Un piteştean a obţinut recent daune morale în valoare de 10.000 de lei, din partea spitalului în care a fost tratat, după ce imagini cu el, internat în stare gravă, după un atac cu sabie, au apărut în spaţiul public.

Reclamantul a solicitat achitarea unor daune morale în valoare de 50.000 de euro. Acesta a arătat că fiind îngrijit în Spitalul Judeţean din Piteşti, în iulie 2015, după ce şi-a revenit după o intervenţie dificilă, viaţa fiindu-i pusă în pericol, a observat pe youtube o înregistrare, în care apărea plin de sânge la urgenţă, cu peste 27.000 de accesări. Titlul era şi el sugestiv, I-a tăiat gâtul cu o sabie. A descoperit că înregistrarea distribuită pe canalul Argeş TV, provenea din camerele de filmat ale spitalului.

Reprezentanţii Spitalului şi ai televiziunii s-au apărat, cerând respingerea acţiunii. Aceştia au invocat faptul că nici în înregistrarea clară, nici în cea blurată de pe internet, nu se distingeau trăsăturile feţei reclamantului, iar identitatea sa nu fusese dezvăluită.

Prima instanţă de judecată, Tribunalul Argeş a respins acţiunea reclamantului. Judecătorul a motivat că victima putea să nu se uite la imagini, pentru a se proteja, iar pe filmare nu se vede nici plaga, nici faţa victimei.

Instanţa de apel a arătat însă că identitatea victimei se putea deduce din informaţia prezentată în presă, din care rezulta că aceasta este singura persoană care s-a prezentat în noaptea respectivă la urgenţă, tăiat fiind cu o sabie. În plus victima a obţinut declaraţia unui martor prezent în urgenţă şi a arătat dovada efectuării de consiliere psihologică, în urma vizionării filmului.

Ziariştii au susţinut că imaginile au fost blurate şi nu au fost dezvăluite informaţii legate de identitatea victimei. Conducerea spitalului a pretins că nu s-a dovedit că ar fi furnizat filmul.

Magistraţii au antrenat răspunderea spitalului, cu prejudicierea imaginii victimei, pentru distribuirea imaginilor, deşi reprezentanţii instituţiei au susţinut că nu a existat o solicitare în acest sens. Spitalul a fost considerat vinovat, chiar dacă nicio persoană nu şi-a asumat remiterea imaginilor către postul TV.

Televiziunea a fost exonerată de răspundere, instanţa intepretând faptul că jurnaliştii nu au făcut decât să informeze publicul, fără a dezvălui identitatea victimei.

Vă oferim motivarea instanţei de apel.

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX DECIZI A CIVILĂ NR. 3781/2018

Ședința   publică din 28 Noiembrie 2018

Curtea compusă din:

P_________: C_______ M_______ , judecător

Judecător M_____ S___

Grefier Z______ C________

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de reclamantul C____ I_____ C____, împotriva sentinței civile nr.452 din 07 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, intimați fiind pârâții S_______ JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PITEȘTI și S.C. B__ M____ N___ A____  S.R.L. PITEȘTI.

Apelul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 50 lei.

Se referă de către grefierul de ședință că prin serviciul registratură al instanței, la data de 26 noiembrie 2018, intimatul-pârât S_______ Județean de Urgență Pitești a depus la dosar concluzii scrise.

Dezbaterile asupra apelul ui au avut loc la data de 21 noiembrie 2018 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie.

Pronunțarea a fost amânată astăzi când, în urma deliberării, s-a dat următoarea soluți e:

C U R T E A

Asupra apelului constată că, p rin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28.03.2017 pe rolul T ribunalului Argeș sub nr. XXXXXXXXXXXXX , reclamantul C____ I_____ C____  a chemat în judecată pe pârâții S_______ Județean de Urgență Pitești – Argeș, _________________ A LERT SRL, solicitând obligarea acestora în solidar la plata sumei de 50.000 euro echivalentul în lei la data plății, reprezentând prejudiciul moral cauzat în urma nerespectării de către aceștia a dreptului la onoare, demnitate și reputație umană, obligarea pârâtei _________________ A____ SRL să sisteze difuzarea înregistrărilor postate pe site-ul  www.youtube.____________________-a tăiat gâtul cu sabia”.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în noaptea de 04/05.07.2015 în centrul mun icipiului Pitești, numitu l C______ D__ F_____ a săvârșit infracțiunea de tentativă de omor. Ulterior, reclamantul a fost transportat în stare foarte gravă la S_______ Județean de Urgență Pitești, unde i-au fost acordate primele îngrijiri medicale, după care a fost transferat la o altă unitate sanitară din București.

După perioada de convalescență a observat pe site-ul www.youtube._________________ utilizato rului Argeș TV, intitulată „I-a tăiat gatul cu sabia!” în care apare într-o înregistrare efectuată pe holurile Spitalului Județean de Urgență Pitești. În respectivele imaginile se observă mai multe persoan e printre care și  reclamantul, aflat pe o targa și având vestimentația pătată de sânge. Această postare a înregistrat, până la data redactării prezentei acțiuni, un număr de 27.357 de vizionări.

Reclamantul a aprecia t că sunt îndeplinite condițiile cumulative, prev. de art. 1.357 și urm C.civ. coroborate cu disp.art.219 C.civ., pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a persoanelor juridice pârâte.

Faptele ilicite au constat în furnizarea, respectiv difuzarea, fără acordul reclamantului, a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere montate în incinta Spitalului Județean, care au redat o situație pe care nicio persoană nu și-o dorește: aflată pe o targa, inconștientă și cu hainele pătate de sânge.

Pârâtul S_______ Județean de Urgență Pitești a încălcat dreptul pacientului de a fi respectat, fără nicio discriminare , prevăzut de art.3 din Legea nr.46/2003, dar și dreptul consfințit de art. 23 din Legea nr. 46/2003.

Pârâta S.C. B__ M____ N___ A____ S.R . L. nu a respectat dispozițiile Deciziei CNA nr.248/2004, sens în care a redat în cuprinsul acțiunii art.2,art3,art.16, art.17, art.18.

Acțiunile ilicite desfășurate de reprezentanții instituțiilor pârâte, prin punerea la dispoziție și difuzarea imaginilor respective, dovedesc o totală lipsă de umanitate față de un pacient aflat într-o situație foarte gravă.

Prejudiciul suferit de reclamant este cert, actual, neacoperit și constă în suferința psihică pe care a încercat-o în momentul în care a vizionat imaginile , dar și cu ocazia discutării cu alte persoane a imaginilo r vizionate pe filmare.

A a precia t reclamantul că dreptul la onoare, demnitate și reputație i-a fost lezat de activitatea ilicită a reprezentanților pârâților.

Reclamantul mai arată că a dezvoltat un complex de inferioritate față de persoanele cu care a d iscuta t pe marginea imaginilor, fiindu-i teamă că orice persoană cunoscută sau pe care o va cunoaște în viitor îi va aminti despr e situația în care a fost văzut pe internet.

Legătura de cauzalitate între faptele ilicite si prejudiciu este dovedită în contextul în care în lipsa difuzării pe internet a imaginilor la care am făcut referire anterior, poziția în societate a reclamantului ar fi fost normală. Daunele morale pe care le -a solicit at nu s-ar fi produs dacă reprezentanții pârâtelor nu ar fi comis fapte le ilicite descrise anterior.

Vinovăția reprezentanților persoanelor juridice pârâte este mai presus de orice dubiu aceștia având obligația să nu furnizeze și difuzeze imaginile respective, în lipsa acordului reclamantului.

În drept , ce rerea a fost întemeiată pe disp art.252- 253 C .civ., art. 1357 și urm. C.civ. și art.219 alin.1C.civ. 

Pârâta _________________ A____ SRL a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.

În esență, prin întâmpinare s-a susțin ut că deține postul de televiziune Argeș TV, iar în urma incidentului  din seara zilei de 04/05.07.2015 s-a realizat un reportaj care a fost transmis pe postul de televiziune cu respectarea regulilor CNA, respectiv știrea a fost prelucrată, imaginile captate dintr-un spațiu public fiind blurate, nefiind menționate  datele de identitate ale persoanelor, vârsta, domiciliul, prognosticul sau tratamentul la care a fost supus acestea.    

În ceea ce privește postarea pe site-ul youtube la care face referire reclamantul, în urma acestui demers al reclamantului, a făcut o ________ verificări ocazie cu care a constatat ca pe acest site apar postate, la aceeași data, doua filmulețe cu același subiect, fiind postat de pârâtă doar filmulețul prelucrat si cu imagini blurate, denumit “I-a tăiat gatul cu sabia după un scandal in bar”.

În cauză nu suntem în sfera ilicitului, întrucât informația a fost utilizată cu bună credință , existând un interes public justificat, legitim.

Noțiunea de interes public j ustificat este definită de art. 31 din Codul Audio vizu alului potrivit cu care: „ Sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influențează societatea sau o comunitate , in special cu privire la: a. prevenirea sau dovedirea săvârșirii unei fapte de natura penala; b. protejarea sănătății sau siguranței publice”.

Cât privește daunele morale solicitate de reclamant a învederat pârâta că acestea reprezintă atingerea adusă existenței fizice a persoanei, a integrității corporale, cinstei, onoarei, demnității, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea doar a culpei, ci trebuie dovedită atingerea adusă uneia dintre valori.

În probațiune s- a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba cu înregistrarea filmării depusă pe suport CD.    

Pârâtul S_______ JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PITEȘTI – ARGEȘ prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea acțiunii.

Împrejurarea că reclamantul se consideră denigrat prin imaginile de pe www.youtube.________________________ la producerea prejudici ului au contribuit ambii pârâți nu este de natură a impune astfel o altă concluzie esențială pentru angajarea răspunderii solidare, fiind necesara existența unei unități indivizibile a acțiunilor autorilor faptei ilicite și cooperarea subiectivă a acestora.

A apreciat pârâtul că reclamantul nu a făcut dovada modului în care i-a fost afectată viața sau relațiile cu semenii, imaginile difuzate pe site-ul www.youtube._____________________ permit identificarea directă sau indirectă a reclamantului.

De asemenea, reclamantul nu a probat existența condițiilor răspunderii civile delictuale pentru a putea fi îndreptățit la acordarea de daune morale .

Prin încheierea de ședință din data de 12.06.2017 instanța a încuviința pentru toate părțile proba cu înscrisuri, pentru reclamant și proba cu înregistrarea pe suport CD a evenimentul  postat pe site-ul youtube.__________________________ cu audierea martorei P______ E____ S_____, iar pentru p ârâta S.C. B__ M____ N___ A____ S.RL. și înregistrarea pe suport CD pos ta tă pe site-ul youtube._______________.

Prin sentința civilă nr.452 din 07 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă ca nefondată acțiunea privind pe reclamant și a fost obligat acesta să plătească pârâtei ________________ A____ SRL , cheltuieli de judecată în sumă de 1300 lei.

Pentru a pronunța această  soluție, tribunalul a reținut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat obligarea pârâților la plata de daune morale în temeiul răspunderi i civile delictuale, apreciind că reputația și onoarea sa au fost vătămate prin difuzarea pe site-ul youtube._______________________ efectuate de camera de supraveghere instalată la intrarea în secția Primiri Urgențe a Spitalului Județean Argeș, în care este surprins în timp ce era transportat pe targă, fiind victima unei agresiuni.

Potrivit art.1357 C.civ. cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.

Pentru atragerea răspunderii civile delictuale, trebuie îndeplinite patru condiții în mod cumulativ : săvârșirea unei fapte ilicite de pârâți, producerea unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul suferit și vinovăția pârâților. Sarcina de a dovedi îndeplinirea acestor condiții îi revine reclamantului, astfel cum rezultă din art. 249 C .pr.civ., potrivit cu care cel care face o susținere în cadrul procesului civil este dator să o dovedească.

Instanța a reținut că în noaptea de 04/05.07.2015 reclamantul a fost victima unei agresiuni într-un bar din Pitești, fiindu-i cauzate leziuni prin tăiere cu o sabie în zona gâtului. Ulterior pentru ai fi acordate îngrijiri medicale acesta a fost transportat la S_______ Județean din Pitești.

Tribunalul a constatat că înregistrarea depusă la dosar pe suport CD este efectuată de camera de supraveghere instalată la holul Spitalului Județean Argeș în care se poate observa o persoană transportată pe targă de către angajații SMURD, iar hainele persoanei transportate sunt pătate cu sânge.

În înregistrare nu sunt captate imagini cu chipul persoanei transportate, iar în comentariul care însoțește imaginile pe înregistrarea depusă de pârâta _________________ A____ SRL nu sunt menționate numele sau adresa victimei transportată pe targă.

În cauză s-a constat at că pe site-ul youtube._______________________ înregistrări. Într-o înregistrarea nu sunt blurate fețele persoanelor surprinse de camera de supraveghere, iar imaginile nu sunt  însoțite de comentariu, iar în cea de-a  doua înregistrare cu privire la care pârâta B__ _________________ A____ SRL susține că-i aparține, se constată că imaginile sunt blurate fiind însoțite de comentariul reporterului.

