Publicăm motivarea integrală a instanţei de judecată, care l-a condamnat pe calomniatorul presei clujene Liviu Alexa, la achitarea de daune morale în valoare de 75.000 de lei, lui Ovidiu Vasu, directorului CS Universitatea.

Potrivit reclamantului, opinie însuşită de instanţa de judecată, Alexa şi-a pus ziariştii să-l atace pe Vasu, cu scopul de a-i prelua funcţia. Cu toate că pregătirea sa, fără studii superioare, nu-i permitea conducerea unui club universitar.

Instanţa l-a pus pe Alexa să plătească daune morale către Vasu şi CSU, în solidar cu ziariştii Victor Lungu, redactor şef, Gabriela Dragotă şi Florin Moldovan, care au încercat fără succes să susţină că cele peste 20 de articole de presă redactate într-o săptămână, împotriva şefului CSU, nu au fost comandate şi concepute de către patron.

De teamă că Vasu i-ar putea prelua firmele, cu executorul judecătoresc, cum s-a mai întâmplat recent cu alte victime ale condeiului său toxic, Alexa a plătit integral reclamantului daunele morale, deşi mai are o cale de atac.

Alexa are pe rolul instanţelor de judecată câteva zeci de procese de calomnie, procesul cu Vasu fiind cel mai scump pentru el până acum.

Mihai Bacalu

ROMÂNIA CURTEA DE APEL C___ SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 17/A/2019

Ședința publică din data de 29  ianuarie 2019

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V_______  M____ JUDECĂTOR : D_____-L____ B______- președintele Curții de Apel GREFIER        : S____-D______ G_______

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării,  apelul declarat de reclamanții V___ O VIDIU E______, C_____ S______ „ U____________” C___-N_____ și de către pârâții  C___ M____ S.R.L. , P_____ C_________ S.R.L. , L____ A____ D___ ALIN, D______ G_______ L_______, L____ V_____ E____ M____, M_______ F_____ C_________ împotriva sentinței civile nr. 278/11.06.2018, pronunțată de  Tribunalul C___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX privind și pe pârâtul O_____ E____ I___, având ca obiect obligația de a face.

Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 15 ianuarie 2019, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâ re.

C U R T E A

Deliberând, reține următoarele:

I. Prin sentința civilă nr. 278 din 11.06.2018 a Tribunalului C___, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a dispus după cum urmează:

S-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții O_____ V___ E______ și C_____ S______ „U____________” C___-N_____, în contradictoriu cu pârâții C___ M____ S.R.L., P_____ C_________ S.R.L., L____ A____ D___ Alin, D______ G_______ L_______, L____ V_____ E____ M____, M_______ F_____ C_________ și, în consecință:

S-a constatat încălcarea de către pârâți a dreptului la propria imagine, reputație și onoare, prin publicarea cu rea-credință a unor informații defăimătoare la adresa reclamanților.

Pârâții au fost obligați să nu mai publice informații neadevărate, care aduc atingere onoarei, demnității, reputației și imaginii reclamanților.

Pârâții au fost obligați în solidar să plătească reclamantului V___ O_____ suma de 100.000 lei și reclamantului C_____ S______ „U____________” C___-N_____ suma de 100.000 lei, cu titlu de daune morale.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți împotriva pârâtului O_____ E____ I___.

Pentru a dispune astfel prima instanță a avut în vedere, în principal, următoarele:

În privința pârâtului O__ riu E____, instanța a avut în vedere că în tranzacția încheiată de acesta cu reclamanții la data de 13.11.2017, depusă la fila 64 din vol. III, părțile au convenit să stingă pe cale amiabilă litigiul, dar pârâtul nu s-a prezentat în fața instanței, pentru a confirma încheierea tranzacției. Cât timp reclamanții au depus la dosar tranzacția, prin care au convenit să stingă litigiul cu acest pârât, instanța a respins pretențiile reclamanților, formulate față de pârâtul O_____ E____, în considerarea poziției procesuale exprimate de reclamanți.

În ceea ce privește pârâții de rând 1 – 6, instanța a reținut următoarele:    

Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse în probațiune la filele 26 – 71 din vol. I, pe p_____ www.ziardecluj.ro și în ziarul C___ 100%, în perioada 28.04.2017 – 08.05.2017, au apărut mai multe articole în care era criticată conducerea Clubului U____________, în persoana directorului O_____ V___, cerându-se demisia acestuia.

De pe p_____ de internet a pârâtului L____ A____, a rezult at că acesta este acționar la C___ 100%, NCN TV C___, Ziar de C___.

În cuprinsul articolului de la fila 29, apărut atât pe www.ziardecluj.ro , cât și în ziarul C___ 100% cu titlul: L____ A____: „O_____ V___ trebuie să demisioneze…”, reporterul V_____ L____ a realizat un interviu cu L____ A____. Acesta din urmă a solicitat demisia lui O_____ V___, arătând că el poate să își asume responsabilitatea transformării U C___.

A rezultat de aici că pârâtul A____ L____ D___ Alin dorea să vină la conducerea Clubului U, aspect confirmat și d e martorul G_____ S____-D______ , astfel că cererea de demitere a lui O_____ V___ a fost făcută în interes personal.

Din împrejurarea că, în decurs de mai multe luni, au apărut mai multe articole în care era criticată activitatea reclamantului O_____ V___ de la C_____ U, în unele zile apărând mai multe articole pe această temă (de ex: în 28.04.2017 – filele 36 și 39; în 29.04.201 7 – filele 41, 43, 44; în 02.05. 2017 – filele 47, 48), în mijloace mas s- media la care este acționar pârâtul A____ L____ D___ Alin, iar acesta urmărea demiterea reclamantului, se poate trage concluzia că a fost desfășurată o campanie de presă, în interesul particular al pârâtului A____ L____ D___ Alin. Acest fapt contravine prevederilor art. 21 din Rezoluția nr. 1003/1993 cu privire la etica ziaristică adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, de care s-a luat act prin Hotărârea nr. 25/1994 a Camerei Deputaților, potrivit cu care: ziaristica nu trebuie să denatureze informația adevărată, imparțială, și opiniile oneste, nici să le exploateze în scopuri proprii, într-o încercare de a crea sau modela opinia publică, deoarece legitimitatea sa se bazează pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetățenilor la informație, ca parte a respectului pentru valorile democratice. În acest sens, legitimitatea ziaristicii investigative depinde de adevărul și corectitudinea informației și a opiniilor exprimate și este incompatibilă cu campaniile ziaristice organizate pornind de la poziții prestabilite și interese particulare.

În întâmpinare s-a arătat că aceste prevederi nu sunt obligatorii, fiind doar recomandări. Într-adevăr, Rezoluția cu privire la etica ziaristică are doar caracter de recomandare, dar cuprinde principii ce nu pot fi ignorate, cum ar fi prezentarea corectă și imparțială a informațiilor, întrucât respectarea principiilor de etică înseamnă exercitarea drepturilor cu bună credință. Or, obligația de exercitare a drepturilor cu bună credință rezultă din prevederile art. 75 alin. 2 Cod civil, potrivit cu care nu se poate reține o încălcare a drepturilor altor persoane decât atunci când drepturile și libertățile constituționale sunt exercitate cu bună credință.  

Pârâții s-au mai apărat arătând că au prezentat informații de interes public, c_____ U____________ fiind important în C___, dar din împrejurările arătate anterior, referitoare la interesul personal al pârâtului de rând 3 și la frecvența articolelor apărute în presă, nu se poate reține că pârâții ar fi urmărit doar informarea publicului despre problemele de la U C___, astfel cum au susținut aceștia, cu atât mai mult cu cât, chiar și în articolele în care au fost prezentate probleme ale clubului, s-a făcut referire în mod expres la reclamantul O_____ V___ și la activitatea acestuia.

De exemplu, în articolul scris de L____ A____, despre sportivul R_____ G_____ , deși au fost preluate declarațiile acestui s______, privind decontările făcute în numele său la club, a fost menționat numele reclamantului O_____ V___, despre care a fost indusă ideea că ar face abuzuri, ce ar trebui anchetate.

La fel, în articolul scris de pârâtul F_____ M_______, cu titlul „Spânzurătoarea și X și O …”, apărut în 04.05.2017, pe www.ziardecluj. ro , deși pârâtul a arătat la interogatoriu că articolul este un pamflet (și acest lucru a rezult at din ironia autorului față de prezența la concursuri de scrabble a sportivilor U, anunțată pe site-ul clubului), s -a observ at că articolul începe cu menționarea faptului că O_____ V___, directorul C.S. U____________, a distrus sporturile de echipă ale clubului. Or, această mențiune nu poate fi considerată un pamflet cu privire la anunțul de pe site-ul clubului.

Pârâta G_______ D______, în articolul „Prefectul V_____ l-a chemat la raport pe O_____ V___”, apărut în 08.05.2017, pe www.ziardecluj.ro , a prezentat faptul că a avut loc o întâlnire între prefectul G_______ V_____, directorul C . S . U____________, O_____ V___, președintele Direcției Județene de Tineret și Sport C___, O_____ C_____ și prof. dr. Ș_____ R________, preluând declarația prefectului, în care s -a ar ătat că există probleme de finanțare, de lipsă de comunicare și de interes din partea instituțiilor publice, dar că c_____ U C___ este pe primul loc în țară între cluburile universitare. În ciuda a ceea ce s -a desprin s din declarația prefectului, la începutul articolului s -a f ăcut referire la faptul că situația de la c_____ U____________ este gravă și că O_____ V___ a fost chemat ca să i se ceară socoteală. Or, mesajul prefectului nu era în acest sens, ci acesta a solicitat universităților clujene să susțină c_____ U, un brand al Clujului.

Pârâții au mai arătat că articolele apărute în presă au avut la bază informații preluate de la alte persoane, cum sunt articolele apărute după declarațiile antrenorului D_____ Petricevic, a unor sportivi, de ex . R_____ Glinta și a prof. dr. Ș erban R________, astfel că articolele au o bază factuală.

În această privință, este de observat că, deși este adevărat că au fost preluate declarații ale altor persoane, care se refereau la probleme ale clubului, antrenorul D_____ Petricevic solicitând plata sportivilor pentru victorii, iar R_____ Glinta afirmând că în numele lui s-au făcut decontări la club, fără ca banii să ajungă la el, s -a observ at că aceste declarații au fost prezentate în articole în care s-a făcut referire la conducerea deficitară exercitată de către reclamantul O_____ V___, fiind menționat numele acestuia, iar nu con ducerea clubului, în general.

În plus, declarațiile antrenorului D_____ Petricevic și a sportivului R_____ Glinta au fost prezentate fără a se face verificări, fapt recunoscut de pârâți la interogatoriu și confirmat prin declarația martorei D_______ C______ N_______, care a arătat că este contabilă la c_____ U____________ și că nici un ziarist nu i-a cerut nici o informație. Or, dacă s-ar fi cerut informații de la club, s-ar fi putut afla faptul că plățile se fac în limita bugetului aprobat, conform Hotărârii de Guvern nr. 1447/2007 și că în prima parte a anului 2017 nu a fost aprobat un buget, precum și faptul că decontările se fac de către antrenor sau manager, sunt verificate la contabilitate și apoi sunt semnate de director, dar nu acesta face deconturile și nici nu ridică banii în numele sportivilor, așa cum a arătat martora D_______ C______ N_______. Or, pentru o informare imparțială și corectă a publicului, aceste informații trebuiau prezentate, alături de declarațiile preluate de la antrenori și spor tivi. De altfel, antrenorul D_____ Petricevic a fost audiat în calitate de martor, a confirmat că premierele nu au fost achitate la timp, dar a arătat că nu el este cel care se ocupă de plăți și că el nu a fost informat despre lipsa bugetului. Deși martorul a relatat că a fost deranjat de faptul neplății premierilor și de discuțiile avute pe această temă cu reclamantul O_____ V___, a arătat că colaborarea poate continua. 

Mai mult, s -a constat at că toate aceste articole au apărut în mijloace mass media deținute de pârâtul A____ L____ D___ Alin, după ce acesta a primit răspunsul emis de Ministerul Educației Naționale la data de 13.04.2017, în urma sesizării formulate de pârât, răspuns în care s-a arătat că au fost efectuate verificări și s–au constatat următoarele: „Poziția echipelor Clubului S______ U____________ în cadrul clasamentelor naționale nu este un rezultat al managementului slab, ci al contextului în care se desfășoară activitatea sportivă într-un club s______ universitar. Reamintim în acest sens că Hotărârea Guvernului nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă prevede constrângeri evidente în ceea ce privește plata sportivilor. [….] Referitor la plata indemnizațiilor datorate sportivelor de la secția de baschet feminin, s-a constatat faptul că în lunile ianuarie, februarie, martie 2017 plățile au fost efectuate la timp. Totodată, întârzierea la plata recompenselor pentru victoriile obținute în campionatele naționale începând cu data de 17.02.2017 constituie o situație prezentă la nivelul întregului club s______ – nu doar la nivelul secției de baschet – cauzată de suprapunerea unui calendar competițional încărcat în primul trimestru și lipsa unui buget aprobat până la data de 20.03.2017.” Raportul de verificare M. E.N. a fost depus la filele 8-11, vol. III.

Astfel, deși pârâtul A____ L____ D___ Alin a știut că neplata recompenselor pentru victorii s-a datorat lipsei bugetului aprobat, totuși, la data de 28.04.2017, pe www.ziardecluj a apărut un articol scris de V_____ L____ în care au fost preluate declarațiile antrenorului D_____ Petricevic, care a solicitat achitarea premierilor către sportivi, dar care a început cu: „L____ A____ a cerut azi demisia lui O_____ V___ din funcția de președinte al clubului s______ U____________ C___ pentru lipsa de performanțe sportive și lipsa de transparență financiară”.

La fel, pârâtul V_____ L____ a publicat articolul intitulat „ Demisie Șoc ! ”Competența” lui V___ îl alungă pe directorul s______ C_____ S______”, preluând anunțul plecării de la club, postat pe p_____ de Facebook a lui C_____ S______, fără a primi explicații din partea acestuia. Or, martora D_______ C______ N_______ a arătat că C_____ S______ nu a plecat din cauza clubului și că a păstrat relații bune cu c_____. De asemenea, martora a relatat și despre plecarea sportivelor C_____ A______, care a avut multe absențe și deși s-a încercat rezolvarea pe cale amiabilă, nu s-a reușit, precum și a sportivei L_______ H______, sportive despre care s-a făcut referire în presă că a r fi plecat din cauza managementului clubului.

În privința ședințelor consiliului de administrație al clubului, la data de 2.05.2017, a apărut pe www.ziardecluj și în ziarul Cluj100% un articol scris de V_____ L____, cu titlul „V___ conduce ilegal c_____ U____________ C___ cu un consiliu de administrație fantomă …” , în care a fost preluată declarația profesorului M_____ B_____ de la UMF, care a arătat că nu a mai fost convocat de mai mut de doi ani la CA și în care reclamantul O_____ V___ a fost acuzat de conducere ilegală a clubului. Deși la începutul articolului s -a ar ătat că este vorba despre o anchetă, s -a constat at că nu au fost cerute informații de la club, cu privire la membrii CA și convocarea acestora. Astfel, martorul G_____ S____-D______ a arătat că el convoacă ședințele consiliului de administrație și că profesorul M_____ B_____ de la UMF era într-o situație de incompatibilitate, astfel că a convenit cu rectorul UMF să fie înlocuit. Audiat în calitate de martor, d-ul profesor B_____ M_____-T_____  a confirmat că s-a aflat într-o situație de incompatibilitate, care era de notorietate publică și a mai relatat că a fost contactat telefonic de L____ A____, i-a spus acestuia că nu a mai fost la ședințe, că nu a mai fost convocat, dar L____ A____ nu l-a întrebat din ce motiv și el nu i-a spus.

Prin întâmpinare, pârâții s-au apărat invocând practica C . E . D . O . , arătând că libertatea de exprimare a presei este mult mai largă decât libertatea de exprimare a altor persoane și permite o doză de exagerare în expunerea ideilor de interes public, precum și faptul că jurnaliștii nu sunt ținuți să facă dovada adevărului absolut, fiind suficient să existe o minimă bază factuală. Or, fără a contesta aceste principii ale desfășurării activității de ziarist, desprinse din jurisprudența C . E . D . O . , s -a rețin ut că, pe lângă prezentarea unor informații de interes general, cu o doză de exagerare permisă ziariștilor și având la bază o minimă bază factuală, în cauză a fost desfășurată o campanie de presă, în interesul propriu a l unui jurnalist, cu nerespectarea principiilor eticii jurnalistice.   

Pârâții  de rând 4, 5, 6 s-au apărat, arătând la interogatorii că nu au urmărit demiterea reclamantului O_____ V___ și că articolele scrise prezentau interes pentru public. Chiar dacă se poate reține că informațiile despre c_____ U prezintă interes pentru public, nu s -a p utut ignora faptul că au apărut numeroase articole, în aceeași perioadă de timp în care pârâtul A____ L____ D___ Alin – acționar la mijloacele mass-media în care au apărut aceste articole – și-a afirmat intenția de a veni la conducerea clubului s______ și nici faptul că, pornind de la preluarea afirmațiilor altor persoane, în articolele descrise anterior, pârâții s-au folosit de prilej, pentru a prezenta publicului într-o lumină defavorabilă conducerea clubului, menționând numele directorului O_____ V___, chiar și atunci când informația prezentată nu îl viza direct pe acesta, de ex. anunțul de pe site-ul clubului referitoare la judoka M_____ U________, trecută la natație și fără a face verificări cu privire la condițiile legale în care se fac plățile către sportivi ori cu privire la convocarea membrilor în consiliul de administrație, spre exemplu, astfel cum s-a arătat anterior. 

În privința prejudiciului, în întâmpinare s-a susținut că nu există prejudiciu, dar martorii D_______ C______ N_______ și G_____ S____-D______ au arătat că imaginea clubului a avut de suferit în urma publicării articolelor de mai sus, până și în prezent existând în opinia publică (la studenți, la minister, pe stradă, după cum a relatat martorul G_____ S____-D______) ideea că sunt probleme la club. Martorii au mai relatat că c_____ a pierdut sponsori, fapt confirmat și de martorul Petricevic D_____. Martora D_______ C______ N_______ a arătat că angajații clubului au pierdut foarte mult timp și resurse, în urma atacurilor apărute în presă și că activitatea clubului a fost pusă în pericol. Martorul G_____ S____-D______ a relatat că s-a discutat inclusiv în consiliul de administrație ce e de făcut, pentru că s -a adu s atingere imaginii clubului. În privința reclamantului V___ O_____, martorii D_______ C______ N_______ și G_____ S____-D______ au arătat că acesta a fost foarte supărat și foarte afectat de articolele apărute în presă, acuzațiile aduse fiind grave.  

Din toate acestea, a rezult at că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 1357 Cod civil: 1. fapta ilicită – publicarea de articole cu nerespectarea eticii jurnalistice; 2. vinovăția, care a rezult at din atitudinea pârâților, care chiar dacă nu au urmărit demiterea ori lezarea imaginii reclamanților, așa cum au arătat la interogatorii, au realizat că articolele scrisese se circumscriu unei campanii împotriva reclamanților, reieșită din apariția a numeroase articole, într-o perioadă de numai câteva luni (de altfel, potrivit art. 1357 alin. 2 Cod civil, Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă ); 3. prejudiciul constând în atingerea adusă imaginii clubului, afectarea activității clubului, pierdea sponsorilor și atingerea adusă onoarei și reputației reclamantului de rând 1, care a fost afectat de acuzațiile ce i s-au adus, dreptul la propria imagine, onoare și reputație fiind prevăzute de art. 58 și art. 72 din Codul civil; 4. raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, reieșit din declarațiile martorilor, astfel cum s-a reținut mai sus.

Potrivit art. 253 alin. 1 lit. b și c din Codul civil, persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate poate cere instanței constatarea caracterului ilicit al faptei săvârșite și interzicerea pentru viitor, iar potrivit alineatului 4 al aceluiași articol 253 din Codul civil, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri.

În temeiul acest or dispoziții legale, instanța a admi s în parte cererea reclamanților și a c onstata t încălcarea de către pârâții de ordin 1 – 6 a dreptului la propria imagine, reputație și onoare, prin publicarea cu rea-credință a unor informații defăimătoare la adr esa reclamanților. Instanța nu a admi s cererea reclamanților de a se constata existența unui conflict de interese în ceea ce îl privește pe pârâtul de rând 3, reținând că, potrivit art. 21 din Rezoluția nr. 1003/1993 cu privire la etica ziaristică adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, nu este vorba despre un conflict de interese, ci de o incompatibil itate între  exercitarea în mod onest a activității de jurnalist și campaniile ziaristice organizate pornind de la poziții prestabilite și interese particulare.

În privința cuantificării despăgubirilor, instanța a avut în vedere importanța urmărilor produse în urma articolelor de presă analizate, și anume că s-a adus atingere imaginii clubului, care a pierdut sponsori, așa cum s-a arătat anterior, precum și imaginii, onoarei și reputației reclamantului de rând 1, care a fost acuzat de fapte de o gravitate mare: conducerea ilegală a clubului, nereguli în decontări și care a fost foarte afectat de acuzațiile ce i s-au adus.

II. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții V___ O_____ E______ și C_____ S______ „U____________” C___-N_____ , solicitând schimbarea ei în parte, în sensul admiterii cererii privind  constatarea încălcării de către pârâți a dreptului la liberă exprimare și a dreptului la propria imagine, reputație și onoare prin existența unui conflict de interese în ceea ce-l privește pe pârâtul A____ L____ D oru Alin și publicațiile „C___ 100%” www.ziardecluj.ro și postul de televiziune „NCN” deținute de firmele pârâte, la care pârâtul A____ L____ D oru Alin este acționar și/sau administrator. De asemenea, s-a solicitat schimbarea sentinței și în sensul obligării pârâților la plata în solidar a sumei de 250.000 lei în favoarea fiecăruia dintre apelanți, cu titlu de daune morale.

În motivarea cererii de apel s-au arătat, în esență, următoarele:

a) Contr ar celor afirmate de prima instanță, a existat un conflict de interese între interesul pârâtului A____ L____ D___ Alin și cel al publicațiilor sus-arătate, la care acesta este acționar și/sau administrator, iar nu o situație de incompatibilitate. Spre deosebire de incompatibilitate , conflictul de interese al patronului unui trust de presă generează efecte și asupra altor persoane, atrăgând incompatibilitatea atât a persoanei juridice deținute de patronul necompatibil, cât și a personalităților care lucrează în cadrul firmei deținute de patronul al cărui interes este contrar principiilor jurnalistice.

în cauză, este de reținut că pârâtul A____ L____ D___ Alin a declarat în mod public în emisiunea moderată de R_____ D_________ din data de 2 8.04.2017 că solicită demisia reclamantului

V___ O vidiu E______ și că se antepropune ca director al C.S. U____________, intenția pârâtului de a ajunge director al clubului fiind confirmată și de martorul G_____ D______ S____.

În vederea realizării acestui interes personal al pârâtului A____ L____ D___ Alin a fost demarată compania de presă care a avut ca scop manipularea opiniei publice cu privire la situația dificilă în care s-ar găsi S.C. „U____________” C___-N_____ ca urmare a managementului defectuos e xercitat de reclamantul V___ O vidiu E______, corelativ cu promovarea propriei imagini de către pârâtul A____ L____ D___ Alin, prin evidențierea unor realizări ale acestuia din urmă.

A existat, așadar, un conflict de interese între profesia de jurnalist și interesul patronului mijloacelor mas s -media, care își doresc înlăturarea din funcția de director al clubului s______ a reclamantului V___ O vidiu E______ și ocuparea de către pârâtul patron a acestei funcții.

b) În mod greșit a apreciat prima instanță că sumele solicitate de reclamanți cu titlu de daune morale sunt nejustificat de mari și în neconcordanță cu practica instanțelor judecătorești în condițiile în care Curtea de Apel C___  i-a acordat jurnalistului M______ M____, într-un alt proces, suma de 100.0 00 EURO cu titlu de daune morale.

Suma acordată la prima instanță nu asigură repararea prejudiciului propus și nici nu-i poate descuraja pe pârâți pentru a nu săvârși și în viitor aceleași fapte.

Jurnaliștii pârâți au avut obligația de a publica 2 – 3 articole pe zi, indiferent pe ce temă, cu privire la reclamantul V___ O vidiu E______ . Numărul semnificativ de articole (21) publicate într-un interval de timp de două săptămâni (24.04 – 08.05.2017), precum și difuzarea repetitivă a emisiunii din 28.04.2017 a postului de televiziune NCN, atestă că pârâții au urmărit mobilizarea opiniei publice spre îndrepta așa-zisa situație dezastruoasă a S.C. U____________ prin înlăturarea reclamantului V___ O vidiu E______ din funcția de director a Clubului S______ Universit atea C___. Acest mod de a proceda este de natură să producă efecte pe perioade prelungite de timp și să creeze o imagine negativă de multe ori ireversibilă în opinia publicului.

Nu trebuie omisă nici reaua-credință cu care au acționat jurnaliștii, creând știri neadevărate în scopul realizării interesului personal al patronului A____ L____ D___ Alin.

Un asemenea comportament brutal al presei trebuie stopat prin cuantumul daunelor morale , acestea având nu doar rolul de a acoperi integral prejudiciul suferit de persoana vătămată, ci și de a descuraja jurnalistul să comită în viitor asemenea abuzuri.

Este necesar a fi avute în vedere suferințele fizice și psihice ale persoanei vătămate , expunerea la disprețul public, atingerea gravă a prestigiului profesional și a personalității sale mondene.

În cauză, reclamantul V___ O vidiu E______ a fost supus unei condamnări publice, fiind acuzat de falimentarea morală și materială al unui simbol al Clujului, incitând inclusiv suporterii „U” – cunoscuți pentru agresivitatea lor – la luarea unei atitudini împotriva directorului clubului.

Acuzațiile aduse sunt grave, fiind în măsură să conducă la pierderea locului de muncă de către apelant și să-l pună în imposibilitate de a-și găsi în viitor un post similar.

Pârâtul A____ L____ D___ Alin este cunoscut ca un jurnalist agresiv, care promovează atacul la persoană, iar nu informarea corectă a cetățeanului.

Cu privire la prejudiciul de imagine adus Clubului S______ „U____________”, este de reținut că din probele administrate rezultă că în cadrul clubului s-a creat o stare de nesiguranță și incertitudine, angajații punându-și problema pierderii locului de muncă. Mai mult, în urma unor sesizări făcute de A____ L____ D___ Alin , c_____ s______ a fost supus unei serii de controale din partea Ministerului Educației Naționale, fiind necesar a se da numeroase explicații cu privire la situația clubului.

III. Împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul C___ au declarat apel și pârâții S.C. C___ M____ S.R.L., S.C. P_____ C_________ S.R.L., A____ L____ D___ Alin, D______ G_______ L_______, M_______ F_____ C_________ și L____ V_____ E____ M____ , solicitând schimbarea ei în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii reclamanților.

În motivarea cererii de apel s-au arătat, în esență, următoarele:

a) Sentința este nelegală și netemeinică, căci nu există o faptă juridică ilicită săvârșită de pârâți.

Prima instanță a afirmat că există o incompatibilitate a pârâților întrucât articolele publicate s-ar fi realizat în baza unei poziții prestabilite și a unor interese particulare, fără însă a mai analiza în concret dacă a existat sau nu vreo credință . Instanța s-a rezumat la a copia textul art. 21 din Rezoluția C.E. nr. 1003/1993, respectiv la transpunerea greșită a art. 75 alin. 2 din codul civil.

Scopul pentru care au fost publicate articolele nu a fost acela de a l orchestrării unui atac personal împotriva reclamantului V___ O vidiu E______, ci semnalarea neregulilor existente în cadrul C.S. „U____________”, astfel cum au rezultat din declarațiile persoane lor direct implicate în activitatea clubului. Tot astfel, nu a fost nici acela de a pregăti o eventuală candidatură a pârâtului A____ L____ D___ Alin pentru a ocupa funcția deținută de reclamantul V___ O vidiu E______.

Reacția pârâtului A____ L____ D___ A__ n de a „candida” pentru această funcție a fost decla nșată de o frustrare a acestuia cu privire la activitatea reclamantului, aceasta fiind deficitară, reprezentând de fapt o formă de protest cu privire la deficiențele manageriale existente, iar nu un scop în sine.

Această presupusă „dorință” a pârâtului de a dobândi funcția reclamantului nu a fost, deci, una prestabilită și premeditată.

Mai mult, articolele de presă au fost publicate și după momentul la care pârâtul A____ L____ D___ Alin ar fi aflat că nu poate ocupa funcția de director al clubului s______, el nefiind fost s______ sau cadru didactic, așa cum rezultă din declarația martorului G_____ S____ .

Probațiunea administrată contrazice motivația primei instanțe potrivit căreia redactarea articolelor a fost făcută în scopul ocupării de către pârâtul A____ L____ D___ Alin a funcției de director. Nu există nicio probă care să susțină că pârâtul ar fi făcut vreun demers real pentru a candida pentru funcția reclamantului V___ O vidiu E______.

b) Instanța s-a raportat în mod greșit la acțiunile tuturor pârâților ca la ale pârâtului A____ L____ D___ Alin , din probațiunea administrată rezultând că pârâții autori ai articolelor aveau deplină libertate cu privire la redactarea articolelor și demararea investigațiilor jurnalistice. Instanța trebuia să analizeze modul în care fiecare dintre pârâți și-a exercitat profesia în legătură cu redactarea articolelor, neexistând nicio probă din care să reiasă că ar fi acționat în scopul susținerii pârâtului A____ L____ D___ A__ n pentru funcția de director aș C.S. U____________.

Pârâții D______ G_______, M_______ F_____ C_________ și L____ V_____ activează ca jurnaliști independenți, nefiind angajați, subalterni ori subordonați pârâtului A____ L____ D___ Alin . Redactarea de către ei a articolelor a fost o consecință a faptului că subiectul era de mare interes public la acel moment, inclusiv alți jurnaliști și bloggeri locali abordându-l.

c) J_______ din tre articolele publicate prezintă informații neutre sau redau declarații ale unor terțe persoane, nefiind de natură să producă vreun prejudiciu de imagine imputabil pârâților. Veridicitatea acestor declarații este susținută de probatoriul administrat în cauză, neexistând un temei pentru infirmarea lor.

Pârâtul A____ L____ D___ Alin a publicat doar două articole, unul fiind de mulțumire adresat sponsorilor, iar cel de-al doilea prezintă declarația unui s______ care a părăsit c_____, nemulțumit de felul în care se desfășura activitatea.

Prin urmare, în mod greșit și nedovedit a stabilit prima instanță că prin articolele publicate au fost prezentate informații în mod părtinitor sau neadevărat.

d) În mod greșit s-a reținut și faptul că prin articolele lor pârâții nu ar fi adus critici conducerii Clubului S______ U____________, ci reclaman tului V___ O vidiu E______, câtă vreme acesta este director al clubului și figura lui publică, fiind și director al consiliului de administrație.

Criticile au vizat activitatea profesională a reclamantului, iar acest fapt denotă că nu s-a urmărit demararea unei campanii de denigrare a acestuia. Maniera în care prima instanță a analizat acest aspect depășește sfera de competență a unui judecător și cadrul legal stabilit, fiind o indicație directă către jurnaliști cu privire la modul în care ar trebui să-și re dacteze articolele.

e) Un alt aspect analizat greșit de prima instanță este legat de veridicitatea și obiectivitatea articolelor publicate în care au fost prezentate publicului date obiective ori declarații ale unor persoane.

Prima instanță, deși a reținut că există o minimă bază factuală a articolelor, trage concluzia că au fost publicate în interesul propriu al pârâtului A____ L____ D___ Alin .

Or, chiar dacă s-ar porni de la premisa – greșită – că pârâții au urmărit un interes personal, acest aspect nu poate schimba veridicitatea informațiilor prezentate.

Reclamantul V___ O vidiu E______ acordase anterior presei, interviuri și declarații, astfel că nu l-ar fi putut deranja faptul că pârâții au scos în evidență neregulile clubului, iar nu menționarea numelu i acestuia.

f) În ceea ce privește redarea unor informații fără a fi verificate, prima instanță a făcut o apreciere selectivă a probelor administrate, bazându-se pe declarația martorei D_______ C______ N_______ .

Instanța le-a reproșat reclamanților că nu au făcut verificări cu privire la informațiile prezentate, raportat la faptul că nu au cerut părerea contabilei clubului s______, care a justificat neplata indemnizațiilor pentru sportivi de lipsa aprobării bugetului.

În acest fel, instanța și-a depășit din nou atribuțiile legale, dând indicații jurnaliștilor despre modul cum ar fi trebuit redactate articolele și încălcând, astfel, libertatea de exprimare a pârâților. Chiar dacă bugetul nu fusese aprobat, nu se poate nega că au existat nereguli cu privire la decontarea sumelor de bani cuvenite sportivilor, astfel cum a fost cazul sportivului R_____ G_____.

Mai mult, chiar dacă această neregularitate nu ar fi existat în continuare se poate imputa reclamantului că nu își desfășura activitatea într-o manieră transparentă și nu comunica cu membrii clubului , necomunicând pretinsa cauză a neplății și neîncercând soluționarea amiabilă a problemelor.

Prin urmare, în pofida opiniei vădit părtinitoare a primei instanțe, pârâții și-au respectat obligațiile etice și nu au denaturat nicio afirmație redată ori reprodusă în cadrul articolelor publicate.

Faptul că pârâtul A____ L____ D___ Alin este managerul echipei de baschet feminin denotă cu certitudine că îi pasă de c_____ s______ la care activează și că avea cunoștință î n mod direct de subiectele relatate.

Este posibil ca în unele situații luările de poziție ale pârâților să poată fi privite ca exagerate, dar articolele au adus în atenția publicului probleme reale și de interes, prezentate cu temeinicie și profesionalism.

g) În ceea ce privește prejudiciul creat reclamanților, în măsura în care a existat cu adevărat un prejudiciu, acesta ar fi trebuit, pe de o parte, probat de reclamanți, iar pe de altă parte acordarea lui ar fi trebuit motivată de instanța de judecată, pr in raportare la prevederile art. 72 Cod civil.

Era necesar ca instanța să aibă în vedere faptul că reclamanții sunt persoane de interes public, astfel că apărea ca normală analizarea acțiunilor acestora.

Sumele acordate de instanță nu se justifică nici prins prisma declarațiilor martorilor D_______ C______ N_______,  și G_____-S____ D______ , care au arătat că opinia lor despre reclamanți nu s-a schimbat. Cu atât mai puțin a avut de suferit imaginea Clubului S______ „U____________”, de vreme ce aceasta nu a fost criticată de pârâți. Singura persoană supusă criticilor a fost reclamantul V___ O vidiu E______ , iar nu c_____ s______.

Cuantumul excesiv al despăgubirilor acordate a rămas nemotivat, făcându-se referiri la faptul că „imaginea clubului a avut de suferit”, fără însă a se face vreo mențiune despre imaginea reclamantului V___ O vidiu E______ .

În realitate, reclamanții nu au suferit o atingere a drepturilor lor.

Prima instanță a făcut mari confuzii  cu privire la natura patrimonială sau nepatrimonială a prejudiciului, argumentându-și hotărârea prin faptul că reclamantul C_____ S______ „U____________”C___-N_____  ar fi pierdut sponsori. Or, din declarațiile martorilor rezultă că nu s-au pierdut sponsori , mai mult, pierderea sponsorilor nu reprezintă un prejud iciu moral, ci material.

În ce privește susținerea potrivit căreia s-a adus un prejudiciu de imagine clubului prin faptul că s-a afirmat că „sunt probleme la club”, este de avut în vedere că problemele existau , astfel că prezentarea lor în presă nu constituie o faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu de imagine. Mai mult, criticile au fost redactate într-o manieră care invită conducerea clubului și pe reclamant la a lămuri situația și la a rezolva problemele.

Existența unui prejudiciu moral este și mai greu de susținut în cazul Clubului S______ „U____________”, având în vedere că acesta este o persoană juridică, iar nu fizică.

Cu privire la reclamantul V___ O vidiu E______, instanța nu a reținut că i-ar fi fost afectată imaginea, ci doar că a fost supărat. Or, nu articolele îi puteau cauza supărări , ci comportamentul său managerial.

h) În subsidiar, dacă totuși s-ar reține că reclamanții au suferit un prejudiciu nepatrimonial, trebuie avut în vedere că scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacții morale pentru suferințele de același ordin, iar nu a unei satisfacții patrimoniale.

Sumele de bani acordate de prima instanță nu sunt justificate, astfel că sentința este netemeinică. Practica instanțelor judecătorești trimite și ea la concluzia că sumele acordate sunt prea ridicate.

i) Un aspect definitoriu în inițierea și soluționarea litigiului este acela că nu vorbim despre o acțiune privitoare la un prejudiciu de imagine, ci despre o strategie de eliminare a persoanelor care au îndrăznit să facă publice problemele din cadrul Clubului S______ „U____________” C___-N_____. Demersurile reclamanților nu au la bază un scop reparatoriu, ci unul primitiv, reaua-credință credință a reclamanților reieșind și din cuantumul foarte ridicat al despăgubirilor solicitate.

Reclamantul V___ O vidiu E______ practică în continuare un stil de conducere abuziv, refuzând să aibă un dialog deschis cu sportivii, antrenorii și colaboratorii acestuia.

IV. Reclamanții V___ O_____ E______ și C_____ Sp ortiv „U____________” C___-N_____ au formulat întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității motivelor de apel menționate la pct. II.1 și pct. III din cererea de apel, raportat la dispozițiile art. 4 79 alin. 2 C . pr. civ., potrivit cărora părțile nu se pot folosi în fața instanței de apel de apărări noi față de cele aduse înaintea primei instanțe.

Cu privire la fondul cererii s-a susținut caracterul neîntemeiat al apelului pârâților, solicitându-se respingerea lui pentru motivele arătate în cuprinsul întâmpinării (f. 102 – 108).

V. Pârâții au formulat, la rândul lor, întâmpinare față de apelul reclamanților , invocând cu întâietate excepția tardivității apelului, iar pe fond solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat, pentru motivele arătate în cuprinsul întâmpinării (f. 131 – 137).

În ședința de judecată din data de 27.11.2018 pârâții au declarat că renunță la a mai invoca excepția tardivității apelului reclamanților.

VI. Pârâții au formulat și răspuns la întâmpinarea reclamanților, solicitând respingerea ca nefondate a apărărilor acestora (f. 145 – 153).

VII. Cu privire la apelurile declarate Curtea are în vedere următoarele:

a) În legătură cu recursul pârâților:

Excepția inadmisibilității motivelor de apel menționate la pct. II .1 și III din cererea de apel a pârâților, invocat ă de intimații-reclamanți prin întâmpinare, este neîntemeiată.

Contrar celor afirmate de autorii excepției , dispozițiile art. 478 alin. 2 teza I C. pr. civ. nu se mărginesc la a enunța că părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât cele invocate la prima instanță, ele prevăzând în mod expres și că părțile vor putea folosi înaintea instanței de apel inclusiv motive, mijloace de apărare și dovezi „arătate în motivarea apelului sau în întâmpinare”.

Prin urmare, apelan ți lor le e ra îngăduit ca prin cererea de apel să invoce în favoarea lor asemenea elemente noi, după cum, în egală măsură, intimatul o poate face prin întâmpinare.

Singura interdicție pe care legea o instituie este aceea afirmată prin prevederile art. 478 alin. 3 C . pr. civ., potrivit cărora în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi, însă chiar și în acest caz regula legală suportă o atenuare prin prevederile art. 478 alin. 4 și 5 C . pr. civ..

În cauză, apelanții pârâți au invocat în cererea lor de apel, la pct. II.1 și III, doar unele mijloace de apărare noi, iar acestea sunt admisibile prin acțiunea evocatelor prevederi ale art. 478 alin. 2 teza I C. pr. civ..

Cu privire la fondul apelului pârâților, Curtea este de acord că rolul presei într-o societate democratică este unul major, în condițiile în care libertatea de exprimare reprezintă unul din fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, aflându-se în directă relație cu imperativele pluralismului , toleranței și spiritului de deschidere specifice unei astfel de societăți.

De aici și concluzia afirmată constant în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omu lui (a se vedea, spre exemplu, H otărârea pronunțată în cauza Fressoz _______________________ din 21.01.1999) potrivit căreia presa joacă un rol eminent într-o societate democratică, ea având îndatorirea de a comunica informații și idei privitoare la toate problemele de interes general, ceea ce presupune inclusiv posibilitatea de a recurge la o anumită doză de exagerare și chiar de provocare.

În consecință, impunerea de restricții privitoare la libertatea de exprimare trebuie să fie stabilită de o manieră convingătoare, asigurându-se o justă proporție cu scopul urmărit.

Potrivit dispozițiilor art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (denumită în continuare C.E.D.O), orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale, amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept nefiind admis decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă reprezintă o măsură care, într-o societate democratică, este necesară, între altele, pentru protejarea drepturilor și libertăților altora.

În domeniul de aplicare al dispozițiilor art. 8 din C.E.D.O. ___________________ reputație, acesta fiind înțeles ca o componentă a vieții private a persoanei.

Sub aspectul manierei de reglementare a libertății de exprimare, sunt de avut în vedere dispozițiile art. 10 din C.E.D.O., care prin alin. 1 stabilesc că orice persoană are dreptul la libertate de exprimare, acest drept cuprinzând libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații și idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.

Întrucât nici exercițiul libertății de exprimare nu este unul absolut, alin. 2 al articolului afirmă că exercitarea acestor libertăți poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru, între altele, asigurarea protecției , reputației sau a drepturilor altora.

Cum adeseori s-a menționat în jurisprudența C.E.D.O. (fiind edificatoare, întâi de toate, hotărârea pronunțată în cauza Handyside contra Regatului Unit), libertatea de exprimare consacrată în alin. 1 al art. 10 constituie unul din fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, o condiție primordială a progresului ei, totodată cu precizarea că sub rezerva prevederilor alin. 2 al articolului, libertatea de exprimare privește nu numai informațiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar și pe cele care contrariază, șochează sau neliniștesc, aceasta fiind o exigență a pluralismului, a toleranței și a spiritului de deschidere într-o societate democratică.

Libertatea de exprimare este, prin urmare, înțeleasă ca având o importanță crucială pentru buna funcționare a democrației; în același timp însă, reglementarea ce-i este oferită prin evocatul art. 10 din C.E.D.O. instituie și unele restricții, instanța europeană afirmând că oricine exercită libertatea de expresie își asumă inclusiv îndatoriri și responsabilități a căror întindere depinde de domeniul în care este pusă în valoare, de procedeele tehnice utilizate și de alți factori de circumstanțiere adecvată. Altfel spus, art. 10 nu protejează nicio idee sau opinie care ar fi contrară vreuneia din valorile apărate de C.E.D.O., libertatea de exprimare trebuind supusă cerinței de a fi exercitată într-o manieră compatibilă cu valorile unei societăți democratice.

În planul relației dintre libertatea de exprimare și necesitatea protejării reputației și drepturilor altor persoane, instanța europeană a statuat, cu privire la exprimarea prin presă, că publicarea de informații, de documente ori de fotografii în presă trebuie să servească interesul public și să contribuie la dezbaterea unor probleme de ordin general (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea pronunțată în cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue contra Belgiei, 09 noiembrie 2006).

Tot astfel, s-a mai apreciat că în contextul unei dezbateri publice privitoare la problemele de interes general, în care, de o parte și de alta, erau în joc reputații profesionale, C.E.D.O. a considerat că o anumită doză de exagerare poate fi tolerată (hotărârea din 25 noiembrie 1999, pronunțată în cauza Nielsen și Johnsen contra Norvegiei).

Să mai reținem, subsumat aceleiași analize cu valoare de principiu, că și în hotărârea „M____ contra României” Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reafirmat aceste  considerații, arătând, între altele, că „presa joacă un rol primordial într-o societate democratică: deși nu trebuie să depășească anumite  limite, legate în special de  protecția reputației și a  drepturilor altora,  aceasta are totuși obligația de a  comunica,  respectând  îndatoririle și responsabilitățile sale, informații  și idei cu privire la  chestiunile de  interes general” (paragraful  52), precum și că  ziariștilor „ … le este permis totuși să recurgă la o anumită doză de exagerare” (paragraful 58).

Sunt de văzut, în context, și prevederile art. 72 Cod civil, potrivit cărora orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoa rei și reputației unei persoane, fără consimțământul acestor a ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75 Cod civil .

Corelativ, art. 73 alin. 1 Cod civil stabilește că orice persoană are dreptul la propria imagine, în vreme ce art. 75 Cod civil prevede că „ Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secțiune atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte ”. Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secțiune”.

Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință reprezintă, așadar, o condiție obligatorie, ea trebuind înțeleasă și prin  raportare la imperativul general instituit prin a rt. 57 din Constituția României, potrivit căruia cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți.

Se poate observa că art. 72 Cod civil nu distinge între persoane fizice și juridice, astfel că el urmează a se aplica , în mod specific, atât în cazul persoanelor fizice, cât și al celor juridice. Rezultă , așadar, că inclusiv persoanele juridice au drept ul la imagine și bună reputație, precum și, cu privire la acestea, la dreptul de a obține protecția legii.

Exercitarea cu bună-credință a unui drept implică, în mod necesar, utilizarea acestuia în scopul pentru care legea l-a recunoscut; de aici și stipulația legală (conținută în art. 15 Cod civil) potrivit căreia „Nici un drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contra bunei-credințe, în caz contrar exercițiul dreptului respectiv degenerând  în abuz de drept.

În prezentul proces prima instanță a reținut în mod corect că publicarea de către pârâții persoane fizice într-o perioadă de timp scurtă (25.04.2017 – 08.05.2017), pe p_____ www.ziardecluj.ro și în ziarul „C___ 100%” a unui număr mare de articole (21) și în care era criticat în mod sever și foarte agresiv directorul Clubului S______ „U____________” C___-N_____ , reclamantul  V___ O vidiu E______, întrunea, prin raportare la circumstanțele concrete rezultate din probele administrate, elementele unei fapte ilicite delictuale cauzatoare de prejudiciu cu privire la ambii re clamanți, în condițiile în care criticile și susținerile făcute de pârâți cu privire la reclamantul V___ O vidiu E______ se reflectau în mod negativ și asupra imaginii publice a reclamantului C_____ S______ „ U____________” C___-N_____ .

Astfel cum bine a apreciat prima instanță, un element important în înțelegerea ra țiunilor care au întemeiat articolele incriminate  (și pe care reclamanții le-au relevat în cuprinsul cererii de chemare în judecată, reiterându-le apo i în cuprinsul cererii de apel , f. 27, 28) este acela că pârâtul A____ L____ D___ Alin a fost interesat de ocuparea funcției de director al Clubului S______ „ U____________” C___-N_____ , ocupată la acel moment de reclamantul V___ O vidiu E______ .

O asemenea intenție a fost în mod clar exprimată de pârât în interviul acordat pârâtului L____ V_____, publicat pe www.ziardecluj.ro în data de 28.04.2017 (f. 29 – 33 dosar Judecătorie), în cuprinsul căruia pârâtul A____ L____ D___ Alin , afirma că solicită demisia reclamantului V___ O vidiu E______ deoarece, între altele, „ este cel mai nociv personaj din istoria lui U C___, mai nociv și decât F______ Walter. Comunist, conservator, prost manager, O_____ V___ a reușit „performanța” ca în acest an să distrugă complet sporturile de echipă ale Universității (…). Ca pe vremea lui C________, O_____ V___ raportează medalii la hectar (…)”, precum și „Acest personaj sinistru detestat de fani și de mediul de afaceri trebuie eliminat din funcție. Să reproșezi cuiva că de ce face performanță (antrenorului D_____ Petricevic , nota instanței) mi se par e de un tembelism înfricoșător”. A mai afirmat pârâtul  că „V___ poate fi dat jos, exis t ă toate mot ivele pentru ca el să fie demis . Dar principalul motiv este falimentul s______ al clubului, care se zbate în  mediocritate și lipsă de standard (…) ” , precum și, referindu-se de această dată la propria sa funcție, aceea de manager al echipei de baschet feminin al Clubului S______ „U____________” C___-N_____, că „Eu am adus pentru baschetul feminin 500.000 de Euro în doi ani, din sponsorizare, provenite de la mediul de afaceri. Muncind zi de zi, fiind transparent cu sponsorii noi și implementând standarde de performanță. Aș putea aduce un milion de euro pe an, pentru toate secțiile”.

Consecutiv acestor afirmații, la întrebarea reporterului „Asta  înseamnă că vrei să îi i ei locul ? ”, pârâtul A____ L____ D___ Alin răspunde că „Asta înseamnă că, d ac ă Universitățile Clujului, ce compun prin delegații Consiliul de Administrație al C.S.U. ar vrea un viitor solid pentru U, ar trebui să se strângă la o masă și să mă lase să prezint proiectul meu. Asta înseamnă că dacă aș avea un mandat cu targeturi și sprijinul Consiliului de Administrație aș putea să prezint sponsorilor un proiect global despre U C___ și să trag mai mulți bani pentru sportivi. Sunt oameni mari de afaceri care, dacă V___ ar dispărea , fiindcă nu au încredere să îi dea pe mână banii, ar scoate bani serioși din buzunar pentru U. Când spun că pot să aduc un milion de euro pentru U, pe an, sunt precaut și modest. Apare întrebarea dacă un „civil”, ca mine, trebuie să fie președinte la C.S.U. Fiindcă acum există mentalitatea că ar trebui să fie un s______ al Universității . Tocmai aici cred că trebuie făcută schimbarea. Președint e le trebuie să fie un om ca mine, care știe management , care poate să aducă bani mulți, care știe să facă marketing” .

O zi mai târziu, respectiv în data de 29.04.2017, pârâtul A____ L____ D___ Alin are calitatea de invitat la o emisiune difuzată de postul de televiziune NCN, în cadrul căreia afirmă (f. 72 dosar prima instanță, f. 190 dosar apel) că „…Acest personaj O_____ V___, eu i-am cerut demisia astăzi și fără nici un fel de modestie m-am autopropus. Sigur este un deziderat de al meu, dar eu vreau să fiu chemat la un proiect de către Consiliul de Administrație, la o prezentare de proiect, pentru că eu știu ce pot să promit (…).”

Astfel fiind, nu există , în aprecierea Curții, nicio îndoială cu privire la faptul că pârâtul A____ L____ D___ Alin a dorit să ocupe funcția de director al Clubului S______ „ U____________” C___-N_____ , deținută de reclamantul V___ O vidiu E______, iar pentru ca ocuparea de către el a funcției să devină p osibilă era necesar, ca primă condiție, vacanta rea aceste ia, prin încetarea mandatului exercitat de reclamant. Or, declanșarea unei veritabile companii de presă , concentrat ă și foarte agresivă, care să releve un așa-zis management foarte defectuos realizat de reclamantul V___ O vidiu E______ reprezintă o formă de presiune și, totodată, de influențare a opiniei publice, care, în acest fel, putea fi convinsă de calitatea foarte slabă a actului de conducere realizat de reclamant, dobândind convingerea că schimbarea din funcție a reclamantului este necesară, cu posibilitatea ca în locul acestuia să fie numit însuși pârâtul, înțeles ca persoană capabilă să ofere un nou stil de management, superior și performant, care să permită inclusiv atragerea unor importante sponsorizări din partea unor importanți oameni de afaceri.

Un alt element important este, de asemenea, acela că, așa cum în mod necontestat a reținut prima instanță, pârâtul A____ L____ D___ Alin are calitatea de acționar la ziarul „C___ 100%”, la „Ziar de C___” și la postul de televiziune NCN TV C___, adică tocmai la entitățile mass-media care au publicat articolele incriminate de reclamanți prin cererea de chemare în judecată sau, după caz, interviuri cu pârâtul.

Deși nu s-a dovedit în mod direct în cauză că _________________ de articole de presă și emisiuni TV a fost rezultatul unei solicitări sau decizii a pârâtului A____ L____ D___ Alin în considerarea autorității conferite acestuia de poziția pe care o deținea în cadrul  menționatelor entități, Curtea apreciază că analiza circumstanțelor specifice confirmă statuarea primei instanțe potrivit căreia î ntre poziția de autoritate deținută de pârâtul A____ L____ D___ Alin și declanșarea campaniei de presă există o directă legătură, putându-se prezuma fără rezerve existența ei .

A pretinde reclamanților să facă o asemenea dovadă prin alte mijloace de probă decât prezumțiile întemeiate pe examinarea coroborată a tuturor faptelor ce configurează situația litigioasă riscă să devină o sarcină excesivă sau , în concret, chiar imposibilă. Nimic nu împiedică însă instanța a uza de prezumții jud iciare în sensul prevederilor art. 327 și art. 329 C . pr. civ., fiind vorba despre dovedirea unor fapte juridice stricto sensu , care puteau fi probate inclusiv cu martori .

Or, o asemenea întrebuințare a o rg anisme lor de presă menționate în beneficiul propriu, pentru a obține discreditarea publică a reclamantului V___ O vidiu E______, corelativ cu afirmarea propriilor merite și calități manageriale , în co nsiderarea scopului de a ocupa funcția de director al Clubului S______ „U____________” C___-N_____, are semnificația unei acțiuni de denaturare gravă a sensului și mi s i u n ii actului jurnalistic, acela de a informa în corect și onest publicul cu privire la probleme de interes într-o societate demo crati că.

Aceeași semnificație o are și faptul că pârâții per s oane fizice au publicat articole care au urmărit să servească scopului vizat de pârâtul A____ L____ D___ Alin , fiind vădită abandonarea de către ei a datoriei de onestitate, imparțialitate și bună – credință care trebuie să caracterizeze orice act jurnalistic.

Nu trebuie omis că atât faptele imputate reclamantului V asu O vidiu – E______ , cât și caracterizările și etichetările făcute acestuia, astfel cum se regăsesc ele în articolele publicate (f. 26 și următoarele dosar primă instanță, vol. I), au fost afirmate în condițiile în care, în urma unui memoriu făcut de pârâtul A____ L____ D___ Alin , Ministerul Educației Naționale efectuase un control la C_____ S______ „U____________” C___-N_____, iar prin adresa nr. xxxxx din 13.04.2017 (f. 89 dosar primă instanță, vol.I) îi comunicase pârâtului că verificările efectuate de experții Ministerului au condus la concluzia că poziția echipelor Clubului S______ U____________ în cadrul clasamentelor naționale „nu este un rezultat al managementului slab, ci al contextului în care se desfășoară activitatea sportivă într-un club s______ universitar”.

Prin urmare, controlul realizat de autoritatea competentă legal în domeniu, respectiv Ministerul Educației Naționale, a condus la concluzia că reclamantului V___ O vidiu E______ nu îi poate fi reproșat un act managerial defectuos.

Mai reține Curtea că deși aceste constatări ale Ministerului Educației Naționale nu împiedica u declanșarea  unor investigaț ii jurnalistice care, întemeiată pe fapte, realizată cu bună – credință și animat ă de scopuri oneste , să combată concluziile controlului realizat de Minister, era totuși necesar ca, o dată în plus, acțiunile jurnalistice realizate să se bazeze pe o verificare și mai atentă a faptelor (în limitele rezonabile accesibile unui jurnalist) și la prudență în legătură cu limbajul folosit la adresa reclamantului V___ , la faptele imputate acestuia și la caracterizarea activității sale manageriale.

În concluzie, nu a existat din partea pârâților buna-credință evocată de art. 75 Cod civil și impusă, la nivel general, de art. 57 din Constituția României.

În ce privește susținerea apelantului A____ L____ D___ Alin potrivit căreia nu a avut intenția reală de a ocupa funcția de director al Clubului S______ „U____________”C___-N_____, neîntrunind condițiile formale pentru aceasta, Curtea o apreciază ca lipsită de credibilitate, în condițiile în care afirmațiile făcute de pârât în interviul publicat de www.ziardecluj.ro și „C___ 100%”,  precum și pe postul de televiziune NCN , sus-evocate, nu lăsau, prin modul de exprimare și argumentele folosite, nicio îndoială, la nivelul percepției publice, asupra intențiilor sale. Faptul că ulterior pârâtul ar fi aflat că nu îndeplinește condițiile de eligi bilitate necesare, renunțând la intenția de ocupare a funcției, nu poate lăsa fără efecte afirmațiile și susținerile făcute în cuprinsul articolelor de presă reclamate în cauză.

Declarația martorului D_____ Petricevic conform căreia pârâtul nu ar fi avut în mod real intenția de a candida nu apare, în opinia Curții, ca fiind credibilă, în condițiile în care martorul este nașul copilului pârâtului A____, astfel că se poate presupune că există o legătură afectivă îndeajuns de puternică între martor și pârât, care poate afecta veracitatea m ărturiei .

Nu are semnificația unui act jurnalistic corect faptul că în cuprinsul unora dintre articolele publicate ar fi fost evocate în mod corect declarațiile făcute, după caz, de antrenorul D_____ Petricevi c și de sportivul R_____ G_____ , căci față de acuzele grave aduse reclamantului V___ O vidiu E______ (management defectuos, întârziere imputabilă la plata sumelor de bani datorate sportivilor, suspiciuni de corupție) era necesară verificare a din cel puțin două surse a informațiilor, ceea ce nu s-a făcut.

Faptul că pârâtul A____ L____ D___ Alin a publicat doar două articole nu îl exonerează de răspundere civilă, câtă vreme în cuprinsul unuia dintre ele („ R_____ G_____, olimpicul alungat de „U (…)”) nu se mărginește la a relata  declarația sportivului ori de a expune simple opinii, ci îi face reclamantului imputări factuale concrete („ Au existat multe zvonuri despre felul în care  O_____ Vasa jonglează cu banii Universității. Lui V___ i-a plăcut să-și creeze această imagine de expert financiar imbatabil la efectuarea de decontări perfect acoperite de acte . Această legendă a fost susținută și de faptul că V___ a lucrat peste un deceniu la ANAF, astfel că și-a creat din postura de ginere a lui Ș_____ M_____, „tartorul” clubului până în anii   ҅ 80 , multe conexiuni la Finanțe sau Curtea de Conturi. Pentru un procuror cinstit, pentru un expert antifraudă cinstit sau pentru un ofițer al poliției economice, mărturisirea celui mai bun înotător al României , care spune că a fost „făcut” de bani, ar trebui să fie motivul declanșării de îndată a unei anchete . V___ nu poate să mătrășească documentele trecutului. Există urme pe care nu le mai poate șterge. Există posibilitatea audierii lui R_____ G_____. Trebuie verificat tot ce declară G_____, fiindcă sunt suspiciuni rezonabile pentru a crede că O_____ V___ este autorul unor acte de delapidare și abuz în serviciu. E o dezbatere cu caracter penal. P.S.  După cum poate vedea opinia publică, nu toți se tem de V___ și de frica lui nu devin slugi; marile nume ale sportului au început să vorbească. Vor urma în curând și alte mărturisiri incredibile din partea altor nume care au avut de a face cu anturajul Universității.”

Nefondat  afirmă pârâții apelanți și că prima instanță a apreciat în mod greșit că prin articolele publicate au făcut referire specifică la reclamantul V___ O vidiu E______, iar nu la conducerea Clubului S______ „U____________” C___-N_____, căci din examinarea atât a titlurilor articolelor, cât și a conținutului publicistic al acestora rezultă cu claritate că principala țintă a criticilor și acuzelor formulate a fost reclamantul V___ O vidiu E______, în calitatea acestuia de director al clubului.

De altfel, direcționarea ca mpaniei jurnalistice către V___ O vidiu E______, iar nu către C_____ S______ „U____________” C___-N_____ , își are justificare în intenția pârâților de crea publicului convingerea că managementul realizat de reclamant este defectuos, justificându-se înlocuirea lui cu un alt manager.

Împrejurarea că, inevitabil, criticile și afirmațiile ofensatoare făcute cu privire la reclamantul V___ O vidiu E______ aveau vocația de a a fect a , în considerarea funcției deținute de acesta, însăși imaginea Clubului S______ „U____________”C___-N_____ reprezintă un fapt de netăgăduit, fără însă ca aceasta să excludă că ținta articolelor de presă a fost reclamantul V___.

Nu poate fi considerat întemeiat nici motivul de apel al pârâților potrivit căruia criticile aduse prin articole au vizat activitatea profesională a reclamantului, fără a se urmări denigrarea acestuia, fiind vorba despre demersuri jurnalistice dedica te unui interes public câtă vreme C_____ S______ „U____________”C___-N_____ este un simbol clujean, căci deși nu se poate nega interesul publicului pentru acest club s______, precum și atașamentul multor clujeni față de el, demersurile jurnalistice realizate de pârâți trebuia u , totuși, să își păstreze calitățile cerute în genere activității jurnalistice., așa cum sunt acestea afirmate prin art. 21 din Rezoluția nr. 1003/1993 cu privire la etica ziaristică adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. „ Ziaristica nu trebuie să denatureze informația adevărată, imparțială și opiniile oneste, nici să le exploateze în scopuri proprii, într-o încercare de a crea sau modela opinia publică, deoarece legitimitatea sa se bazează pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetățenilor la informație , ca parte a respectului pentru valorile democratice. În acest sens, legitimitatea ziaristicii investigatoare depinde de adevărul și corectitudinea informațiilor și opiniilor exprimate și este incompatibilă cu campaniile ziaristice organizate pornind de la poziții prestabilite și interese particulare”.

Or, prin articolele lor pârâții au procedat contrar acestor exigențe , denaturând informația în interesul pârâtului A____ L____ D___ Alin , în scopul de a crea opiniei publice convingerea că managementul realizat de reclamantul V___ O vidiu E______ este defectuos.

Este fără relevanță că sus-evocata Rezoluție nu are caracter obligatoriu , căci așa cum bine a remarcat și prima instanță, principiile și regulile pe car e ea le afirmă a u caracter general, ele decurgând în mod firesc din  necesitatea exercitării cu bună-credință a dreptului la liberă exprimare prin presă, în armonie cu prevederile art. 71, art. 72 alin. 1, art. 73 alin. 1 și art. 75 Cod civil, precum și cu mai sus-amintitele prevederi ale  C.E.D.O. și ale Constituției României.

În ce privește articolul „Prefectul V_____ l-a chemat la raport pe O_____ V___” , nu poate reprez e nta o scuză faptul că utilizarea unui titlu aflat în contradicție cu informația conținută în articol ar ține de o strategie jurnalistică folosită generalizat în presă pentru a atrage atenția publicului , căci o asemenea modalitate de captare a atenției nu poate fi considerată onestă și obiectivă. În fine, titlul poartă conotații negative cu privire la reclamantul V___ O vidiu E______, având vocația de a modela în mod incorect percepția cititorului cu privire la persoana  reclamantului.

Corect a apreciat prima instanță și că articolul „Spânzurătoarea” și „X și O ”, odată omologate ca sporturi, ar putea deveni noi motive de mândrie pentru conducătorii „U” C___ care se laudă cu medaliații la scrabble” (f. 59 – 60 dosar primă instanță, vol. I) nu poate fi caracterizat, în totalitate a sa, ca fiind un pamflet, câtă vrem e în prima sa f r ază , deci în cea care deschide articolul și are rolul de direcționa cititorul, se abandonează stilul pamfletar, afirmându-se o faptă concretă și gravă : „O_____ V___, directorul C.S. U____________ C___, după ce a reușit contraperformanța de a distruge sporturile de echipă ale clubului, se laudă acum …”.

Nefondat  afirmă pârâții apelanți că prima instanță ar fi făcut o apreciere selectivă a probelor administrate, bazându-și o pinia pe declarația martorei Dor oftei C______ N_______ , propusă de reclamanți, căci atâta vreme cât martora avea funcția de contabil în cadrul Clubu lui S______ „U____________” C___-N_____ ( dec i cunoștea foarte bine aspectele interne privitoare la întocmirea și aprobarea bugetului clubului, precum și la modalitatea de decontare a cheltuielilor ) , iar cu privire la reclamantul V___ O vidiu E______ unele din faptele reproșate erau neplata la timp a primelor cuvenite sportivilor și existența unor decontări nelegale (în legătură cu sportivul R_____ G_____) , declarația martorei apare ca fiind pertinentă și credibilă.

Deși este real că în realizarea activității lor investigative pârâții jurnaliști nu erau ținuți a cere informații direct de la martora D_______ C______ N_______ , putând opta și pentru alte surse, sub condiția de a fi credibile, Curtea observă totuși că prima instanță nu le-a reproșat pârâților că nu ar fi cerut informații cu privire la chestiunile de natură financiară tocmai de la această martoră, preferând a afirma, mult mai generic că „… dacă s-ar fi cerut informații de la club, s-ar fi putut afla faptul că plățile se fac în limitele bugetului aprobat, conform…..Hotărârii de Guvern nr. 1447/2007 și că în prima parte a anului 2017 nu a fost aprobat un buget, precum și faptul că decontările se fac de către antrenor sau manager, sunt verificate de contabilitate și apoi sunt semnate de director, dar nu acesta face decontările și nici nu ridică banii în numele sportivilor”.

Prin urmare, prima instanță a invocat necesitatea obținerii părerii clubului, ca parte vizată prin criticile aduse directorului său, ceea ce este just, căci ține de corectitudinea de principiu a demersului jurnalistic.

E_____ afirmă pârâții apelanți „că prin articolele publicate nu le-ar fi fost cauzat un prejudiciu reclamanților, care să poată fi caracterizat ca cert și legitim, în sensul prevederilor art. 72 Cod civil privitoare la dreptul la demnitate, căci gravitatea faptelor reproșate reclamantului V___ O vidiu E______ , precum și caracterizările și aprecie rile făcute cu privire la acest a erau de natură a-i leza semnificativ imaginea publică, având potențialul de a forma publicului cititor convingerea că, într-adevăr, reclamantul este un manager foarte slab, care nu cultivă transparența decizională și care pare că s ăvârșește sau măcar tolerează nereguli financiare.

Or, dreptul la demnitate afirmat de art. 72 alin. 1 Cod civil  i-a fost în mod cert încălcat reclamantului, în condițiile în care, așa cum bine a înfățișat starea de fapt prima instanță, nu s-a dovedit că în mod real reclamantul V___ O vidiu E______ se face vinovat de neregulile și deficiențele relevate.

În acord cu cele deja menționate ceva mai sus, calitatea reclamantului V___ O vidiu E______ de director al Clubului S______ „ U____________” C___-N_____ , deci de deținător al unei funcții proeminente în cadrul clubului, precum și împrejurarea că faptele care i-au fost reproșate prin articolele scrise de pârâții priveau modalitatea de conducere a clubului, aflându-se în directă legătură cu acestea, trimit la concluzia că indirect, dar cert, însăși imaginea clubului s______ a fost afectată.

Curtea observă că înșiși pârâții, în cuprinsul cererii de apel, menționează că „ Arătăm faptul că reclamantul este directorului Clubului S______ „U ” , aspect care implicit presupune faptul că reclamantul este și figura publică a clubului, fiind, de asemenea, și directorul consiliului de administrație, având în principalele atribuții în conducerea clubului. În atare condiții este absurd a se reține faptul că subscrisele și subsemnații nu au adus critici „conducerii clubului” (…)” (f. 9 dosar apel, paragrafele nr. 3 și 4).

În considerarea acestei legături între c_____ s______ și reclamantul V___ O vidiu E______, este evident, în aprecierea Curții, că gravele acuze aduse directorului puneau într-o lumină negativă c_____ însuși, ca entitate distinctă.

La evaluarea prejudiciului produs fiecăruia dintre reclamanți, precum și la stabilirea despăgubirilor bănești acordate cu titlu de daune morale, este necesar a se ține seama și de faptul că, totuși, principala țintă a articolelor de presă a fost reclamantul V___, atât titlurile articolelor, cât și conținutul lor evidențiind aceasta. În același timp, sus-evocata legătură dintre director și club era de natură a prejudicia însăși imaginea clubului, fără însă ca această prejudiciere să aibă intensitatea și amploarea celei privitoare la reclamantul V___ O vidiu E______.

Sub acest aspect, era și este de făcut o distincție între prejudiciul de imagine suferit de reclamantul V___ O vidiu E______ și cel suferit de C_____ S______ „U____________” C___-N_____, impunându-se constatarea că prejudiciul nepatrimonial suferit de c_____ s______ a fost mai redus decât acela suferit de reclamantul V___ O vidiu E______.

Pe cale de consecință, rezultă că prima instanță a greșit atunci când a acordat , cu titlu de daune morale, sume egale reclamanților.

În planul întinderii despăgubirilor ce trebuie acordate, Curtea are în vedere și faptul că deși nu se poate nega virulența și agresivitatea companiei de presă declanșate, precum și deturnarea actului jurnalistic de la scopul său firesc într-o societatea democratică, un element util în cuantificarea daunelor trebuie să fie acela al întinderii prejudiciului cauzat .

  Prin urmare, este îndeajuns de evident că atunci când numărul cititorilor articolelor este mai mare, și prejudiciul nepatrimonial se amplifică, criticile și acuzele formulate de  autorii articolelor influențând percepția unui număr mai ridicat de persoane.

Sub acest aspect, notorietatea și credibilitatea publică ale organismelor de presă în care articolele sunt publicate, răspândirea lor (națională sau locală) și, prin consecință, numărul de cititori se constituie în împrejurări de fapt utile sub aspectul determinării în concret a prejudiciului cauzat.

În cauză, Curtea reține că interesul public pentru un club s______ precum „U____________” C___-N_____ este semnificativ, acest interes, precum și atașamentul suporterilor și simpatizanților, fiind însă mai crescute în Municipiul C___-N_____, căci este vorba despre un club asociat cu un anumit municipiu și cu mediu l universitar clujean.

În același timp, este util a observa că entitățile de presă în care au fost publicate articolele reclamate sunt de interes precumpănitor  local sau regional , nefiind dovedit că ar avea o anvergură națională semnificativă .

În aceste circumstanțe, mai observă Curtea că așa cum rezultă din mențiunile făcute de reclamanți în cuprinsul cererii de chemare în judecată (f. 5, 6 vol.I, dosar Tribunal), numărul de vizualizări realizate de cititorii interesați a variat, în funcție de articol, între câteva zeci și câteva sute, în cazul unui singur articol numărul de vizualiză ri fiind mai mare de o mie (respectiv 1649).

Se poate vorbi, așadar, despre o audiență mai degrabă restrânsă iar nu extinsă, ceea ce trimite la concluzia că și prejudiciul de imagine suferit în mod specific de reclamanți este mai redus decât în cazul un care numărul de cititori ai articolelor reclamate ar fi fost mult mai ridicat.

În consecință, Curtea apreciază că nefondat solicită apelanții reclamanți majorarea sumelor acordate de prima instanță cu titlu de daune morale, fiind, dimpotrivă, oportună micșorarea sumelor acordate cu titlu de prima instanță, precum ș i ob servarea elementelor de diferență, mai sus-relevate, privitoare la prejudiciul suferit în concret de fiecare reclamant.

Așa fiind, Curtea precizează că sub acest aspect apelul reclamanților este neîntemeiat, fiind însă justificată admiterea în parte a apelului pârâților, în sensul reducerii cuantumului daunelor morale acordate reclamantului V___ O vidiu E______ de la suma de 100.000 lei la suma de 50.000 lei, iar a celor acordate reclamantului Clubului S______ „ U____________” C___-N_____ de la suma de 100.000 lei la suma de 25.000 lei.

Este nefondat și motivul de apel prin care reclamanții critică sentința  sub aspectul respingerii capătului de cerere având ca obiect constatarea încălcării dreptului la propria imagine, reputație și onoare a l reclaman ților prin existența unui conflict de interese în ceea ce îl privește  pe pârâtul A____ L____ D___ Alin și publicațiile „C___ 100%”, www.ziardecluj.ro și postul de televiziune „NCN”, prima instanță apreciind în mod corect că reținerea unei situații de incompatibilitate , iar nu a unui conflict de interes, este conformă cu cele prevăzute în art. 21 al Rezoluției nr. 1003/1993 cu privire la etica ziaristică adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, de care s-a luat act prin Hotărârea nr. 25/1994 a Camerei Deputaților, câtă vreme în cuprinsul acestui articol se face vorbire despre incompatibilitate, iar nu despre un conflict de interese.

Față de toate cele ce preced, în temeiul art. 480 alin. 2 C . pr. civ., se va respinge ca nefondat  apelul reclamanților și se va admite în parte apelul pârâților, sentința urmând a fi schimbată în parte, în limitele sus-arătate.

Se vor menține toate celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții V___ O vidiu E______ și C_____ S______ „ U____________” C___-N_____ împotriva sentinței civile nr. 278/11.06.2018 a Tribunalului C___, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Admite în parte apelul declarat de pârâții S.C. C___ M____ S.R.L. , S.C. P_____ C_________ S.R.L. , A____ L____ D___ Alin , D______ G_______ L_______, M_______ F_____ C_________ și L____ V_____ E____ M____ împotriva aceleiași sentințe, pe care o schimbă în parte astfel:

Obligă pârâții în solidar la a-i plăti reclamantului V___ O vidiu E______ suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale, iar reclamantului C_____ S______ „ U____________” C___-N_____ suma de 25.000 lei, cu același titlu.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel C___, sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședința publică din 29.01.2019 .

  PREȘEDINTE JUDECĂTOR

V_______ M____ D_____-L____  B______

GREFIER

S____-D______ G_______

Red. V.M. 11.04. 2019

Dact.  V.R. 15 .04. 2019

10 ex.

Jud. fond: O___ R_____ G______

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro