Câteva zeci de clujeni au participat la sfârşitul săptămânii la Casa Artelor, la lansarea ediţiei 47 a revistei de cultură Urbană Oraşul, dedicată Centenarului.

Arhitectul Ionel Vitoc, editorul publicaţiei a subliniat faptul că ncepând cu această ediţie, revista a intrat sub egida Uniunii Universităţilor Clujene şi a Uniunii Scriitorilor Români. Vitoc ne-a mai declarat că unul dintre articolele principale din ediţia dedicată Centenarului vizează construirea unui monument dedicat Unirii şi la Cluj.

Revista prezintă şase variante de amplasament pentru un monument dedicat Unirii, rezultate în urm unei dezbateri de lal sediul Fundaţiei Carpatica, în Piaţa Unirii, Piaţa Mihai Viteazu, Piaţa Cipariu, Piaţa Mărăşti, centrul cartierului Mănăştur, Bdul Primăverii, strada Universităţii.

Poetul Horia Bădescu a apreciat că spre deosebirea de anul unirii, când de la vlădică la opincă s-au bucurat cu toţii de eveniment, noi ne-am dat după un secol unii altora peste picioare.

Literatul Mircea Popa a completat prezentarea sumarului ediţiei, începută de către poetul Horia Bădescu.

Descoperiţi sumarul complet al ediţiei cu nr 46-47 al revistei Oraşul.

Cum s-a înfăptuit România – gânduri la Centenar (acad. Ioan – Aurel Pop), Ţara Lăpuşului şi Marea Unire (acad. Emil Burzo), Exerciţii de memorie – Anul 1918 (Horia Bădescu), Dr. Vasile Lucaciu – un apostol al neamului românesc şi Integrarea provinciilor româneşti într-un stat naţional unitar puternic rămâne un deziderat (ambele semnate de Vasile Moiş), Emil Isac şi obsesia Ardealului românesc (Mircea Popa), Samoilă Mârza – fotograful Unirii (Silvia Pintea), Naţionalismul constructiv (Ioan Adam), Efectele desăvârşirii unităţii naţionale – Evenimente şi protagonişti în domeniul artei (Negoiţă Lăptoiu), Reconcilierea (George Albuţ).

Romanitatea, latinitatea şi creştinătatea Împăratului Constantin (C. Zărnescu), Imperiul bizantin în istorie (Ştefan Petra), Jurnalişti şi publicişti clujeni care au militat pentru Marea Unire (Ilie Rad), 20 de ani de la plecarea într-o altă lume a dirijorului Erich Bergel (Gheorghe Muşat), Ştefan Gonos, arhitect şef al oraşului Cluj 1955 – 1956.