Maistrul Grigore Sidor a decedat în urmă cu aproape 5 ani, după ce a căzut în apa fierbinte ieşită din reţeaua centralizată, la o avarie pe magistrala Bdul Magheru din Oradea. Până la urmă cei care l-au chemat la intervenţie, inginerul Nicolae Bologean şi societatea Termoficare SA au fost exoneraţi de răspunderea penală, dar trebuie să achite familiei importante daune materiale şi morale.

Bologean şi primise la prima instanţă, Judecătoria Oradea, în anul 2017, condamnare de 2 ani şi 2 luni cu suspendare, pentru ucidere din culpă şi neluarea măsurilor de securitate, fiind obligat împreună cu Termoficare SA, la plata de daune morale familiei victimei, în cuantum total de 85.000 de euro.

Curtea de Apel din Oradea a modificat în acest an sentinţa, l-a achitat pe Bologean, dar a dublat daunele morale, familia victimei trebuind să primească suma totală de 150.000 de euro din partea societăţii Termoficare SA. Societatea oferise 60.000 de euro, dar familia a pretins 500.000 de euro. Instanţa a îmbrăţişat apărarea inculpatului, care a susţinut că victima a căzut în apa fierbinte, în timp ce cobora dintr-un buldoexcavator, fără legătură cu asigurarea măsurilor se securitate.

Directorul Termoficare SA, Stănel Necula, considera că verdictul este echilibrat, chiar dacă suma pe care societatea o are de plătit a fost dublată faţă de decizia anterioară a instanţei. „Nu se poate pune preţ pe viaţa unui om, dar noi sperăm ca această sumă să facă familia să treacă mai uşor peste această pierdere”, a precizat Stănel Necula, pentru publicaţia Jurnal Bihorean.

Vă prezentăm decizia Curţii de Apel Oradea.

Cod ECLI    ECLI:RO:CAORA:2019:xxxxxxxxxxx

R O M Â N I A

C_____ DE A___ O_____

Secția penală și pentru cauze cu  minori

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

Nr. operator de date cu caracter personal: 3159

DECIZIA PENALĂ NR. 141 /A/201 9

Ședința publică din 08 martie 2 019

Complet de judecată compus din:

Președinte  : L____ S____

Judecător   :  A____ C______ C______

Grefier       :  I____ A____

Ministerul Public este reprezentat de procuror G____ P_____ din cadrul Parchetului de pe lângă C_____ de A___ O_____.

Pe rol pronunțarea asupra apelurilor penale declarate de inculpatul B_______ N______ , [ fiul lui T_____ și  I____, născut la data de 28.03.1958 în _______________________. Bihor, cu domiciliul în com. Vadu Crișului, __________________, jud. Bihor, CNP xxxxxxxxxxxx 8 ], inculpata _________________________________ la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor sub nr. JXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx din data de 02.07.2013 cu sediul în O_____, ____________________.5, jud. Bihor ] și părțile civile S____ L_______, S____ A________, S____ L_______ și J____ (S____) VERON I CA împotriva sentinței penale nr. 1206/2017 din data de 14 decembrie 2017 pronunțată de Judecătoria O_____ , inculpatul B_______ N______ fiind trimis in judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, prev. de art. 349 al. 1 din Codul Penal, cu aplic area art. 5 din Codul Penal, ucidere din culpă, prev. de 192 al. 2 din Codul Penal, cu aplicarea art. 5 din Codul Penal , ambele cu aplic. art . 38 al in . 1 din Codul Penal ș i inculpata ________________________ fiind trimis ă in judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, prev. de art. 349 al in. 1 din Codul Penal, cu aplicarea art. 5 din Co dul Penal, ucidere din culpă, prev. de 192 alin. 2 din Codul Penal, cu aplicarea art. 5 din Codul Penal , ambele cu aplic area art . 38 al in . 1 din Codul Penal.

Se constată că dezbaterea pe fond asupra cauzei a avut loc la data de 23 ianuarie 2019 , când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată și s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 30 ianuarie 2019, pentru data de 06 februarie 2019, 14 februarie 2019, 22 februarie 2019, 01 martie 2019, 06 mart ie 2019, iar mai apoi pentru data de 08 martie 2019, zi în care s-a pronunțat prezenta decizie.

C_____  DE  A___

DELIBERÂND

Asupra apelu rilor penal e de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1206/2 017 din data de 14 decembrie 2017 pronunțată de Judecătoria O_____ î n baza art. 5 Cod penal s-a reținut că legea penală mai favorabile cu privire la inculpați este legea penală nouă.

I. În baza art. 192 alin. 2  Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal a fo st condamn at inculpatul  B_______ N______, fiul lui T_____ și  I____, născut la data de 28.03.1958 în _______________________. Bihor, cu domiciliul în ______________________________________, jud. Bihor, CNP xxxxxxxxxxxxx, cetățenie română, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, la  o pedeapsă de 2 ani  închisoare

În baza art.  349 al in .1 Cod penal cu aplic area art. 5 Cod penal a fost condamn at același inculpat  pentru săvârșirea infracțiunii de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, la  o pedeapsă de 6 luni închisoare

În baza art. 38 al in .1 și art. 39 al in .1 lit.b Cod penal s-a aplic at inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a mai ad ăugat 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani 2 luni închisoare

În baza art. 91 Cod penal s-a dispu s suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe un termen de supraveghere de 2 ani 6 luni, stabilit conform art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin.1 lit. a)-e) Cod penal, a fost oblig at inculpatul B_______ N______ ca pe durata termenului de supraveghere să respecte și să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bihor la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin.2 lit b) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, s-a impu s inculpatului B_______ N______ următoarea obligație:

-să frecventeze un curs sau program de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin.3 Cod penal, s-a impu s inculpatului B_______ N______ ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei municipiului O_____ sau în cadrul Primăriei Vadu Crișului.

În baza art. 91 al in . 4 Cod penal s-a atra s atenția inculpatului B_______ N______ asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

II. În baza  art. 349 al.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, raportat la art. 135, al in .1 Cod penal, art.136 al Cod penal și art.137 al.4 lit.b Cod penal a fost condamn ată inculpata _______________________________ la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor sub nr. JXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx din data de 02.07.2013 cu sediul în O_____, ____________________.5, jud. Bihor, pentru săvârșirea infracțiunii de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, la pedeapsa de 1 50 zile-amendă

În baza  art.192 al.2 Cod penal cu aplic area art.5 Cod penal, raportat la art. 135, al.1 Cod penal, art.136 al Cod penal și art.137 al.4 lit.c Cod penal a fost condamn ată aceeași inculpată, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă,  la pedeapsa de 200 zile-amendă

În baza art.38, art. 39 al. 1 lit. c) Cod penal, s-au contop it pedepsele de mai sus, s-a __________________ cea mai grea, de 200 zile amendă, la care s-a ad ăugat un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv 50 zile, astfel că inculpata _________________________ pedeapsa rezultantă de 250 zile amendă

În baza art. 137 al.  2 Cod penal s-a stabil i t suma corespunzătoare unei zile-amendă la 200 lei,  astfel că inculpata _________________________ o amendă de 50.000 lei.

S-a pus în vedere inculpatei ____________________, potrivit art. 497 alin. 1 Cod procedură penală, are obligația să depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea din cadrul Judecătoriei O_____, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 14, 15 și 346  Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil au fost o blig ați inculpații B_______ N______ și ____________________ solidar să plătească părții civile  S____ L_______  suma de 6.298,57 lei daune materiale și suma de 25.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de  daune morale, părții civile  S____ A________ suma de 20.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale, părții civile  S____ L_______ suma de 20.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale și părții civile  J____ V_______  suma de 20.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale.

S-au r espin s ca nejustificate restul daunelor materiale și morale solicitate de părțile civile.

Î n baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală au fost obli ați inculpații în solidar la plata sumei de 2500 lei în favoarea părții civile S____ L_______, cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariul avocațial.

În baza art. 274 alin. 1, 2 Cod procedură penală, au fost oblig ați inculpații la plata sumei de câte 2600 lei fiecare, cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat a___ părțile civile S____ L_______, S____ A________, S____ L_______ și J____ V_______ prin r___________ ales solicitând să se dispună admiterea apelului referitor la latura civilă, desființarea în parte a hotărârii atacate în sensul majorării despăgubirilor civile respectiv a daunelor materiale și morale acordate de instanța de fond.

În motivarea apelului, apelanții sunt nemulțumiți în principal de concluzia instanței de fond referitoare la existența unei culpe concurente a victimei S____ G______, soțul respectiv tatăl părților civile și în acest sens, diminuarea în mod proporțional a despăgubirilor civile încuviințate.

Părțile civile susțin că este evident că între nerespectarea de către inculpați a dispozițiilor legale referitoare la normele de securitate și sănătate în muncă și accidentul în urma căruia a decedat victima S____ G______, există un raport direct de cauzalitate iar culpa aparține în mod exclusiv inculpaților. Ca urmare solicită majorarea despăgubirilor civile, respectiv a daunelor materiale și morale ce le-au fost acordate de către instanța de fond.

Inculpata ________________________, prin r___________ convențional SCA Zamf______ R_____ & Parteners cu sediul în București,  a formulat de asemenea a___ în cauză prin care a solicitat, cu privire la acțiunea penală – achitarea în baza art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, în principal, iar în subsidiar în temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală combinat cu art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, întrucât lipsește vinovăția cerută de lege pentru a se pronunța o soluție de condamnare. Cu privire la acțiunea civilă, a solicitat respingerea acesteia ca o consecința a soluției de achitare.

Apelanta arată că elementele de acuzare, ca elemente obiective ale infracțiunii prev. de art. 349 Cod penal au fost : lipsa iluminării, lipsa gardurilor de protecție și chemarea la muncă. În mod eronat susține apelanta, s-a reținut că iluminarea șantierului de lucru a fost insuficientă, deoarece exista iluminare stradală, buldo-excavatorul era dotat cu lumini suplimentare, iar lucrătorii erau dotați cu lanterne. Referitor la gardurile de protecție, se arată că acestea sunt amplasate pentru protecția trecătorilor, nu a muncitorilor care execută lucrarea, deoarece acestea sunt persoane calificate și instruite în specialitatea lor.

În ceea ce privește faptul că victima a fost chemată la muncă pe timpul nopții fără a fi d e serviciu, reprezentantul societății arată că nu societatea trebuie trasă la răspundere penală pentru aceasta ci chiar persoana fizică care a dispus chemarea victimei la lucru în afara programului de lucru. Se mai arată că în cauză nu s-a demonstrat că persoana juridică ________________________, prin organele sale de conducere a dispus anumite măsuri care au condus la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, ori din potrivă nu a luat măsurile necesare pentru prevenirea respectivei fapte.

În ceea ce privește lipsa vinovăției, se arată că din descrierea faptelor ar reieși că fapta prev. la art. 349 Cod penal ar fi fost săvârșită din culpă, aceasta în situația în care s-ar reține săvârșirea acestei fapte.

Apreciază că este îndeplinită în primul rând condiția referitoare la imposibilitatea obiectivă de a prevedea ivirea împrejurării care a dat loc rezultatului neașteptat, în sensul că apariția acelei împrejurări adică intervenția circumstanțelor datorită cărora a intervenit rezultatul nu ar fi trebuit să fie prevăzută în aceleași condiții de fapt de nicio altă persoană. Se arată că, chiar dacă se putea anticipa avaria, prezența la avarie a victimei fără echipament de protecție, totuși nu s-ar fi putut prevedea faptul că aceasta se va urca în cabina buldo-excavatorului, iar la coborâre va cădea în căminul de vane.

Se mai arată că, în situația în care inculpatul B_______ l-a convocat pe victima S____ G______ la muncă, acesta nu a făcut-o în numele societății, ci a făcut-o individual în virtutea unui demers personal care nu poate să fie de natură a antrena răspunderea penală a societății.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei apelanta invocă inexistența unei raport de prepușenie, învederând faptul că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii comitent-prepus, motiv pentru care ________________________ nu îndeplinește condițiile pentru a fi parte responsabilă civilmente. Se susține că doar atunci când fapta prejudiciabilă a prepusului are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate de comitent, acesta din urmă are obligația de a repara prejudiciul.

