Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania prezintă vineri, 19 octombrie, de la ora 19, la Casa Universitarilor, un program alcătuit din piesa Triptic de Adrian Pop, Te Deum de Antonín Dvořák, La Bagarre de Bohuslav Martinů, şi Simfonia Pragheză de Mozart.

Vineri, 19 octombrie 2018, ora 19

Colegiul Academic

Concert vocal-simfonic

Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”

Jiří Rožeň dirijor

Paula Iancic soprană

Csaba Sándor bas-bariton

Cornel Groza dirijorul corului

Adrian Pop

Triptic

1. Allegro selvaggio

2. Adagio

3. Allegro molto vivo

Antonín Dvořák

Te Deum, op. 103

1. Te Deum laudamus. Allegro moderato, maestoso

2. Tu Rex gloriae, Christi. Lento maestoso

3. Aeterna fac cum sanctis. Vivace

4. Dignare domine. Lento

5. Benedicamus Patrem. Tempo I

Bohuslav Martinů

La Bagarre, H. 155

Wolfgang Amadeus Mozart

Simfonia nr. 38 în Re major, KV 504, Pragheza

1. Adagio. Allegro

2. Andante

3. Finale. Presto

Vineri, 19 octombrie 2018, de la ora 19.00, la Colegiul Academic, va avea loc al doilea mare concert din Toamna Muzicală Clujeană. Următorul concert de amploare (și cel mai important din întreg festivalul) va fi cel din Gala de Închidere, și anume ”Valkiria” de Wagner, dirijat de Gabriel Bebeșelea. Restul evenimentelor din festival sunt recitaluri care abordează categorii cât mai diferite de public.

În ceea ce privește concertul din 19 octombrie, de data aceasta vă invităm la un concert vocal-simfonic complex, sub bagheta tânărului dirijor ceh Jiří Rožeň, unul dintre cei mai apreciați dirijori ai generației sale. Dacă în concertul de deschidere ”Toamna Muzicală Clujeană” v-a întâmpinat cu note nostalgice, melancolice sau romantice, de această dată va intra într-un alt registru, mult mai vesel și plin de energie. Programul poartă publicul în ritmuri de allegro, apoi îl lasă să-și tragă sufletul pe un ”moderato” și ”lento”, pentru ca apoi să-l prindă iar într-un iureș de ”allegro”, ”andante” și, în final, ”presto”.

Urmând același concept cu restul evenimentelor din festival, și acest concert conține o lucrare românească, una destul de nouă (din 1997), și anume Triptic-ul lui Adrian Pop (n.1951), care va și deschide seara. O lucrare inspirată din Transilvania sfârșitului de secol XIX, a cărei muzică mai degrabă de dans (lucrarea făcând parte dintr-un proiect de balet), ”accesibilitatea şi culoarea expresivă conferită de sursele folclorice prelucrate în cele trei părţi” ”justifică succesul trainic de care lucrarea se bucură atât în ţară, cât şi în străinătate” (Adrian Pop).

De la muzica noastră națională se trece apoi spre una națională cehă, cu lucrarea Te Deum, op. 103 de Antonín Dvořák, unde, pe lângă talent, faptul că dirijorul este și el ceh va contribui la o mai fină expresie a acestei muzici. Deşi nu este la fel de amplă ca celelalte lucrări vocal-simfonice ale compozitorului, respectiv Recviemul, Stabat Mater şi Misa în Re major, Te Deum păstrează grandoarea acestora. Chiar dacă Dvořák nu a utilizat melodia preexistentă a imnului, cunoscută încă de prin 1100 (când imnul era cântat la finalul slujbelor romano-catolice oficiate duminică dimineaţa şi în zilele de sărbătoare), există momente care au, neîndoielnic, caracter de cânt liturgic şi care sunt măiestrit combinate cu melodii şi ritmuri inspirate din muzica tradiţională cehă.

Considerat al doilea cel mai important compozitor ceh din secolul al XX-lea, după Leoš Janáček, Bohuslav Martinů este o altă alegere a dirijorului pentru programul serii, cu lucrarea La Bagarre, H. 155., un poem simfonic inspirat de mulţimea care l-a întîmpinat pe Charles Lindbergh la finalul zborului transatlantic. Pilot american de origine suedeză, Lindbergh a devenit celebru odată cu realizarea primului zbor fără escală de la New York la Paris, în 1927.

Martinů nota următoarele: „La Bagarre este încărcată cu o atmosferă de mişcare, agitaţie, tumult, obstacole. Este mişcarea unei mase mari, într-o grabă incontrolabilă, violentă. Dedic lucrarea aterizării lui Lindbergh la Bourget, care răspunde imaginaţiei mele şi exprimă clar scopul şi evoluţia ei. În acest rondo simfonic [n.a. este vorba despre Half-Time], am descris tensiunea spectatorilor la un meci de fotbal. Bagarre are, la drept vorbind, un subiect similar, dar multiplicat şi dus în stradă. Este un bulevard, un stadion, o masă, o cantitate care este în delir, îmbrăcată ca o singură persoană. Este un haos guvernat de un sentiment comun, o legătură invizibilă care duce totul înainte, care modelează numeroase mase într-un singur element plin de evenimente neaşteptate, necontrolate. Este puternic contrapunctat. Toate interesele, mari sau mici, dispar în teme secundare şi fuzionează, concomitent, într-o nouă compoziţie de mişcare, într-o nouă expresie de forţă, într-o nouă formă de masă puternică, de necucerit.”

Seara se va încheia într-un mare fel, și anume cu Pragheza lui Mozart.

Dacă reputaţia lui Mozart la Viena era adesea victima capriciilor înaltei societăţi, compozitorul era adorat în Boemia şi, în special, la Praga. Se pare chiar că Mozart ar fi spus „Praghezii mei mă înţeleg”, afirmaţie care i-a făcut pe aceştia mai mult decât mândri. La puţin timp după moartea lui Mozart, autorul unui articol din Prager Neue Zeitung scria: „Mozart pare să fi scris pentru oamenii din Boemia, muzica sa nu este nicăieri mai bine înţeleasă decît la Praga, şi chiar la ţară este foarte iubită.” Simfonia Pragheza a fost interpretată de către Mozart, în primă audiţie absolută, în ultima parte a anului 1786, într-un concert de mulțumire ținut la Praga, după ce melomanii și muzicienii boemieni i-au plătit lui Mozart călătoria la Praga, pentru a putea asista el însuși la unul dintre spectacolele sale cu Nunta lui Figaro.

Informații despre artiști

Unul dintre cei mai promiţători dirijori ai generaţiei sale, Jiří Rožeň s-a remarcat la nivel internaţional odată cu concursurile de dirijat Nestlé and Salzburg Festival Young Conductors Award şi Donatella Flick LSO Conducting Competition. Anterior acestor succese, ca Dirijor Asistent al BBC Scottish Symphony Orchestra, a lucrat cu dirijorii Donald Runnicles şi Thomas Dausgaard, printre altele luînd parte şi la BBC Proms şi la Festivalul Internaţional de la Edinburgh.

Născut la Praga în 1991, Jiří Rožeň a studiat dirijatul la conservatoarele şi universităţile din capitala cehă, din Salzburg, Hamburg, Zürich şi Glasgow. Printre mentorii săi se numără Garry Walker, Dennis Russell Davies, Ulrich Windfuhr şi Johannes Schlaefli. A participat la cursurile de măiestrie susţinute de Bernard Haitink, Daniele Gatti, David Zinman şi Peter Eötvös, la pupitrul Orchestrei Regale Concertgebouw, Orchestre Philharmonique de Radio France şi Tonhalle-Orchester Zürich.

În stagiunea 2018/2019, Jiří va debuta la pupitrul Deutsches Symphonie-Orchester Berlin, BBC Philharmonic, Ulster Orchestra şi Hiroshima Symphony Orchestra şi se va reîntoarce la Orchestra Filarmonicii Cehe, la Orchestra Radio din Cehia, la Filarmonica din Brno, la Orchestra Simfonică din Thessaloniki şi la Orchestre de Pau Pays de Béarn. După debutul în Toamna Muzicală Clujeană, Jiří va participa şi la Festivalul Internaţional de Operă Smetana’s Litomysl din Cehia.

Promotor al muzicii ţării sale natale, Cehia, Jiří Rožeň a dirijat Simfonia nr. 4 de Miloslav Kabeláč la Festivalul din Salzburg cu Camerata Salzburg (în premieră austriacă) şi la Festivalul de Primăvară de la Praga cu PKF-Prague Philharmonia. De asemenea, a dirijat în premieră mondială, la Brno, noua ediţie critică a cantatei Svatební košile de Bohuslav Martinů. Programele sale de concerte includ adesea lucrări de Josef Suk, Leoš Janáček, Bohuslav Martinů, Miloslav Kabeláč şi Viktor Kalabis.

Din repertoriul de operă, Jiří Rožeň a dirijat Mavra de Stravinsky, The Bear de William Walton, Owen Wingrave de Britten, Liliacul de Strauss (în producţii din Scoţia), L’enfant et les sortilèges de Ravel cu Hamburger Symphoniker şi Eine Kluge Else de Sven Daigger la Brücken-Festival für Neue Musik din Rostock.

Soprana Paula Iancic și-a început educaţia muzicală la Liceul de Arte „Sabin Drăgoi” din Arad, unde a urmat cursuri de pian și canto. Ulterior și-a continuat studiile de specialitate în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea lui Marius Budoiu și a Elenei Andrieș Moldovan. La numai 24 de ani, tînăra soprană are deja o bogată activitate scenică. Pe scenele Operelor Naționale din Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, Paula Iancic a debutat în roluri precum Lauretta (Gianni Schicchi de Puccini), Adela (Liliacul de Johann Strauss II), Micaela (Carmen de Bizet), Pamina (Flautul fermecat de Mozart), Musetta şi Mimi (Boema de Puccini).

A fost invitată de filarmonicile din Arad, Cluj, Iași, Tîrgu-Mureș, Botoșani, de Orchestra Radio București și pe scena Ateneului Român din București, unde a interpretat, din repertoriul vocal-simfonic, lucrări ca Messa di Gloria de Rossini, Nelsonmesse de Haydn, Recviemul de Mozart, Te Deum de Dvořák și Simfonia a IX-a de Beethoven.

Din toamna anului 2016 Paula Iancic s-a alăturat, pentru un stagiu de 2 ani, studioului de operă de la Bayerische Staatsoper din München, devenind astfel solistă a uneia dintre cele mai prestigioase opere din lume. Această realizare i-a adus noi oportunități și debuturi, precum Barbarina (Nunta lui Figaro de Mozart), Gretel (Hänsel und Gretel de Humperdinck), Papagena (Flautul fermecat de Mozart), Zaida (Il turco in Italia de Rossini), Giannetta (Elixirul dragostei de Donizetti), Blumenmädchen (Parsifal de Wagner) și Oscar (Un bal mascat de Verdi).

În acești ani petrecuți la Bayerische Staatsoper, soprana a avut ocazia să împartă scena cu mari artiști, ca Jonas Kaufmann, Diana Damrau, Vittorio Grigolo, Mariusz Kwiecień, Nina Stemme, Alex Esposito, Alexander Tsymbalyuk, René Pape, Matthew Polenzani, Ermonela Jaho, Ildebrando D’Arcangelo, Olga Peretyatko, Alessandro Corbelli, Christian Gerhaher, Ambrogio Maestri, Anja Harteros, Simone Piazzola și mulți alții.

Bas-baritonul Csaba Sándor a urmat studii muzicale la Liceul de Artă „Nagy István” din Miercurea Ciuc, secţia canto clasic. A continuat studiile la Facultatea de Muzică a Universităţii din Oradea, la clasa de operă a profesorilor Marian şi Simona Boboia. A urmat masteratul la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, unde a studiat cu Marius Budoiu şi, ulterior, s-a perfecţionat la Academia de Muzică din Budapesta, cu Éva Marton. A participat la concursul Festivalului Euroregional, unde a obţinut Premiul II (2010) şi premiul I (2011).

A fost invitat în spectacole la Opera Naţională Română şi Opera Maghiară din Cluj-Napoca, la Operele Naționale din București şi Iași şi a colaborat cu filarmonicile din Oradea şi Satu Mare şi cu Orchestra de Cameră din Miercurea-Ciuc. Participă, în calitate de solist, şi la concertele susţinute de orchestra şi corul Bisericii „Sf. Mihail” şi colaborează cu corul „Visszhang” din Cluj-Napoca.

În prezent este solist la Opera Maghiară din Cluj-Napoca şi colaborează cu Opera din Budapesta. Repertoriul său cuprinde roluri precum Morales din Carmen de Bizet, Tom din Un bal mascat de Verdi, Grenvil din La traviata de Verdi, Figaro din Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Leporello şi Masetto din Don Giovanni de Mozart, Schaunard din Boema de Puccini, Guvernatorul din Le comte Ory de Rossini. Anul trecut a debutat în rolul Masetto din Don Giovanni alături de basbaritonul Erwin Schrott la Opera din Budapesta şi tot acolo a interpretat rolul Papageno din Flautul fermecat de Mozart.

Geanina Simion

Oana Andreica