Astfel cum s-a arătat mai sus pe înregistrarea în care imaginile nu sunt blurate, tribunalul a constat at că nu se poate asocia persoana transportată pe targă cu reclamantul. De altfel, martora audiată în cauză și care a asistat la incidentul în care a fost implicat reclamantul  a menționat că persoana care se află pe targă în înregistrare este reclamantul, întruc ât sunt imagini și cu ea pe acea înregistrare din Spital.

Instanța a consider at că într-adevăr, în urma incidentului a cărei victima a fost , reclamantul a suferit, fiindu-i pusă în pericol viața, însă a aprecia t că aceste suferințe au fost cauzate ca urmare a leziunilor cauzat e și a căror vindecare a necesitat mult timp și intervenții medicale, iar nu ca urmare a difuzării unor imagini în care nu se poate stabili identitatea persoanei transportate.

Instanța a apreciat că readucerea în atenția reclamantului a evenimentului de către cunoscuți se datorează faptului că aceștia știu că rec lamantul a fost victima acelui incident.

În privința susținerii reclamantul ui că a fost afectat emoțional în urma vizionării înregistrării, instanța a aprecia t că accesarea înregistrării este la latitudinea reclamantului și pentru a se proteja ar putea să nu o acceseze, iar pe de altă parte în înregistrare nu este filmată nici plaga și nici chipul persoanei transportate.

Instanța a mai aprecia t că , dacă reclamantul într-adevăr a urma t ședințe la psiholog , acestea au fost necesare pentru tratarea traumei suferite în urma punerii în pericol a vieții sale.

În concluzie, instanța a aprecia t că în cauză nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, motiv pentru care a respin s acțiunea , ca nefondată.

În termen legal , reclamantul a formulat apel împotriva sentinței tribunalului , pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:

Instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, impunându-se reformarea acesteia deoarece din ansamblul probatoriu administrat în cauză rezultă cu certitudine îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale în sarcina intimaților-pârâți S_______ Județean de Urgență Pitești și B__ M____ N___ A____ S.R.L

Efectul devolutiv al apelului, consfințit în cuprinsul art.476 C.proc.civ., constă într-o veritabilă reînnoire sau reeditare a judecății. Caracterul devolutiv al apelului este justificat prin necesitatea unei reeditări a judecății de teama parțialității primei jurisdicții, apelantul exprimând speranța că instanța ierarhic superioară va exercita un control asupra legalității și temeiniciei hotărârii atacate.

Apelantul – reclamant a făcut dovada, prin probele administrate în faz a de cercetare a procesului, că prin acțiunile lor, reprezentanții persoanelor juridice pârâte nu i-au respectat dreptul la onoare, demnitate și reputație umană.

Potrivit art.I din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, demnitatea umană este inviolabilă, impunându-se a fi respectată și protejată, constituind baza reală a drepturilor fundamentale, fiind recunoscută în mod intrinsec valoarea egală a tuturor persoanelor.

Faptele ilicite au constat în furnizarea respectiv difuzarea, fără acordul reclamantului, a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere montate în incinta Spitalului Județean, care au redat o situație pe care nicio persoană nu și ­ – o dorește: aflată pe o targa, inconștientă și cu hainele pătate de sânge.

Sub aspectul provenienței imaginilor care au generat litigiul, prima instanță a constatat, în concordanță cu reclamantul, că înregistrarea depusă la dosar pe suport CD este efectuată de camera de supraveghere instalată în holul Spitalului Județean Argeș.

Intimatul-pârât S_______ Județean de Urgență Pitești a încălcat dreptul pacientului de a fi respectat, fără nicio discriminare prevăzut de art.3 din Legea nr.46/2003, dar și dreptul consfințit de art.25 din Legea nr.46/2003 : ,, Orice amestec în viața privată, familială a pacientului este interzis, cu excepția cazurilor în care această imixtiune influențează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate și numai cu consimțământul pacientului.”

In timata-pârâtă B__ M____ N___ A____ S.R.L. nu a respectat dispozițiile art.2, 3, 16, 17 și 18 ale Deciziei C.N.A. nr. 248/2004 privind protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine, al căror conținut a fost prezentat în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Instituția m____ avea obligația să respecte dreptul reclamantului la demnitate umană și la propria imagine și nu a făcut dovada că a obținut acordul reclamantului pentru difuzarea imaginilor în care acesta se afla în situația de victimă în unitatea sanitară.

Este adevărat că există pe site-ul www.youtube.__________________________________, însă, în susținerea pretențiilor, a fost invocată numai postarea utilizatorului ARGEȘ TV. De altfel, toate videoclipurile postate de acest utilizator reprezintă înregistrări ale postului de televiziune.