Se mai arată că între _________________________ și inculpatul B_______ nu a existat un raport de prepușenie, toate acțiunile desfășurate de acesta fiind contrare reglementărilor ______________________ SA.

În ceea ce privește daunele morale solicitate de părțile civile apelanta invocă doctrina, dar și practica instanțelor în acest domeniu, invocând ca un criteriu consacrat atât de doctrină cât și de jurisprudență în cuantificarea despăgubirilor, echitatea.  Susține astfel că instanța trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit și despăgubirile acordate, în măsura să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferințele morale, fără a se ajunge în situația îmbogățirii fără just temei. Solicită astfel desființarea sentinței apelate sub aspectul reținerii culpei de 50% și rejudecând pronunțarea unei noi hotărâri în temeiul dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală prin care să se dispună achitarea acesteia întrucât faptele imputate nu există și pe cale de consecință respingerea acțiunii civile exercitate în cauză.

Si inculpatul B_______ N______ a depus motive de a___ vizând nelegalitate și netemeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond. În primul rând invocă nerespectarea dispozițiilor legale privind aplicarea legii penale mai favorabile, dar și la motivarea hotărârii instanței de fond. Subsecvent inculpatul apelant precizează că a fost condamnat prin interpretarea greșită a probatoriului administrat în cauză. Solicită astfel admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanței și rejudecarea cauzei de către Judecătoria O_____.

În subsidiar solicită să se pronunțe o hotărâre legală și temeinică, să se constate faptul că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1969 și să se dispună achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală și achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate la locul de muncă în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală. Cu totul în subsidiar, apelantul arată că în situația în care instanța se va îndrepta spre o soluție de condamnare, să se facă aplicarea pre v. art. 81 Cod penal 1969.

În motivarea apelului, referitor la legea penală mai favorabilă, inculpatul apelant precizează că în ceea ce privește concursul de infracțiuni dar și instituția suspendării executării pedepsei, este mai favorabilă legea veche și ca urmare se impune a constata ca lege penală mai favorabilă Codul penal de la 1969.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de a___ invocat referitor la nemotivarea hotărârii primei instanțe, apelantul arată că instanța de fond nu a răspuns argumentelor invocate de părți, a motivat doar pe scurt hotărârea pe care a pronunțat-o, și în aceste condiții devine extrem de greoaie efectuarea apărării. În ceea ce privește netemeinicia hotărârii atacate se arată că judecătorul fondului și-a însușit interpretarea probelor din actul de sesizare al instanței fără a face o analiză pertinentă și individualizată a acestora.

Pe fondul cauzei, în raport de infracțiunile reținute în sarcina inculpatului apelant, acesta susține că nu putea să ia nicio măsura că privire la avaria ce a avut loc în noaptea de 23/24 ianuarie 2014 deoarece nu avea atribuții în coordonarea lucrărilor, fiind desemnate alte persoane în acest sens, inculpatul fiind însărcinat doar cu asigurarea utilajelor grele necesare. Apreciază că nu poate fi reținută împotriva sa împrejurarea că  nu a trimis acasă victima în noaptea respectivă și nici faptul că el a determinat accesul neautorizat al victimei în zona avariei. Totodată invoca și faptul că între momentul accidentului, și decesul care s-a produs la un interval de 2 luni, lanțul cauzal s-a întrerupt în urma intervenției medicale de specialitate.

În ceea ce privește infracțiunea de ucidere din culpă reținută de asemenea în sarcina sa, apelantul invocă imposibilitatea sa de a împiedica rezultatul produs, neavând cum să preîntâmpine acțiunile victimei de a se urca în buldo-excavator, și de a aluneca în momentul coborârii.

Cu referire la avaria din noaptea de 23/24 ianuarie 2014 și în concret cu privire la împrejurarea ce i-a fost imputată, respectiv chemarea victimei la muncă în afara programului acesteia normal de muncă, inculpatul arată că l-a apelat din greșeală pe maistrul S____ G______ în noaptea respectivă, i-a comunicat ce s-a întâmplat însă nu l-a chemat la fața locului, neavând niciun motiv să facă acest lucru deoarece sarcina sa era doar de asigurare a macaralei. De altfel victima își preluase la momentul respectiv în fapt, viitoarele atribuții de maistru pe rețeaua de distribuție a agentului termic primar și ca urmare apreciază că victima se afla acolo în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.

Apreciază totodată că materialele de protecție trebuiau să fie asigurate de către șeful secției primare, care era inginerul I__ M_____, care a și asigurat o parte din materiale la descoperirea variei, adică cu două zile înainte de accident. Mai invocă apelantul și faptul că el nu avea de unde să știe că victima S____ G______ se afla în afara programului de muncă, atâta timp cât acesta lucra sub coordonarea viitorului său șef I__ M_____, în cadrul rețelei p rimare.

O altă apărare a inculpatului apelant se referă la faptul că responsabilitatea pentru siguranța lucrărilor ce se desfășurau pe Bulevardul M______ nu erau a acestuia, întrucât avea funcția de șef de rețea de distribuție secundară. Nu în ultimul rând inculpatul arată că doar lipsa directorului general din cadrul societății atrăgea calitatea sa de r___________ al societății. Ca urmare doar în situația în care directorul general era plecat în concediu, inculpatul era cel care reprezenta societatea, nicidecum în situația în care directorul general nu era prezent fizic, datorită orei înaintate. Mai apreciază ca un ultim aspect inculpatul apelant, că victima nu ar fi trebuit să se urce în buldo-excavator deoarece cabina acestuia este destinată unei singure persoane și pe cale de consecință consideră că accidentul de muncă nu a fost cauzat nici de iluminatul precar, nici de inexistența unui gard metalic ancorat în asfalt, ci s-a datorat neatenției victimei, care a alunecat în momentul în care a coborât din b uldo-excavator.

Analizând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, C_____ reține următoarele:

În ceea ce privește legea penală mai favorabilă inculpaților și prin prisma motivelor de a___ invocate de inculpatul apelant B_______ N______ în declarația de a___, C_____ apreciază că legea penală mai favorabilă este legea veche, respectiv Codul penal de la 1969, având în vedere posibilitatea instituită de legea cu privire la aplicarea prev. art. 81 Cod penal, referitoare la posibilitatea aplicării suspendării condiționate și instituirea unor măsuri eminamente mai ușoare.

Starea de fapt reliefată în cauză ca urmare a administrării probatoriului în faza judecării apelului este următoarea:

La data de 21 ianuarie 2014 în jurul orelor 10:30 s-a produs o avarie importantă ce a afectat un număr mare de consumatori situați în cartierele Velența și Nufărul din mun. O_____ și în _______________________________ furnizării în aceste zone atât a apei calde cât și a apei în instalația de încălzire. Avaria a fost localizată pe magistrala IV, în zona Facultății de D____ de pe __________________________ O_____. S-a procedat la izolarea zonei de pe magistrala IV, cuprinsă între ________________________ Muncitorilor.

Porțiunea din rețeaua de transport a energiei termice unde s-a localizat cea de-a doua avarie face parte din traseul de conducte cunoscut sub denumirea de magistrala IV. Acesta magistrală transportă agentul termic primar de la producător la mai multe puncte termice și este poziționată pe partea dreaptă a carosabilului în sensul dintre ___________________________ ________________________ o adâncime de circa 2,7 m având secțiunea transversală de formă dreptunghiulară realizată din elemente din beton armat. Canalul termic conține o parte fixă și o parte detașabilă, de forma unor dale paralelipipedice confecționate din beton armat care prin ridicare permit în caz de necesitate accesul la echipamentele montate în interior – conducte și robineți. Începând cu data de 21 ianuarie 2014 s-au săpat două sondaje și s-a decopertat un cămin de vane situat între cele două sondaje, pentru a se remedia anumite avarii survenite pe rețeaua primară de transport a agentului termic. Unul din sondaje se afla pe __________________________ se afla în față la Facultatea de D____.

Avaria a fost descoperită în cel de-al doilea sondaj situat la intersecția străzii General M______ cu _______________________ cu ___________________________________. Cele două sondaje și căminul au fost marcate cu panouri metalice, cu semne de circulație „ocolire”, „drum în lucru”, „limitare de viteză” și cu bandă avertizoare și semnalizare alb cu roșu. Aceste sondaje au rămas deschise pentru aerisirea canalului termic din care ieșeau aburi foarte fierbinți, urmând ca după aerisire muncitorii din cadrul __________________________ în interior în vederea remedierii avariilor.

În noaptea de 21-22 ianuarie 2014 a fost pregătit locul avariei, a fost golită magistrala IV, a fost scoasă apa din conducta magistralei cu motopompa pentru crearea condițiilor de sudură și a reparațiilor ce urmau a fi efectuate în dimineața zile de 22 ianuarie 2014. În ziua de 22 ianuarie până în jurul orei 16.00 a fost reparată conducta avariată, iar în jurul orei 17.00 s-a început umplerea magistralei. În acest timp o echipă formată din inginer ul Ille M_____ din cadrul Secției Transport Energie Termică și maistrul S____ G______ (victima din prezentul dosar) s-au deplasat în zona Velența la o altă avarie, după care s-au despărțit, urmând a se reîntâlni în jurul orelor 18.00 pe __________________________ O_____ la avariile mai sus menționate, pentru ca martorul Ille M_____ să-i prezinte maistrului S____ G______ situația de lucru și manevrele care se efectuau în zona respectivă, având în vedere că victima urma să ocupe o funcție de maistru principal pe secția unde era inginer șef Ille M_____. Ca urmare martorul I__ M_____ însoțit de victimă s-au deplasat între orele 18.00-20.00 în zona avariei despre care s-a făcut vorbire mai sus, respectiv în zona căminului de vane de pe ____________________ zona căminului de vane și a sondajelor de pe _____________________________ magistralei, trebuia să se procedeze la efectuarea manevrelor de deschiderea  vanelor  din căminul situat între cele două sondaje.

În jurul orelor 20.00 – 21.00, în încercarea de deschid ere a vanelor s-a constatat că nu se poate menține presiunea de funcționare a sistemului de t__________, ceea ce indica o nouă avarie. Ca urmare s-a descoperit că în sondajul 2 din direcția străzii General M______ spre ____________________________ o altă avarie pe magistrala IV tur, unde se făcuse o spărtură de conductă, ieșind apă fierbinte care curgea pe fundul canalului termic. Această nouă avarie a fost constatată în jurul orelor 23.30 de către echipa maistrului Maczim I____, din cadrul Secției Transport Energie Termică condusă de inginer Ille M_____ la data respectivă, echipă care era însărcinată cu deschiderea vanelor de pe ________________________________> Ca urmare, maistrul Maczim I____ l-a contactat telefonic pe inginerul șef Ille M_____ în noaptea de 22-23 ianuarie 2014 în jurul orei 24.00, aducându-i la cunoștință despre noua avarie apărută în zona Facultății de Mediu. La indicația martorului Ille M_____, a fost anunțat și dispecerul de la _______________________ la rândul său a anunțat și conducerea societății. În acest sens martorul Ille a fost contactat telefonic, din nou, de către dispecerul de la __________________________ stabilind împreună manevrele ce urmau a fi efectuate, pentru crearea condițiilor de lucru pe a doua zi dimineața, manevre care urmau a fi efectuate de către echipa maistrului Marczim I____ care se afla deja la fața locului. Întrucât și inculpatul B_______ N______ făcea parte din conducerea societății și acesta a fost anunțat de către dispecerul de serviciu din noaptea respectivă. Din cercetările efectuate a reieșit că după ce inculpatul B_______ N______ a aflat despre avaria nou survenită, acesta l-a încunoștințat în cursul nopții pe victima S____ G______, care așa cum am precizat era maistru la secția reparații, iar victima la rândul său a chemat pe lucrătorii din subordinea sa.

Cu privire la modul de gestionare a avariilor, s-a stabilit că în cadrul societății nu exista o procedură clară de lucru, și ca urmare în general atunci când interveneau avarii de mare amploare erau anunțați toți șefii de sectoare, care la rândul lor își mobilizau echipele, pentru a se asigura atât utilajele necesare remedierii avariilor, dar și muncitorii calificați să efectueze diferite faze ale procesului de remediere.

Ca urmare, așa s-a întâmplat și în noaptea de 22-23 ianuarie 2014 când la fața locului au fost mobilizate toate persoanele care puteau prin acțiunea lor să efectueze o activitate care să se soldeze în final cu remedierea avariei.

În continuare, din cercetările efectuate a reieșit că victima S____ G______ aflată la locul avariei, a preluat conducerea lucrării, și-a exercitat atribuțiile pe care urma să le aibă peste câteva zile atunci când trebuia să devină șeful maistrului lui Marczim I____ astfel că l-a și trimis pe acesta la magazie după o țeavă. La fața locului, desfășurarea lucrărilor era urmărită atât de către victima S____ G______, dar și de inculpatul B_______ N______ care discuta cu muncitorii. Dintr-un motiv necunoscut, victima a urcat în buldo-excavatorul aflat în noaptea respectivă la fața locului, care efectua săpăturile necesare pentru a putea să se realizeze reparația, a stat o perioadă de timp, circa 20 minute în cabina buldo-excavatorului, timp în care buldo-excavatorul și-a schimbat locul, iar la coborâre victima a căzut în căminul de vane, care se afla în apropierea locului în care se lucra la cea de-a doua avarie.

S-a imputat astfel inculpatului B_______ N______ împrejurarea că și-a încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului dispunând chemarea victimei la locul de muncă, în afara programului și cu nerespectarea duratei repausului zilnic între două zile de muncă, apoi a permis prezența victimei la locul de muncă în noaptea respectivă, a permis totodată ca victima să desfășoare o activitate de coordonare a lucrărilor de remediere a variei în prezența sa, nu a luat măsura sistării activității victimei în condițiile în care considera că aceasta nu era competentă să conducă operațiunea, iar prezența ei nu era oportună raportat la atribuțiile de serviciu pe care victima le avea. S-a mai imputat totodată inculpatului B_______ N______ că nu a luat măsuri de preîntâmpinare și înlăturare a oricărei situații care ar pune în pericol viața și sănătatea personalului la locul de muncă în condițiile în care vizibilitatea pe timp de noapte la locul avariei era mult diminuată datorită aburilor abundenți de ieșeau din golurile tehnologice în care se afla apă fierbinte ce provenea din conducta avariată.

S-a mai reținut în sarcina inculpatului de asemenea că în lipsa unor surse corespunzătoare de iluminat care să permită observarea marginilor acestor goluri săpate în carosabil, nu s-a efectuat împrejmuirea corespunzătoare a căminului de vane în care a căzut victima, împrejmuirea realizându-se doar rudimentar cu panouri metalice cu semne de circulație legate între ele cu bandă reflectorizantă alb-roșu, care nu aveau capacitatea de a susține greutatea unui corp omenesc.  A mai susținut instanța de fond care a dispus o soluție de condamnare a inculpatului pentru faptele astfel cum au fost descrise că inculpatul B_______ N______, prezent la fața locului a tolerat ca victima să-și desfășoare activitatea în vederea remedierii avariei, în condiții precare, nedispunând sistarea activității ca urmare a condițiilor nesigure pentru sănătatea și siguranța muncitorilor. Aceste activități ale inculpatului sau mai bine spus non-activități au dus în opinia instanței de fond și a parchetului la decesul victimei S____ G______, ca urmare a arsurilor survenite, ulterioare căderii acestuia în căminul de vane din care ieșeau aburi fierbinți.

Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt cea de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 Vechiul Cod penal, stabilită prin aplicarea principului legii penale mai favorabile și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă prev. și ped. de art. 37 alin. 1 și 2 din Legea nr. 319/2006, stabilită în baza aceluiași principiu de către Curte.

În ceea ce privește infracțiunea de ucidere din culpă reținută în sarcina inculpatului, în varianta agravată prev. în alin. 2 al art. 178 din Codul penal din 1969 este incriminată uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități. Existența legăturii de cauzalitate între decesul unei persoane și nerespectarea dispozițiilor legale de către persoana învinuită de săvârșirea acestei infracțiuni este o cerință esențială pentru existența acestei infracțiuni, ceea ce însemnă că între elementul material al infracțiunii, adică între acțiunea sau inacțiunea imputată inculpatului și urmarea imediată, decesul victimei S____ G______ trebuie să existe și este necesar a se dovedi prin probe că decesul victimei a intervenit din cauza activității desfășurate de inculpat. Mai precis este necesar a se dovedi că fără acțiunea sau inacțiunea inculpatului, independent de prezența ori absența altor factori, rezultatul nu s-ar fi produs, sau altfel spus, acțiunea ori inacțiunea inculpatului să fi avut aptitudinea de a provoca decesul victimei, independent de suprapunerea altor împrejurări.

C_____ reține că nu există legătură de cauzalitate în concret, între acțiunea inculpatului B_______ N______ de a o chema pe victima S____ G______ în noaptea de 22/23 ianuarie 2014 la locul avariei, între inacțiunea inculpatului de a nu lua măsura sistării activității victimei care s-a erijat în conducătorul lucrărilor deși nu avea o astfel de aptitudine legală și decesul victimei care s-a produs ca urmare a urcării acesteia în cabina buldo-excavatorului urmată de coborârea necorespunzătoare. Pentru a examina existența legăturii de cauzalitate este suficient un exercițiu de imaginație, astfel dacă victima s-ar fi aflat la locul avariei ca urmare a exercitării legale a atribuțiilor de serviciu, în calitatea ce urma să o dobândească peste câteva zile, și nu ca urmare a faptului că a fost chemat de către inculpatul B_______, victima tot ar fi decedat deoarece împrejurarea că a urcat în buldo-excavator a fost cea determinantă pentru rezultatul produs, iar aceasta nu poate fi imputată inculpatului B_______. Nu putem exagera acuzația penală și limitele acesteia și a reține astfel cum a reținut instanța de fond că nu s-ar fi produs rezultatul periculos, dacă inculpatul B_______ ar fi trimis victima de la locul avariei.

Legătura de cauzalitate constituie un aspect sau un element de natură juridică. Aprecierea care trebuie efectuată pentru a stabili existența sau inexistența legăturii de cauzalitate este juridică și nu faptică. Infracțiunea contra vieții cum este cea de ucidere din culpă reținută în sarcina inculpatului este posibilă numai în cazul în care urmarea imediată mai gravă decurge în mod firesc din acțiunea inculpatului. Este adevărat că există o diferență între legătura de cauzalitate juridică și cea naturală, însă prima trebuie să-și găsească suportul în cea de–a doua. Cu alte cuvinte nu poate exista o legătură de cauzalitate juridică într-o anumită faptă și o anumită urmare dacă este imposibilă cazualitatea naturală. În cazul de față, așa cum am expus chiar dacă victima s-ar fi aflat acolo în exercitarea atribuțiilor proprii de serviciu, chiar dacă ar fi fost trimisă acasă de către inculpatul B_______, victima tot s-ar fi urcat în cabina buldo-excavatorului pentru că această activitate a fost una independentă atât de atribuțiile sale de serviciu cât și de atribuțiile inculpatului, având legătură strict cu activitatea volitivă a victimei. Stabilirea legăturii de cauzalitate, a contribuției inculpatului la urmarea produsă, trebuie analizată cu ajutorul criteriului sine qua non, izolându-se faptic fiecare contribuție spre a se vedea dacă fără aceasta rezultatul s-ar fi produs în același fel și în aceleași proporții.

În ceea ce privește latura subiectivă, reținem că obligația de prevedere constituie esența criteriului obiectiv de evaluare a existenței culpei și presupune exigența unei obligații cutumiare sau reglementate normativ de diligență și prudență care îi incumbă inculpatului în vederea evitării producerii unor stări de pericol sau vătămări ale valorilor juridice protejate. Prin urmare existența unei obligații de prudență are caracter preventiv. Posibilitatea de a prevedea constituie esența criteriului subiectiv de evaluate a existenței culpei și se evaluează în concret atât prin raportare la ansamblul împrejurărilor de fapt și la condițiile de acțiune, cât și cu referire la calitățile și particularitățile inculpatului. Se va putea reține exigența culpei în ipoteza în care inculpatul putea în concret să prevadă rezultatul socialmente periculos. Adică inculpatul B_______ N______ ar fi trebuie în concret să prevadă în momentul în care l-a chemat la serviciu noaptea pe victima S____ G______, rezultatul care s-a produs. C_____ reține că nu era previzibil pentru inculpat acest rezultat, iar la această concluzie avem în vedere că însăși victima a chemat la muncă, în afara programului de muncă, pe toți lucrătorii din echipa sa.

În ceea ce privește cea de-a doua infracțiune reținută în sarcina inculpatului și anume de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, faptă prev. și ped de art. 37 alin. 1 și 2 din Legea nr. 319/2006,  constând în aceea că inculpatul nu a luat măsuri de preîntâmpinare și înlăturare a oricăror situații care ar pune în pericol viața și sănătatea personalului la locul de muncă, respectiv nu a asigurat condiții de vizibilitate suplimentară și nu a luat masuri pentru împrejmuirea în mod eficient a căminului de vane în care a căzut victima, reținem de asemenea lipsa legăturii de cauzalitate între aceste două non activități imputate inculpatului și decesul victimei. Pe scurt, asigurarea unui iluminat suplimentar sau împrejmuirea cu panouri fixate în beton, nu ar fi putut preîntâmpina decesul victimei, care așa cum am expus a decedat ca urmare a arsurilor suferite, consecutiv căderii acestuia în momentul coborârii din buldo-excavator.

Instanța de fond a reținut netemeinic că există un raport de cauzalitate între condițiile în care s-a desfășurat remedierea avariei, respectiv între iluminatul insuficient și instalarea rudimentară a panourilor și decesul victimei, deoarece inacțiunea imputată inculpatului nu a avut o valoare cauzală și nu a contribuit la producerea rezultatului, respectiv la decesul victimei.

Ca urmare, C_____ va admite apelul inculpatului B_______ N______, în ceea ce privește infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal 1969 urmând să pronunțe o soluție de achitare a acestuia, constatând că fapta săvârșită nu este prevăzută de legea penală, lipsind legătura de cauzalitate, iar referitor la cea de-a doua infracțiune reținută în sarcina sa, respectiv neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, faptă prev. și ped de art. 37 alin. 1 și 2 din Legea nr. 319/2006, C_____ va constata la fel că aceasta nu este prevăzută de legea penală raportat la legătura de cauzalitate, deși solicitarea inculpatului era de achitare în baza art. 16 alin. 1 lit.a Cod procedură penală. Raportat la condițiile concrete izvorâte din materialul probator administrat în cauză în faza cercetării judecătorești în a___, C_____ constată că în cauză nu se poate discuta de o inexistență a faptei astfel cum este prevăzut art. 16 alin. 12 lit. a Cod procedură penală.

Ca urmare, în baza art. 397 alin.1 C od procedură penală raportat la art.25 alin. 5 Cod procedură penală va lăsa nesoluționată acțiunea civilă în ceea ce-l privește pe inculpatul B_______ N______ .

Referitor la apelul declarat de ________________________, constatăm că infracțiunile reținute în sarcina acesteia sunt aceleași ca și cele reținute în sarcina inculpatului B_______ N______, respectiv ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal 1969 și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, faptă prev. și ped de art. 37 alin. 1 și 2 din Legea nr. 319/2006, iar legea penală mai favorabilă și în ceea ce privește această inculpată este legea penală veche.

Potrivit art. 135 C od penal , persoana juridică, cu excepția statului și a autorităților publice, răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice.

Condițiile răspunderii persoanei juridice reies implicit, astfel este necesar să existe o entitate care are personalitate juridică potrivit prevederilor Codului Civil . Totodată p ersoana juridică să nu fie exceptată de lege de la răspunderea penală , iar i nfracțiunea să fie săvârșită :

– în realizarea obiectului de activitate : infracțiunea să se afle în strânsă legătură cu activitățile desfășurate pentru realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice. Aceasta presupune ca un organ, prepus sau r___________ al persoanei juridice să comită o infracțiune cu prilejul transpunerii în practică a activităților pe care, potrivit legii sau actelor constitutive, persoana juridică le poate derula.

– în interesul persoanei juridice : infracțiunea să fie săvârșită pentru obținerea unui beneficiu – folos material sau moral – ori pentru evitarea unei pierderi.

– în numele persoanei juridice : o infracțiune este săvârșită în numele persoanei juridice dacă persoana fizică care efectuează elementul material al faptei acționează în calitate de prepus sau r___________ al persoanei juridice.

Cele trei ipoteze nefiind cumulative, răspunderea persoanei juridice este atrasă dacă cel puțin una dintre aceste condiții este îndeplinită. Astfel, răspunderea persoanei juridice poate fi atrasă chiar și în situația în care o persoană fizică săvârșește o faptă prevăzută de legea penală, în numele unei persoane juridice, dar contrar interesului acesteia. Totodată, din cele trei ipoteze rezultă că răspunderea penală a persoanei juridice nu poate fi antrenată de orice persoană fizică, ci este necesar ca acela care acționează să aibă calitatea de prepus sau de organ ori de r___________ al persoanei juridice, chiar și fără existența unei investiri oficiale.

Din probele administrate în cauză nu a reieșit că inculpatul B_______ N______ ar fi acționat în numele persoanei juridice în momentul în care l-a convocat la lucru pe victima S____ G______.

În ceea ce privește vinovăția persoanei juridice , a ceastă condiție, deși nu este în mod expres prevăzută de Codul penal, decurge din prevederile art. 16 alin. (1) C od penal , care stabilește că „ fapta constituie infracțiune numai dacă a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de legea penală ”.

Vinovăția persoanei juridice se raportează la organele și organizarea acesteia. Dacă fapta nu este comisă de organele persoanei juridice, ci de reprezentanți sau prepuși, vinovăția persoanei juridice se stabilește prin raportare la atitudinea organelor acesteia. Ine xistența vinovăției ________________________ se desprinde din aspectele obiective ale modului în care au fost adoptate hotărârile de către organele de conducere ale acesteia, chiar din practicile existente, cunoscute, acceptate sau tolerate, în cadrul angajaților. Astfel, apreciem că se impune excluderea răspunder ii penale a persoanei juridice _________________________, atâta vreme cât aceasta și-a creat prin organele sale de decizie un sistem de supraveghere și control care în mod rezonabil era apt să prevină comiterea de infracțiuni.

Pentru a fi reținută vinovăția în sarcina unei persoane juridice în cazul săvârșirii unei infracțiuni intenționate, este necesar ca aceasta să fi autorizat sau permis, în mod expres sau tacit, __________________________________, iar din probele administrate reiese cu prisosință că a lipsit această autorizare.

În ceea ce privește r ăspunderea persoanei juridice în cazul accidentelor de muncă , cum poate fi catalogat decesul victimei S____ G______, p otrivit art. 24 din Legea nr. 90/1996, prin accident de muncă se înțelege vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfășoară activitatea, și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile, invaliditate ori deces.

P entru a fi atrasă răspunderea penală a persoanei juridice în cazul accidentelor de muncă, este necesară existența unei acțiuni sau inacțiuni imputabile acesteia, iar între faptă și accident să existe o legătură de cauzalitate.

În cauză , fapta ilicită a persoanei juridice ________________________ constă în neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, faptă prev. de art. 37 alin. 1 și 2 din Legea nr. 319/2006 . Elementul material al aces tei infracțiuni poate fi realizat prin mai multe activități prin care se încalcă prevederile de securitate și sănătate în muncă. Dacă nu se constată o astfel de încălcare, nu se poate reține săvârșirea faptei de către persoana juridică.

Infracțiu nea prev. de prevăzute de art. 37 alin. 1 și 2 din Legea nr. 319/2006 este o infracțiun e omisiv ă întrucât conținutul acesteia se referă la neîndeplinirea unor obligații prevăzute de lege, fiind totodată și o infracțiune de pericol concret , pericol concretizat cu decesul victimei S____ G______ .

Subliniem însă că, chiar și în ipoteza în care se constată nerespectarea vreunei reguli de către persoana juridică, fără însă a se putea stabili vreo legătura de cauzalitate între respectiva încălcare și vătămarea victimei, răspunderea penală a persoanei juridice va fi exclusă.

Cu privire la acest aspect însă mai rețin em faptul că imputarea ar fi posibilă doar atunci când efectuarea acțiunii la care autorul persoană juridică era obligat în virtutea poziției de garant , ar fi condus probabil la evitarea rezultatului. Apreciem că nici iluminatul suplimentar, nici fixarea în beton a gardurilor de protecție astfel cum susține că era necesar reprezentantul părților civile, nu putea duce la evitarea accidentului care s-a soldat cu decesul victimei. Pe de o parte reținem că gardurile de protecție se amplasează pentru siguranța terților, și nu pentru lucrătorii care își desfășoară activitatea. A reieșit din materialul probator administrat în cauză, că pentru depistarea avariilor s-au efectuat mai multe săpături, care impuneau prezența muncitorilor în imediata apropiere. Ca urmare nu poate fi reținută apărarea părților civile în sensul expus și anume acela că dacă grilajele împrejmuitoare ar fi fost fixate în asfalt, acestea ar fi putut susține corpul victimei. O astfel de obligație nu incumba persoanei juridice ________________________, raportat la proprii angajați. Pe de altă parte, nu putea fi prevăzut aspectul determinant al accidentului care a avut loc și anume însuși conduita victimei, respectiv faptul că aceasta a urcat în buldo-excavator în timp ce acesta efectua săpături, iar la coborâre nu a manifestat diligența pe care o presupunea această acțiune.

C_____ reține totuși o conduită culpabilă a ________________________, în lipsa unor proceduri clare de lucru, respectiv a unor planificări în care să se stipuleze persoanele desemnate să intervină la avariile sau la alte evenimente care au loc în afara programului normal de lucru. Toate declarațiile martorilor audiați în faza cercetării judecătorești în a___ au reliefat acest aspect negativ, care se impune a fi remediat. A reieșit astfel că la o avarie importantă dispecerul de serviciu anunța persoanele cu funcții de conducere din toate sectoarele de activitate, iar acestea la rândul său își formau echipele, fără să se țină cont de programul desfășurat anterior de persoanele chemate la remedierea avariilor. Unicul obiectiv pe care îl aveau toate aceste persoane, acestea suprapunându-se peste scopul însuși a _____________________________ unei funcționări corecte și complete a sistemelor de încălzire și de furnizare a apei, având drept rezultat asigurarea confortului termic al cetățenilor orașului.

Așa fiind, apreciem că faptele reținute în sarcina persoanei juridice ________________________, ca fiind comise de aceasta prin organele sale de conducere nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege, și ca urmare se impune admiterea apelului inculpatei ________________________ aspect și pronunțarea unei soluții de achitate a acesteia în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza a II- a Cod procedură penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. 178 alin. 2 Cod penal 1969 și a infracțiunii prev. și ped de art. 37 alin. 1 și 2 din Legea nr. 319/2006.

Având în vedere că potrivit art. 25 Cod procedură penală instanța se pronunță atât asupra acțiunii penale, cât și asupra acțiunii civile și deoarece doar în caz de achitare în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, instanța lasă nesoluționată latura civilă, în baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală C_____ urmează a soluționa acțiunea civilă promovată de părțile civile S____ L_______, S____ L_______, S____ A________ și J____ V_______ în cauză.

C_____ va constata că în cauză nu s-a efectuat o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit de soția și fiicele victimei S____ G______.

Cu privire la acest aspect, va admite și apelul declarat de părțile civile urmând să majoreze despăgubirile morale acordate acestora de către instanța de fond, respectiv va acorda câte 40.000 euro cu titlu de daune morale fiecărei fiice a victimei, iar soției acestuia suma de 30.000 euro daune morale. În ceea ce privește daunele materiale solicitate de soția victimei, apreciem că instanța de fond a cuantificat în mod corect prejudiciul material suferit în cauză de aceasta, iar suma de 6.298,57 lei reprezintă o compensație just individualizată. Deși părțile civile au solicitat acordarea unor sume de bani superioare celor enunțate, C_____ reține că sumele acordate pot acoperi într-o oarecare măsură prejudiciul moral suferit de acestea la decesul tatălui, respectiv soțului, fiind unanim acceptat că suferința psihică nu poate fi cuantificată.

Pentru aceste considerente, C_____ în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelurile penale declarate de inculpații B_______ N______,  ____________________ părțile civile S____ L_______, S____ A________, S____ L_______ și J____ V_______, împotriva sentinței penale nr.1206/14.12.2017 pronunțată de Judecătoria O_____, pe care o va desființa în totalitate cu privire la latura penală și în parte cu privire la latura civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală

Admite apelurile penale declarate de inculpații B_______ N______,  ____________________ părțile civile S____ L_______, S____ A________, S____ L_______ și J____ V_______, împotriva sentinței penale nr.1206/14.12.2017 pronunțată de Judecătoria O_____, pe care o desființează în totalitate cu privire la latura penală și în parte cu privire la latura civilă și, rejudecând:

În baza art. 5 Cod penal stabilește că legea penală mai favorabilă în cauză este legea penală anterioară datei de 1.02.2014, sens în care reține că temeiul juridic al infracțiunilor de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și ucidere din culpă pentru care au fost trimiși în judecată inculpații B_______ N______ și ______________________ dispozițiile art.37 alin.1 și 2 din Legea nr.319/2006 și art.178 alin.2 Cod penal 1969, cu aplicarea art.33-34 Cod penal 1969

         În baza art.396 alin.1 și 5 Cod procedură penală raportat la art.16 litera b teza I Cod procedură penală achită pe inculpatul B_______ N______ pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped de art. 178 alin. 2 Cod penal 1969.

         În baza art.396 alin.1 și 5 Cod procedură penală raportat la art.16 litera b teza I Cod procedură penală achită pe inculpatul B_______ N______ pentru comiterea infracțiunii de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, prev. și ped de art. 37 alin.1 și 2 din Legea nr.319/2006.

         În baza art.396 alin.1 și 5 Cod procedură penală raportat la art.16 litera b teza a II a Cod procedură penală achită pe inculpata ________________________ comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped de art. 178 alin. 2 Cod penal 1969.

         În baza art.396 alin.1 și 5 Cod procedură penală raportat la art.16 litera b teza a II a Cod procedură penală achită pe inculpata ________________________ comiterea infracțiunii de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, prev. și ped de art. 37 alin.1 și 2 din Legea nr.319/2006.

          În baza art. 397 alin.1 cod procedură penală raportat la art.25 alin. 5 Cod procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă în ceea ce-l privește pe inculpatul B_______ N______

În baza art. 397 alin.1 cod procedură penală 25 alin. 1 Cod procedură penală raportat  art. 1357 alin.1 și 2 Cod civil obligă inculpata ____________________ plătească părții civile S____ L_______ suma de 6.298,57 lei daune materiale și suma de 30.000 euro , în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de  daune morale, părții civile  S____ A________ suma de 40.000 euro , în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale, părții civile S____ L_______ suma de 40.000 euro , în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale și părții civile  J____ V_______  suma de 40.000 euro , în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale.

În baza art. 276 alin.6 Cod procedură penală obligă pe ____________________ plata sumei de 5500 lei în favoarea părții civile S____ L_______, cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariul avocațial, la fond și în a___.

Înlătură dispoziția privind obligarea inculpaților la plata sumei de câte 2600 lei fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului în primă instanță.

În baza art.275 alin.1 litera c Cod procedură penală obligă pe inculpata ____________________ plata sumei de 5200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului în primă instanță.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat pentru judecarea apelului declarat rămân în sarcina statului.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică, azi, 08.03.2019.

                 Președinte,                              Judecător,                      Grefier,

               L____ S____                    A____ C______ C______             I____ A____

în concediu de odihnă

        semnează președintele instanței

              L____ S_____ B_____

         aflată în concediu de odihnă

   semnează vicepreședintele instanței

         L______ E____ M____ G____

Red. Dec. Jud. C______ A.C. / 01.08.2019

Jud. fond I________ E____ S_____

Tenored. A.I./ 01.08.2019 /2ex

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro