunal, 1 prim procuror parchet de pe lângă judecătorie și 1 procuror parchet de pe lângă tribunal),
– 2 președinți de consiliu județean,
– 3 vicepreședinți de consiliu județean,
– 28 de primari (6 primari de municipiu, 1 primar de oraș, 21 primari de comună)
– 1 fost președinte de agenție națională
– 30 directori ai unor instituții publice și societăți cu capital de stat.

Alte considerații privind activitatea DNA
În dosare ale DNA finalizate cu soluții definitive, instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 924,7 milioane lei.
A existat în continuare o preocupare pentru menținerea standardelor de calitate caracteristice anilor precedenți, astfel încât:
– Ponderea achitărilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii (Hotărârea Plenului CSM nr. 1265 din 24 noiembrie 2015), a fost de 12,2% soluții de achitare.
– Numărul de doare restituite: 1% (4 dintr-un total de 381 trimise în judecată).
Identificarea fraudei și corupției în achizițiile publice a reprezentat un domeniu prioritar pentru DNA. Investigațiile noastre au vizat, în special, achizițiile publice din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări și servicii publice.
Datele rezultate din activitatea de combatere a acestui tip de infracțiuni au fost valorificate în cadrul unei analize a cazuisticii privind infracțiunile de abuz în serviciu în formă calificată în domeniul achizițiilor publice.
Datele statistice ne arată o situație îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu și ne arată că nu avem un sistem de achiziții publice curat și transparent. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni.
Sinteza analizei referitoare la frauda și corupția în achizițiile publice, concluziile și vulnerabilitățile care au reieșit din această analiză se regăsesc în Raportul privind activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție în anul 2017 postat pe site-ul instituției noastre (http://www.pna.ro/results.xhtml).
La prezentarea Raportului de activitate al D.N.A. au participat: președintele României Klaus Iohannis, reprezentanții principalelor instituții judiciare din România – președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție Cristina Iulia Tarcea, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii Codruț Olaru, procurorul general al României Augustin Lazăr, precum și reprezentanți ai ambasadelor, ai societății civile și ai mass media.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE