Notarii bucovineni au uitat de cartelul anticoncurenţial
Când au pus mână de la mână să facă ceva mai bun pentru viaţa lor, grupul notarilor suceveni a funcţionat uns. Mai greu a fost cu amenda de la Consiliul Concurenţei, pe care nu vor să o execute în ruptul capului.
Consiliul Concurenţei a amendat Camera Notarilor Publici Suceava, în anul 2017, pentru practici anticoncurenţiale, respectiv stabilirea unor tarife minimale, fără respectarea legislaţiei, cu suma de aproape 50.000 de lei, reprezentând 4,5 la sută din veniturile pe anul 2016. Notarii au contestat amenda, susţinând că au fost amendaţi şi individual.
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXX
SENTINȚA CIVILĂ NR. 885
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08 . 03.2019
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: L____ M_____ A_____
GREFIER: A______ E________ C_______
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta C_____ N________ P______ în contradictoriu cu pârâtul C________ CONCURENȚEI având ca obiect “Anulare act administrativ”.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 22 . 02.2019 , fiind consemnate în încheierea de ședința publică de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise , a amânat pronunțarea l a data de 08 . 03.2019, când în aceeași compunere a hotărât după cum urmează:
C U R T E A,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea formulată de reclamanta C_____ N________ P______ a chemat în judecată pe pârâtul C________ Concurenței, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Deciziei nr. 76/20.12.2017 emisă de către pârât, prin care C_____ N________ P______ Suceava a fost amendată cu suma de 49.877 lei reprezentând 4,5332% din veniturile realizate în anul 2016, pentru încălcarea dispozițiilor art. 5, alin. 1, lit. „a” din Legea nr. 21/1996, exonerarea de la plata amenzii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamanta invocă nulitatea absolută a Deciziei nr. 76/20.12.2017, amenda fiind aplicată Camerei N________ P______ Suceava, organizație profesională a n________ p______ la nivel teritorial, fără nici o calitate în activități pretins a fi practici anticoncurențiale. C_____ N________ P______ Suceava a fost amendată pentru că ar fi avut rolul de „umbrelă” și ar fi facilitat punerea în aplicare de către notarii din județele Suceava și B_______ a unor onorarii minimale diferite de cele stabilite în Ordinele Ministrului Justiției nr. 943/C/2005 si 46/C/2011. C_____ N________ P______ Suceava reprezintă organizația profesională a n________ p______ la nivel teritorial, având angajați cu contract de muncă, subordonați organelor de conducere ale Camerei. Salariații săi nu au nici un drept de dispoziție referitor la activitatea Camerei și nu au competența de a lua decizii privitoare la activitatea notarială sau la tarifele notariale, aflându-se în raporturi de subordonare ierarhică față de organele de conducere. Toate activitățile desfășurate de către salariații Camerei au la bază fișa postului și sarcinile de serviciu ce le-au fost trasate de către șefii ierarhici (art. 9, lit. „c” și art. 13, lit. „c” din Regulamentul intern al Cam erei N________ P______ Suceava).
Mai arată reclamanta că membrii Camerei N________ P______ Suceava sunt de fapt toți notarii afiliați organizației profesionale C_____ N________ P______ . Or, toți notarii p______ membri ai Camerei au fost sancționați individual, prin Decizia nr. 76/2017, pentru o pretinsă încălcare a dispozițiilor art. 5, lit. „a” din Legea concurenței. În virtutea principiului „non bis in idem” pentru aceeași faptă nu pot fi aplicate două sancțiuni. Subiecții Deciziei 76/2017 nu pot fi sancționați pentru aceeași faptă în calitate de notari titulari ai birourilor individuale notariale sau societăți profesionale notariale și în calitate de membrii ai Camerei N________ P______ Suceava. Conform art. 35 alin. 4 din Statutul Uniunii Naționale a N________ P______ din România „din cameră fac parte toți notarii p______ care funcționează în circumscripția unei Curți de Apel”. Aceste „realizări de tabele”, „diseminări” și „distribuiri” a grilelor notariale agreate de către toți notarii din circumscripția Curții de a Apel Suceava prin mijloace electronice puteau fi făcute de pe orice dispozitiv IT, situat în oricare loc din țară. C_____ N________ P______ nu poate avea rol de umbrelă sau facilitator având structura și atribuții stabilite prin lege, are salariați cu competențe strict stabilite prin fișa postului și cuprinde ca membrii toți notari’țdin județele Suceava și B_______. Între membrii Camerei N________ P______ Suceava (toți notarii în funcție) și salariații Camerei N________ P______ Suceava nu a existat niciun fel de „coaliție” în săvârșirea faptelor reținute în cuprinsul deciziei. Rolul de facilitator al Camerei N________ P______ Suceava nu a fost demonstrat, iar rolul de umbrelă poate fi considerat cel mult o metaforă.
În dre pt, reclamanta își întemeiază cererea pe prevederile art. 21, alin. 1 din Regulamentul privind constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor de către C________ Concurenței.
Pârâtul C________ Concurenței a depus la dosar întâmpinare , solicitând instanței respingerea cererii ca neîntemeiată.
Examinând cererea dedusă judecății prin prisma argumentelor aduse de părți și a textelor de lege incidente, Curtea apreciază că acțiunea nu este întemeiată și o va respinge ca atare.
Se reține de către instanță că prin Decizia Consiliului Concurenței nr. 76/20.12.2017 reclamanta a fost sancționată de către autoritatea de concurență pentru săvârșirea faptei anticoncurențiale constând în facilitarea punerii în aplicare a unor onorarii minimale, diferite față de cele aprobate de către Ministrul Justiției prin Ordinul4 nr. 943/C/2005, respectiv prin Ordinul nr. 5 nr. 46/C/2011, faptă ce constituie o încălcare a art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare – a se vedea fila 132 dosar fond. Reclamantei i s-a aplicat prin decizie o amendă de xxxxx lei reprezentând 4.5333% din veniturile realizate în anul 2016 – fila 136 dosar fond. Nemulțumită de decizie, reclamanta a contestat acest act în instanță, potrivit legii speciale. Criticile reclamantei față de actul administrativ contestat se circumscriu împrejurărilor legate de respectarea principiului non bis in idem și de absența calității sale de facilitator.
Curtea subliniază că pârâtul argumentează decizia sa prin trimitere la cele hotărâte de reclamantă în întâlnirile de lucru cu membrii camerei și prin corelare cu îndrumările transmise de aceasta n________ din circumscripția sa.
În acest sens, Curtea reține din actele dosarului, inclusiv documentația pe suport CD de la fila 221, că în data de 08 iulie 2010 a avut loc una dintre ședințele de lucru ale n________ p______ membri ai Camerei N________ P______ Suceava, în urma căreia s-au stabilit onorariile minimale ce urmau a fi practicate la nivelul județelor Suceava și B_______. În data de 09 iulie 2010 a fost transmis prin e-mail, la ora 08:23, de la xxxxxxxxxxxxxxx către H_______ A___, notar public din municipiul Rădăuți un tabel cu onorarii minimale (valabile pentru Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei). Textul e-mailului este următorul “Atașat vă transmitem onorariile minimale stabilite și/sau agreate la ședința din data de 08.07.2010”, iar în atașamentul e-mailului sunt transmise onorariile 2010 pentru Rădăuți, Câmpulung, Vatra Dornei. Astfel, încă din luna iulie 2010 notarii p______ activi în circumscripțiile judecătorești Suceava, Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, B_______, D______, Darabani și Săveni au pus în aplicare grile de onorarii minimale diferite de cele stabilite de Normele – 2005 și cu valori ale onorariilor minime mult superioare celor din Norme. În 13 august 2010, în paralel cu discuțiile purtate între membrii camerei pentru stabilirea unor grile de onorarii minimale valabile pentru județele Suceava și B_______, a fost redactat răspunsul către UNNPR cuprinzând propunerile reclamantei de modificare a Normelor – 2005. În data de 25 februarie 2011, de la reclamantă s-au transmis două comunicări succesive către toți notarii p______ în activitate, prin care aceștia erau informați despre reactualizarea secțiunii 2011 de pe website-ul Camerei N________ P______ Suceava cu Onorarii minimale Suceava 28.02.2011.doc., respectiv Onorarii minimale B_______ 28.02.2011.doc. Aceste documente puteau fi vizionate la secțiunea 2011/adrese, unde n________ p______ li se încarcă, în mod sistematic, corespondența cu UNNPR, dar și alte subiecte de interes legate de cadastru, publicitate imobiliară sau relația cu organele fiscale;
Unul din mesajele transmise n________ p______ poartă titulatura Comunicări CNPSV și are următoarul conținut „Vă comunicăm că a fost reactualizată secțiunea 2011 cu Onorarii minimale Suceava 28.02.2011.doc.” Totodată, destinatarii mesajului – notarii p______ membri ai Camerei reclamante au fost îndrumați către website-ul www.cnpsv.ro/adrese, indicându-li-se inclusiv un link direct unde puteau fi vizualizate documentele cu onorariile noi. Î n data de 28 octombrie 2011, notarii p______ din municipiul B_______ au primit, prin intermediul poștei electronice, fișierul cu onorariile minimale în sumă progresivă și în sumă determinată, precum și anexele ce au stat la baza calculului progresiv. E-mailul din data de 28 octombrie 2011, expediat către birourile notariale din municipiul B_______ de la adresa xxxxxxxxxxx poartă titulatura „Onorarii minimale în sumă progresivă și determinată”. Acesta a fost transmis la ora 10:13 către aceste birouri și are anexat fișierul cu onorarii minimale precum și anexele ce stau la baza calculului progresiv;
În paralel cu circularea tabelelor cu onorarii minimale în rândul n________ p______ membri ai CNPSV, la nivelul CNPSV, a fost realizată o aplicație informatică (cu mai multe versiuni actualizate) care a fost instalată pe stațiile de lucru ale n________ p______, aplicație ce a funcționat în scopul punerii în aplicare a onorariilor minimale agreate de către membrii reclamantei. După o anumită perioadă de timp, această aplicație a fost modificată pentru aliniere la onorariile minimale stabilite prin Ordinul nr. 46/C/2011. Cu toate acestea, punerea în practică a onorariilor minimale a continuat, la nivelul membrilor reclamantei și după modificarea aplicației.
Pe un prim palier de analiză, Curtea observă că reclamanta pretinde că în contextul în care notarii p______ membri ai Camerei au fost sancționați, reclamanta care reunește toți notarii nu poate fi sancționată distinct, fiind vorba de o identitate de persoane. Reclamanta consideră că astfel ar fi incidentă o dublă sancționare, fapt interzis de lege. Curtea arată că din dispozițiile Legii nr. 36/1995, art. 47 se poate constata fără dubiu că reclamanta este o persoană juridică distinctă de notarii membri afiliați. Textul de lege indicat stabilește că în circumscripția fiecărei curți de apel funcționează câte o Cameră , cu personalitate juridică , din cameră făcând parte toți notarii p______ care derulează activități în circumscripția acesteia. Din actele dosarului, coroborat cu informațiile publice aflate pe site-ul reclamantei și al UNNP rezultă că reclamanta a fost înființată prin actul constitutiv al Camerei N________ P______ din Circumscripția Curții de Apel Suceava din data de 22 iulie 1995, având personalitate juridică, potrivit art. 47 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 a n________ p______ și a activității notariale, cu C__ RO xxxxxxx atribuit în data de 11 decembrie 1995. Legea 36/1995 stabilește obligații speciale în sarcina organelor de conducere alese de camerele regionale, diferite de cele ale n________, regimul de lucru și responsabilitate este diferit, context în care instanța apreciază că nu pot fi primite argumentele reclamantei legată de o dublă sancționare. De altfel, natura faptelor și sancțiunile au fost stabilite individualizat de către pârât prin raportare la notari/cabinete notariale/ c_____ n________. Aserțiunile reclamantei legate de o presupusă confuziune a entității juridice a camerei cu suma membrilor săi sunt lipsite de suport câtă vreme legea reglementează de sine stătător personalitatea juridică pentru camerele n________ p______. Cât timp identitatea de persoane și de fapte nu a fost probată, instanța va înlătura aceste apărări ale reclamantei, neputându-se reține încălcarea principiului non bis in idem .
Mai susține reclamanta că la nivelul camerei activitatea este derulată de către salariații săi, care își desfășoară activitatea fie în cadrul serviciului juridic, serviciului economic, fie în cadrul serviciului IT, aceștia răspunzând pentru faptele lor conform celor stabilite în fișa postului și în legislația aplicabilă raporturilor de muncă. Instanța constată că reclamanta ignoră rolul organelor decizionale și de conducere, fără de care salariații la care face referire nu ar fi putut proceda la trimiterea de comunicate email, tabele de lucru, aplicații informatice dedicate scopului de a avea o plajă comună de onorarii practicate conform înțelegerii anticoncurențiale. Mai mult, reclamanta nu a produs dovezi legate de eventuale încălcări ale disciplinei la locul de muncă, încălcări care să fi adus în discuție acțiuni de genul celor descrise anterior săvârșite de angajații camerei fără acordul conducerii.
Curtea arată că onorariile minimale, în domeniul reglementat al profesiei n________ p______, au fost stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare la data respectivă prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 943/C/2005 și Ordinul Ministrului Justiției nr 46/C/2011, iar atât ordinul Ministrului Justiției nr. 943/C/2005, cât și ordinul nr. 46/C/2011 prevedeau ca în biroul fiecărui notar normele cu privire la tarifele de onorarii ale n________ p______, respectiv normele privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii p______, să fie aplicate și ținute la loc vizibil și accesibil publicului, spre a putea fi consultate de către persoanele interesate. Potrivit normelor respective, niciunul dintre organele de conducere ale Camerelor N________ P______ nu are atribuții legale în ceea ce privește stabilirea tarifelor și onorariilor notariale. Cu toate acestea, din actele dosarului se constată că reclamanta a transmis prin email îndrumări, tabele cu onorarii și chiar a furnizat/instalat aplicații informatice prin care notarii afiliați să poată aplica în activitatea lor grilele de onorarii minimale, stabilite la un nivel superior față de cele indicate în ordinele sus indicate. Reclamanta a contribuit în mod activ la realizarea obiectivelor n________ p______ implicați în înțelegerea și/sau practica concertată sancționată de autoritatea de concurență, prin diseminarea către notarii p______ din județele Suceava și B_______ a grilelor de onorarii minimale stabilite de aceștia și dezvoltarea de aplicații informatice care să incorporeze noile niveluri ale onorariilor minimale propuse de către părțile implicate, superioare celor prevăzute de Ordinele Ministrului Justiției nr. 943/C/2005 și nr. 46/C/2011.
Instanța constată că reclamanta a avut un rol de facilitator evident, acțiunile sale în calitate de organizație profesională dând o aparență de legalitate a folosirii grilelor de onorarii stabilite de membrii camerei la un nivel superior celui din Normele 2005 și Normele 2011. Dezvoltarea aplicației informatice a condus la utilizarea în mod unitar de către notarii parte la înțelegere a unor tarife notariale fixate peste limitele indicate în ordinele de ministru, context în care în mod clar concurența în piață a fost alterată. Nu se poate spune că reclamanta nu a cunoscut practicile n________ implicați, prin toate probele administrate în cauză fiind demonstrate acțiunile reclamantei care a diseminat grilele de onorarii, a postat pe site date legate de acestea, a susținut cu infrastructura IT comunicări legate de aplicarea onorariilor convenite.
În raport de toate cele mai sus dezvoltate, Curtea apreciază că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, Decizia contestată fiind dată cu respectarea legii. În aplicarea art. 18 din Legea 554/2004 și a Legii nr. 21/1996 instanța va respinge ca neîntemeiată cererea.
Relativ la cererea de repunere pe rol pentru discutarea unei excepții de nelegalitate, Curtea subliniază că solicitarea a fost înaintată după închiderea dezbaterilor la termenul din 22.02.2019, fiind prezentată instanței la 07.03.2019 . Reclamanta a depus de altfel concluzii scrise la 22.02.2019, în cuprinsul cărora nu a amintit absolut nici un aspect legat de o eventuală nelegalitate a Ordinului nr. 1237/11.12.2017. În aceste condiții, Curtea consideră neîntemeiată cererea de repunere pe rol a cauzei și o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de reclamantă ca neîntemeiată.
Respinge cererea formulată de reclamanta C_____ N________ P______ SUCEAVA , cu sediul în Suceava, ________________________. 6, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâtul C________ CONCURENȚEI , cu sediul în București, Piața Presei Libere nr. 1, Sector 1, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune în caz de formulare la Curtea de Apel București, Secția a VIII a C_________ Administrativ și Fiscal .
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.03.2019.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L____ M_____ A_____ A______ E________ C_______
Red. și tehnored. jud. L.A./ /4 ex
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro