Premiera eveniment Lăsaţi-mă să cânt a extaziat spectatorii Operei Române din Cluj
Publicul clujean a avut ocazia vineri seara să se delecteze cu o distribuție extraordinară şi plină de vioiciune a spectacolului Lăsați-mă să cânt, operetă în trei acte de Gherase Dendrino. Regia artistică aparține talentatului Cătălin Ionescu Arbore, al cărui tată a regizat premiera absolută a piesei acum 64 de ani. Era în pântecele mamei interpretă și avea să se nască la trei luni de la eveniment.Piesa se va relua miercuri 30 mai şi vineri 8 iunie.
Dirijor a fost maestrul Adrian Morar, scenografia i-a aparținut Adrianei Urmuzescu, iar coregrafia, care a dat culoare acestei operete a fost concepută de Felicia Șerbănescu.
Distribuţia însumează 46 de roluri principale, secundare și episodice. Rolurile principale au fost interpretate de către soliștii operei (Cristian Mogoșan, Diana Țugui, Iulia Merca, Bogdan Nistor, Florin Sâmpelean, Tony Bardon, Petru Burcă, Ștefania Barz, Florin Pop), de o studentă (Diana Gheorghe) și de actrița extraordinară a Teatrului Național din Cluj-Napoca- Elena Ivanca. Petre Băcioiu a jucat rolul contelui de Lichtenberg, Dan Chiorean și Cătălin Herlo, rolul celor doi țărani și Ruslan Bârlea, patronul restaurantului.
Celelalte personaje au fost jucate de studenții, coriștii operei și membrii studioului de operă Lya Hubic (Andrei Nicoară, Köpeczi Sándor Attila, Ruben Ciungan, George Godja, Samuel Barani, Alin Barna, Cristian Bogdan, Tudor Bărbos, Angelica Nicoară, Elena Potopea, Ato Sumi, Alexandra Hordoan, Adriana Țidor, Ligia Fărcaș, Mihai Lupu, Varga Janos, Alexandru Potopea, Zoltan Molnar și Călin Nițulescu). Cele trei subrete au fost Oana Trebe, Ioana Maria Dan, Tatiana Oltean. Trei țărănci au jucat Cristina Tureanu, Naomi Ligia Dan și Daniela Chișbora, iar cele trei chelnerițe au fost Alexandra Topan, Daniela Tricu și Gabriela Chiorean. Solista corului ,,Junior Vip” a fost Georgia Mogoșan, fiica interpretului Cristian Mogoșan.
Rolul tânărului Ciprian Porumbescu a fost interpetat de către Cristian Mogoșan, cântăreț înzestrat cu o voce potentă și amplă, dar uneori în registrul acut, sunetele nu sunt suficient de rotunjite, iar sonoritatea este sărăcăcioasă în armonice, formându-se un sunet brut, iar acuratețea având de suferit (în nuanțele mari). Ceea ce am remarcat la solist este dicția din textul vorbit dar și cel cântat, fiind unul din puținii interpreți la care am reușit să înțeleg cuvintele, din părțile muzicale cântate. Din punct de vedere actoricesc, Mogoșan a reușit să zugrăvească un tânăr sensibil, patriot, cu trăiri intense și verosimile.
Diana Țugui a interpretat rolul Marthei Roth, o femeie capricioasă, elegantă, deșteaptă, dar și orgolioasă. Ea a impresionat prin vocea sa caldă, cu lejerități în acut, actriță desăvârșită, cu un timbru plăcut. Ea rostește foarte bine textul vorbit (pe cel cântat ar putea să-l rostească mai puternic) și își arată cu mare ușurință măiestria vocală pe frazele în piano. Fizionomia ei și postura se armonizează perfect cu costumația anilor 1880.
Diana Gheorghe a jucat rolul iubitei lui Ciprian- Bertha Gorgon, o prezență plăcută, timbru plăcut și cald, o femeie frumoasă, suplă ce a intruchipat foarte bine iubirea inocentă și pură a compozitorului. Mi-ar fi plăcut să rostească textul vorbit mai tare, iar în cântat, dicția a avut mult de suferit.
Iulia Merca și Bogdan Nistor au fost un cuplu senzațional din toate punctele de vedere. Au fost amândoi foarte dezinvolți, au dansat foarte bine împreună și am simțit în permanență energia lor, entuziasmul, tristețea, toate stările au fost redate foarte clar și au avut mereu reacție la replicile celorlalte persoanje. La început când au apărut am simțit nevoia să aud textul acela mai bine declamat, așa a fost puțin grăbit, dar s-au mai liniștit pe parcurs.
Petre Burcă şi Angelica Nicoară au făcut un cuplu frumos pe scenă, elegant, discret, denotă amândoi un nivel superior de clasă, iar pe Petre am putut să-l vedem într-un rol serios de nobil. Postura corporală l-a avantajat şi pe el şi pe Angelica.
Elena Ivanca a jucat rolul cofetăresei Roza Fărcaș, o femeie agilă, puternică, dar și bună la suflet, sfătoasă. Dicția impecabilă, relațiile cu personajele și reacția sa la replicile celorlalți au fost extraordinar de bine conturate, energia ei fiind mereu strălucită.
Tony Bardon a jucat rolul compozitorului Eduard Strauss. S-a potrivit foarte bine în acest rol, o prezență discretă, ținuta corporală și delicatețea cu care a cântat insuflând parfumul vienez. Ștefania Barz a uimit prin fantasticul joc actoricesc, acest rol venindu-i mănușă. Dicția foarte bună și mimica foarte bine adaptată la situațiile scenice în care era pusă. Împreună cu George Godja au avut un schimb de replici foarte amuzant în actul 3, care a stârnit aplauzele publicului, la replica ,,s-a făcut roșu, albastru, verde… ca un curcubeu”.
Köpeczi Sándor Attila, Florin Pop și Ruben Ciungan s-au distins prin energia cu care au jucat veselia, prospețimea și felul în care și-au construit personajul. Au dansat și au cântat cu mare ușurință exploatând latura comică a acestei operete. Cei doi țărani Dan Chiorean și Cătălin Herlo au întruchipat foarte bine omul simplu din popor, vorbind în jargon cu toate personajele, indiferent de clasă socială, acest lucru contribuind la caracterul comic al operetei.
Ruslan Bârlea a impresionat publicul prin magnificul dans de step pe care l-a executat în ultimul act și felul în care a îmbinat cuvintele nemțești cu cele românești. A amuzat publicul, care l-a aplaudat cu mare vervă. Intervenția poștașului Samuel Barani a fost scurtă dar încarcată de amuzament, clătinarea de pe un picior pe altul ne-a sugerat foarte clar atitudinea de om beat.
Să nu uităm de polițistul Földi jucat de Cristian Bogdan, alt personaj comic, dar care voia să pară stăpân pe situație. Constituția sa îi oferea o atitudine potrivită pentru acest rol, deși aștepta tot timpul ca subalternul său să-i facă treaba (Alin Barna). De fiecare data când se enerva, se lovea din greșeală peste picior.
Corul de copii ,,Junior Vip” a dat prospețime actului doi, copilasii fiind foarte drăgălași cu niște costume alb cu roz. Fetițele aveau bonete și rochițe, arătând ca niște păpuși. Solista Georgia Mogoșan a cântat foarte curat, cu o voce cristalină, iar ceilalți coriști au fost pregătiți foarte bine de Anca Mona Mariaș, cântând curat și neavând decalaje cu orchestra.
Maestrul Adrian Morar a stăpânit orchestra destul de bine, unele decalaje fiind inevitabile, din cauza plasamentului şi coregrafiei (hora).
Opereta a început cu un solo de corn interpretat de Lucian Tompa de pe scenă, în pianissimo, creând o atmosferă transcendentală, acest motiv repetându-se și la sfârșitul actului al doilea din culise. A fost și un mic grup de alămuri ce au urcat pe scenă în actul al doilea.
Au fost și doua perechi de balerini (Dorina Lucaciu, Liviu Har, Patricia Cenan și Paul Cuibus) care au creat o atmosferă intimă pe ariile în care Ciprian Porumbescu și Eduard Strauss și-au arătat latura sensibilă în fața dragostei. A doua pereche mi s-a părut mai dezinvoltă.
Trebuie observată, în egală măsură, scenografia Adrianei Urmuzescu, semnatara unor costume de epocă, viu colorate (a predominat culoarea vișiniu și alb) și a unor decoruri ce redau foarte bine locul în care se desfășoară acțiunea (pianul, mesele din cofetărie, grădina, coloanele din casă, ferestrele, canapeaua). Pe fundal era proiectata piaţa centrală din Brasov, cu Biserica Neagră în prim plan.
Opera Română din Cluj reia miercuri 30 mai şi vineri 8 iunie, piesa Lăsaţi-mă să cânt, de Gherase Dendrino, operetă în trei acte pe un libret de Liliana Delescu, Erastia Sever și Viorel Cosma, spectacol prezentat cu prilejul aniversării a 99 de ani de la înființarea Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
Opereta Lăsați-mă să cânt a compozitorului român Gherase Dendrino (1901-1973) – laureat al Premiului de Stat al Republicii Populare Române – este una dintre cele mai reprezentative creații ale repertoriului dramatic românesc, subiectul ei evocând lupta purtată pentru eliberarea de sub stăpânirea Imperiului Habsburgic și căutarea afirmării valorilor poporului român. Faptul că în centrul acțiunii, care se petrece în anul 1882 la Brașov, se află nimeni altul decât renumitul compozitor Ciprian Porumbescu, conferă lucrării un și mai mare grad de atractivitate. Acesta, similar lui Giuseppe Verdi câteva decenii mai înainte, pe perioada Risorgimento-ului italian, caută ca, prin arta sa, să se pună în slujba obținerii independenței, mânat de un patriotism fierbinte și o strânsă legătură cu fondul popular al culturii românești, dar și de încrederea într-un viitor luminos al țării sale. Cu toate că planul său de a monta în premieră opera Crai Nou va întâmpina adversități susținute din partea autorităților curții imperiale, perseverența și sprijinul altor membri ai comunității – țărani și intelectuali – îi asigură, în final, victoria.
Natura conflictuală a subiectului, veridicitatea tabloului istoric sunt transpuse de către Gherase Dendrino cu ajutorul melodiei – capabilă să exprime atât sentimentul patriotic, eroismul, cât și lirismul personajelor – și în cadrul variatelor ansambluri – duete, trio-uri sau scene de masă, pe fondul cărora se înfruntă forțele progresiste și ale reacțiunii. Nu lipsește esența populară din economia discursului muzical-dramatic, dar nici principalele genuri muzicale românești ale secolului trecut – marșul, cântecul patriotic, hora și jocul ardelenesc, romanța sau valsul – construite, în mare parte, pe baza unor teme și cântece din creația lui Porumbescu.
Faptul că opereta Lăsați-mă să cânt a lui Gherase Dendrino integrează această multitudine de aspecte istorice, sociale și culturale ale motivațiilor care au condus evoluția poporului român în ultimul secol, într-un spectacol muzical fermecător și atractiv, face din aceasta o creație de absolută relevanță printre manifestările artistice ale Operei Naționale Române Cluj-Napoca, oferite cu ocazia sărbătoririi Anului Centenar.
Distribuţie
Regia artistică: Cătălin Ionescu Arbore (invitat)
Scenografia: Adriana Urmuzescu (invitată)
Coregrafia: Felicia Șerbănescu (invitată)Ciprian Porumbescu: Cristian Mogoșan
Bertha Gorgon, iubita lui Ciprian: Diana Gheorghe
Adalbert Roth, profesor, tatăl Martei Roth: Florin Sâmpelean
Martha Roth, fiica lui Adalbert Roth: Diana Țugui
Roza Fărcaș, cofetăreasă: Elena Ivanca (invitată)
Suzana, fiica Rozei Fărcaș: Iulia Merca
Nastasi, profesor: Bogdan Nistor
Eduard Strauss, dirijor și compozitor: Tony Bardon
Contele de Lichtenberg: Petre Băcioiu (invitat)
Martin, gazetar: Cristian Bogdan (invitat)
Vasile Lengheriu, directorul Liceului român: Petru Burcă
Mărioara Lengheriu, soția: Angelica Nicoară (invitată)
Lizi, artistă: Ștefania Barz
Paul, artist: George Godja
Schumacher, regizor: Florin Pop
Glökel, dirijor: Ruben Ciungan (invitat)
Hans, valet: Köpeczi Sándor Attila
Nichita, tânăr poet: Andrei Nicoară
Herman, patronul restaurantului ,,Bolta Rece”: Ruslan Bârlea (invitat)
Toader, țăran: Dan Chiorean (invitat)
Neacsu, țăran: Cătălin Herlo (invitat)
Kati, soția prefectului: Elena Potopea
Bella Gall: Ato Sumi
Ingrid, fiica lui Aladar: Adriana Țidor
Erji: Alexandra Hordoan
Doamna Dietrich: Ligia Fărcaș
Domnul Dietrich, consilier: Mihai Lupu
Aladar, prefectul Brașovului: Varga Janos
Kugel, deputat, însoțitor al Contelui: Călin Nițulescu
Domnul Gall, primarul Brașovului: Alexandru Potopea
Zamfir, tipograful: Zoltan Molnar
Muller, antreprenor: Tudor Bărbos
Földi, inspector de poliție: Cristian Bogdan (invitat)
Fuchs, polițist: Alin Barna
Poștașul Kloschke: Samuel Barani (invitat)
Birjarul: Alin Barna3 Subrete: Oana Trebe, Ioana Maria Dan, Tatiana Oltean
3 Țărănci: Daniela Chișbora, Naomi Ligia Dan, Cristina Tureanu
3 Chelnerițe: Daniela Tricu, Alexandra Topan, Gabriela ChioreanSoliști balerini (Actul I): Dorina Lucaciu, Valentin Mihăilă
Soliști balerini (Actul II): Patricia Cenan, Paul CuibusOrchestra, Corul și Ansamblul de Balet al Operei Naționale Române Cluj-NapocaCorul de Copii ,,Junior Vip” al Operei Naționale Române Cluj-Napoca și al Colegiului de Muzică ,,Sigismund Toduță” Cluj-Napoca – Dirijor: Anca Mona MariașMaestru de cor: Emil Maxim
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Asistență regie artistică: Mihaela Bogdan, Iulian Ioan Sandu
Asistență scenografie: Vlad Bulgăr (invitat)
Regie scenă culise: Dan LupeaPregătirea actoricească a soliștilor vocali: Petre Băcioiu (invitat)
Pregătirea muzicală a soliștilor: Adela Bihari, Lucian Dușa, Ovidiu Moldovan, Lelia Serafinceanu
Pregătirea muzicală a corului: Ioana Grünner
Pregătirea muzicală a baletului: Larisa Pentea
Asistent producție: Alina Simona NistorSufleori: Monica Denițiu, Liana Oltean
Alice Bacalu