Magistratul Curţii de Apel Cluj a arătat în cuprinsul motivării sentinţei de condamnare a Annei Horvath, fostul viceprimar al Clujului, că nu s-a putut stabili o pedeapsă cu suspendare, din cauza refuzului prestării unei munci în folosul comunităţii. (art 91 lit c Cod Penal)

Inculpatei îi vor fi aplicate şi pedepsele accesorii potrivit art.65 C.p., întrucât în cazul acesteia se va dispune executarea pedepsei rezultante în regim de detenţie, nefiind întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de art.91 C.p., lipsind acordul acesteia de a presta o muncă în folosul comunităţii prev. la lit.c a textului de lege menţionat.

Anna Horvath a fost condamnată în luna martie la executarea unei pedepse de 2 ani şi 8 luni, pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.

Fostul viceprimar a susţinut că a refuzat prestarea unei munci în folosul comunităţii, crezând că altfel ar accepta că ar fi fost vinovată. Pe întreg parcursul procesului Horvath a pretins că nu este vinovată şi că a intervenit în urgentarea eliberării unor acte din Primărie oricui a solicitat în audienţă acest fapt.

Procurorii DNA au susţinut că viceprimarul a pretins de la omul de afaceri Fodor Zsolt, condamnat şi el la pedeapsa de 2 ani şi jumătate cu suspendare, suma de 20.000 de ei, cu care a achiziţionat un număr de 30 de bilete la manifestările Electric Castel şi UNTOLD. În schimb i-ar fi promis intervenţia în scopul urgentării eliberării unei autorizaţii de construcţie.

Anna Horvath a introdus apel şi ar putea obţine o sentinţă cu suspendarea executării, dacă va reveni asupra deciziei de (ne)executare a muncii în folosul comunităţii.

Disfuncţionalităţi majore în Primăria lui Boc

Dincolo de fapta fostului viceprimar, instanţa de judecată a reţinut din documentele prezentate de procurori, dar şi în urma audierilor martorilor, că în Primăria Cluj există o birocraţie care obstrucţionează activitatea investitorilor.

Tot aici, este necesar să precizăm că în urma administrării întregului probatoriu testimonial, curtea a constatat că în cadrul Primăriei municipiului Cluj existau disfuncţionalităţi majore, recunoscute de altfel şi de martorii audiaţi în cauză (relevantă în acest sens fiind declaraţia martorei X.X. care arată că „mulţi colegi din primărie se interesează cu privire la această procedură greoaie, sunt multe documente de depus şi noi suntem foarte puţini şi toţi colegii au cunoştinţe /în sensul de cunoscuţi/ care au nevoie de informaţii”), ce porneau de la lipsa unor informaţii complete cu privire la documentaţia ce trebuia depusă, de la lipsa informării cetăţenilor cu privire la problemele apărute şi modul în care acestea urmează a fi soluţionate şi se finalizau cu tergiversări şi depăşiri semnificative a
termenelor de soluţionare şi astfel cu inerentele complicaţii ce apăreau ( expirarea unor termene de valabilitate etc.).