Susținerea primei instanțe, în sensul că nu se poate asocia persoana transportată pe targa cu reclamantul, este contrazisă de conținutul înregistrării. Pe parcursul vizionării acesteia în ședință publică, s-a observat că persoana care apare în acele imagini este reclamantul C____ I_____ C____.

De altfel, instanța de fond, a omis un aspect elocvent: în data de 05.07.2015, ora 00:28:10, singura persoană care s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean Argeș, tăiată cu sabia, a fost reclamantul.

Prin urmare, nu există niciun dubiu asupra identității persoanei aflate pe targa, cu hainele pătate de sânge și care apare în înregistrări – este reclamantul C____ I_____ C____.

Acțiunile ilicite desfășurate de reprezentanții instituțiilor pârâte, prin punerea la dispoziție și difuzarea imaginilor respective, dovedesc o totală lipsă de umanitate față de un pacient aflat într-o situație foarte gravă, însă magistratul care a judecat litigiul în fond nu a considerat că aceste aspecte sunt relevante.

Prejudiciul invocat este cert, actual, neacoperit și constă în suferința psihică pe care apelantul-reclamant a încercat-o în momentul în care a vizionat imaginile dar și în perioada în care a discutat cu alte persoane care i-au comunicat că au observat filmarea în care era,,aproape mort”.

Dreptul la onoare, demnitate și reputație umană a fost lezat de activitatea ilicită a reprezentanților persoanelor juridice pârâte, prejudiciul fiind evaluat în raport de trauma încercată.

Î n conformitate cu disp.art.1 alin.3 din Constituție : „România este un stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane … sunt garantate” .

Prejudiciul a fost dovedit prin probatoriul administrat, declarația martorei P______ E____ S_____, audiată la termenul din 18.09.2017, coroborându-se cu adeverința emisă de cabinetul de psihologie în cadrul căruia reclamantul a urmat ședințe de psihoterapie ca urmare a unui eveniment traumatic.

De asemenea, legătura de cauzalitate între faptele ilicite si prejudiciu este dovedită în contextul în care, în lipsa difuzării pe internet a imaginilor, poziția în societate a reclamantului ar fi fost normală. Daunele morale solicitate nu s-ar fi produs dacă reprezentanții intimaților-pârâți nu ar fi comis faptele ilicite descrise an terior .

Prima instanță a apreciat că reclamantul a suferit ca urmare a leziunilor prin care i-a fost pusă în pericol viața, a căror vindecare a necesitat mult timp și intervenții medicale, iar nu ca urmare a difuzării unor imagini în care nu se poate stabi li identitatea persoanei transportate.

Această concluzie este greșită deoarece declarația martorei P______ E____ S_____, audiată la termenul din 18.09.2017, a fost elocventă sub aspectul suferințelor încercate de reclamant. Acest martor a susținut că reclamantul a suferit două traume: una în urma comiterii infracțiunii de tentativă de omor și a doua în urma vizionării imaginilor în care a apărut pe targa, cu hainele pătate de sânge, și a nuanțat diferențele dintre acestea.

Judecătorul fondului, deși a fost depusă adeverința eliberată de cabinetul de psihologie în cadrul căruia reclamantul a urmat ședințe de psihoterapie ca urmare a unui eveniment traumatic, a pus la îndoială conținutul acestui mijloc de probă,  menționând că : ,,dacă, reclamantul într-adevăr, a urmat ședințe la psiholog acestea au fost necesare pentru tratarea traumei suferite în urma punerii în pericol a vieții sale.”

Vinovăția reprezentanților persoanelor juridice pârâte este mai presus de orice dubiu aceștia având obligația să nu furnizeze și difuzeze imaginile respective, în lipsa acordului reclamantului.

Apărarea intimatului – pârât S_______ Județean de Urgență Pitești în sensul că nu există nicio solicitare adresată SJUP , pentru furnizarea imaginilor captate de camerele de supraveghere amplasate în incinta spitalului, nu conduce la constatarea lipsei de vinovăție. Acesta avea obligația legală de a asigura stocarea și protejarea înregistrărilor respective astfel încât nicio persoană neautori zată să nu ____________________, în situația în care înregistrările nu au fost furnizate oficial, cu bună știință, vinovăția există sub forma culpei.

Consideră că apelantul-reclamant a făcut pe deplini dovada prejudiciului încercat, fiind îndeplinite și celelalte condiții pentru antrenare a răspunderii civ ile delictuale : fapta ilicită, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția instituțiilor intimate-pârâte.

Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra celui de-al doilea petit al acțiunii care viza obligarea pârâtei B__ M____ N___ A____ S.R.L. să sisteze difuzarea înregistrărilor postate pe site-ul www.yourtube._________________________________ dispozițiile art.22 alin.6 C.proc.civ. impun judecătorului să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, în cuprinsul hotărârii apelate nu s-au menționat motivele pentru care a fost respins acest capăt de cerere.

Î n con formitate cu disp.art.425 alin.1 lit.b C.proc.civ., considerentele hotărârii trebuie să cuprindă motivele pentru care s-au admis cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Judecătorul fondului a încălcat aceste norme legale deoarece nu a precizat care sunt motivele pentru care nu se impune sistarea furnizării înregistrărilor.

Pentru toate aceste considerente, în temei ul disp.art.480 alin.2 teza a II-a C.proc.civ., solicită admiterea apelului și schimbarea în totalitate a hotărârii apelate în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtelor, în solidar, la plata sumei de 50.000 de euro, în echivalentul monedei naționale la data plății, reprezentând prejudiciul moral cauzat în urma nerespectării dreptului la onoare, demnitate și  reputație umană .

În drept , au fost invocate art. 470 și urm. Cod procedură civilă.

Intimata S.C. B__ M____ N___ A____  S.R.L. Pitești, a formulat întâmpinare prin care a solicita t respinge rea apelul ui ca nefondat, menține rea ca legală si temeinică sentința apelată.

Prin motivele de apel formulate, apelantul reclamant critica hotărârea instanței de fond pentru motive de nelegalitate si netemeinice arătând ca prin probatoriul admini strat in faza de cercetare a procesului a dovedit atât fapta ilicită a intimatei, vinovăția câ t si prejudiciul suferit.

Susține intimata că nu sunt incidente disp.art. 1357 C Civil, nefiind îndeplinite in mod cumulativ cerințele prevăzute de aceste text de lege, respectiv săvârșirea unei fapte ilicite, vinovăția intimatei , produc erea unui prejudiciu si existența un ui raport de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciu.

Apelantul a susțin ut ca fapta ilicită a intimatei ar consta în difuzarea fără acordul să u a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere montate in incinta Spitalului Județean Argeș si ca prin ac easta ar fi nesocotit disp.art. 2, 3, 16 , 17 si 18 ale Deciziei CNA nr. 248/2004 privind protecția demnității umane si a dreptului la propria imagine.

Cu referire la aceste susțineri ar ată intimata că in urma incidentului din seara zilei de 0 4/05.07.2015 a realizat un reportaj despre acesta ce a fost transmis pe postul de televiziu ne cu respectarea regulilor CNA , respectiv știrea a fost prelucrata, imaginile captate dintr-un spațiu public iar nu privat fiind blurate, (deci nu imagini brute), nefiind menționate date de identificare privind persoana in cauza sub aspectul numelui, vârstei, a adresei de domiciliu, prognosticul sau tratamentul la care a fost supusa aceasta, astfel ca nici un moment nu s-au depășit limitele libertății de exprimare.

In ceea ce privește postarea pe site-ul youtube, cele doua filmulețe care apar pe acest site, doar cel prelucrat si cu imagini blurate a fost postat de către intimată, cel denumit „I-a tăiat gatul cu sabia după un scandal în bar ” , conținutul acestuia fiind practic identic cu cel al reportajului transmis pe canalul TV.

In plus, imaginile au fost captate într-un spațiu public, iar nu privat, astfel că nu poate fi considerată ca atingere adusă vieții private a apelantului.

Urmare acestor materiale apelantul nu a dovedit prin probatoriul administrat în cauză că ar fi fost supus disprețului comunității, iar conținutul acestui reportaj în mod cert nu a avut un mesaj defăimător.

Prin urmare, dreptul la viața privată, la demnitate sau reputație, la imagine al apelantului nu a fost în niciun fel lezat.

Dimpotrivă, scopul acelui reportaj si a l postării pe site-ul youtube a fost doar de a informa opinia publica asupra uno r chestiuni de interes public, demersul nefiind în sensul de a leza î n vreun fel imaginea sau reputația reclamantului.

Conform jurisprudenței CEDO libertatea de exprimare include nu numai informațiile si ideile primite favorabil sau cu indiferenta de opinia publică , sau conside rate inofensive , ci si pe acelea care ofensează, șochează sau deranjează.

Susține intimata că, î n imaginile vizionate apare timp de 2 secunde o persoana întinsă pe o targa, d ar care nu poate fi identificată facial si care nu poate fi asociata cu apelantul. Mai mult decât at ât, aceste imagini nu sunt însoț ite de vreun comentariu si nici plaga nu este filmat ă .

In aceste condiții, nu există o faptă ilicita care să fi avut drept urmare în călcarea dreptului la demnitate , onoare sau reputație al apelantului. In lipsa unei fapte ilicite, nu poate exista vreun prejudiciu si nici nu putea fi reținuta in sarcina intimatei obligația de a sista difuzarea unor imagini care nu -i aparțin.

Cat privește daunele morale solicitate, instanța de fond î n mod corect a apreciat, pe baza probelor administrate, ca apelantul a suferit in urma leziunilor provocate de agresorul care i-a pus viața in pericol, iar nu ca urmare a difuzării unor imagini in care nu se poate stabili identitatea persoane i transportate pe targa si care , nu aveau cum să îl prejudicieze î n vreun fel.

De asemeni, tot in mod corect s-a apreciat ca ședințele la psiholog au fost necesare pentru tratarea traumei suferite in urma punerii in pericol a vieții sale, iar nu ca urmare a postării pe site-ul respectiv. In plus, înscrisul medical depus la dosarul cauzei nu dovedește ca motivul ședințelor de psihoterapie ar fi altul decât vătămarea rezultată din tăierea venei jugulare.

Suma de 50.000 euro reiterată î n apel de către apelant cu titlu de prejudiciu , apreci ază ca nicidecum nu reprezintă o compensare echitabila, rezonabila si proporționala cu eventualul prejudiciu efectiv suferi t ci, mai degrabă, un temei al îmbogăț irii f ără justă cauză .

Intimatul S_______ JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PITEȘTI a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului formulat de apelantul-reclamant ca fiind netemeinic si nelegal si menținerea ca legală si temeinică a sentinței apelate.

În cauză nu sunt incidente disp.art. 1357 C Civil , nefiind îndeplinite in mod cumulativ cerințele prevăzute de aceste text de lege, respectiv săvârșirea unei fapte ilicite, vinovăția intimatului la producerea unui prejudiciu si existe nta unui raport de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciu.

Angajarea răspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie presupune existența cumulată a celor patru condiții sau elemente, constitutive, respectiv: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile. Răspunderea civilă delictuală sau reparatorie are ca primă finalitate repararea prejudiciului cauzat, iar prejudiciul reprezintă condiția dar și măsura răspunderii reparatorii, întrucât aceasta se angajează numai în limita prejudiciului injust cauzat.

Cum nu exista o fapta a intimatului prin care să se fi lezat un drept fundamental al reclamantului consacrat de lege, nu poate fi obligat la plata acestor daune morale.

Reclamantul nu face dovada că înregistrarea provine de la SJU Pitești. Mai mult, nu se probează î n niciun fel vinovăția intimatului.

Consideră intimatul că în speță apelantul-reclamant nu face dovada imixtiunii in viața privată, respectiv nu face dovada modului în care i-a fost afectată viața sau relațiile cu semenii, ca urmare a imaginilor aflate pe www.youtube._____________________ permit ide ntificarea directă sau indirectă a reclamantului.

De altfel și cuantumul sumei astronomice de 50.000 Euro solicitate de apelantul-reclamant drept daune morale având în vedere că pretinsa faptă nu există, iar imaginile de pe www.youtube .___________________________ directă sau indirectă a reclamantului, imaginile nu pot fi asociate cu persoana reclamantului, imaginile n u conțin informații de natura să conducă la identificarea reclamantului, imaginile nu pot fi asociate cu datele de identifi care ale reclamantului, astfel încât reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu.

Î n ceea ce privește motivul care a condus la suferința reclamatului, este cauzat de vătămarea sa ca urmare a tăierii venei jugulare, deci, reclamantul nu a doved it prejudiciul.

Astfel, suma soli citata de reclamant tinde la o îmbogă țire fara just temei.

Unul dintre principiile ce fundamentează răspunderea civilă fiind principiul c onform căruia această răspundere este menită a acoperi o pagubă si nu a asigura un câș tig.

Scopul acordării daunelor morale constă î n realizarea unei satisfacții morale pentru suferințe de același ordin, iar nu a unei satisfacții patrimoniale .

Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, Curtea constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:

C riticile apelantului-reclamant sunt întemeiate, în parte, pentru motivele expuse mai jos.

Niciuna dintre părți nu a contestat starea de fapt reținută de prima instanță prin sentința apelată. Astfel, în noaptea de 4-5 iulie 201 5 , reclamantul C____ I_____ C____, victimă a unei agresiuni grave, ce i-a pus viața în pericol, a fost transportat la S_______ Județean de Urgență Pitești , Secția Primiri-Urgențe, pentru îngrijiri medicale. Imaginile vizându-l pe reclamant, captate în noaptea respectivă de camera de supraveghere inst alată în holul Spitalului pârât , aflate pe suport in formatic CD la dosarul cauzei , au fost ulterior făcute publice prin postarea acestora pe canalul Y ou T ube , având la data de 28 martie 2017 un număr de xxxxx de vizualizări. De asemenea, aceleași imagini au fost preluate și prelucrate și de pârâta B__ M____ N___ A____ SRL, fiind difuzate cu blurarea cadrelor în care apare victima. Și această înregistrare se regăsește în dosarul tribunalului.

Urmare a postării acestor două înregistrări pe canalul Y ou T ube, reclamantul a promovat prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor reprezentând prejudiciul moral adus prin difuzarea acestor imagini, fără acordul său.

Potrivit art. 1357 NC civ ., ”Cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspund e pentru cea mai ușoară culpă.” Potrivit art. 1349 din NC civ ., ” Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral (…).”

Textele de lege sunt aplicabile speței în condițiile în care se dovedește c ă sunt îndeplinite cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale și anume , săvârșirea unei fapte licite, vinovăția (în cea mai ușoară formă – culpa ușoară), prejudiciul și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

În esență, intimații-pârâți i nvocă lipsa unui element al răspunderii și anume lipsa prejudiciului, necontestând întrunirea celorlalte elemente ale răspunderii, cu efecte asupra aplicabilității textului de lege incident. Astfel, n iciunul dintre pârâți nu neagă existența înregistrărilor și postarea acestora pe canalul Y ou T ube, ambii susținând însă că această împrejurare nu poate să-i producă vreun prejudiciu reclamantului deoarece fața acestuia ori date le sale de identificare nu pot fi asociate nici direct, nici indirect, cu imaginea persoanei cu hainele pline de sânge transportată pe o targă la unitatea primiri urgențe a Spitalului Județean de Urgență Pitești în noaptea de 4-5 iulie 2015.

Prima instanță, deși reține în considerentele sentinței nr. 452/07.12.2017 „că în cauză nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale”, nu prec izează însă care anume dintre aceste condiții lipsește și care sunt argumentele pe care se întemeiază această concluzie. Din analiza considerentelor sentinței apelate, Curtea deduce că tribunalul, analizând ambele înregistrări, a concluzionat că lipsește prejudiciul moral câtă vreme s-a reținut că „ într-adevăr, în urma incidentului a căr u i victim ă a fost , reclamantul a suferit, fiindu-i pusă în pericol viața, însă aprecia ză că aceste suferințe au fost cauzate ca urmare a leziunilor cauzat e și a căror vindecare a necesitat mult timp și intervenții medicale, iar nu ca urmare a difuzării unor imagini în care nu se poate stabili identitatea persoanei transportate ”.

Curte a constată că ins tanța de fond nu a apreciat corect dacă și în ce măsură , fapta pârâtului S_______ Județean de Urgență Pitești a cauzat victimei un prejudiciu .

Pârâtul nu a negat niciodată că imaginile postate pe Y ou T ube sunt cele captate de camera de supraveghere instalată pe holul Spitalului Județean de Urgență Pitești și că persoana filmată în timp ce este transportată pe o targă cu hainele pline d e sânge este reclamantul C____ I ulius C____ . Nu are nicio relevanță juridică faptul că nimeni din conducerea unității spitalicești nu și-a asumat răspunderea pentru furnizarea imaginilor captate de propria cameră de supraveghere. Stocarea și prelucrarea acestor filmări fiind responsabilitatea unității spitalicești , nu are importanță cine din incinta S pitalului a furnizat sau făcut publice imaginile în cauză, fără acordul pacientului, răspunzăto a r e de consecințe fiind unitatea spitalicească.

Potrivit art. 253 alin. (4) din NC civ ., persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale, dintre cele enumer ate de art. 252 al aceluiași C. civ., au fost lezate prin săvârșirea unei fapte ilicite, poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.

Art. 25 alin. 1 din L egea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, statuează c ă (1) Orice amestec în viața privată, familială a pacientului este interzis, cu excepția cazurilor în care această imixtiune influențează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate și numai cu consimțământul pacientului.

C âtă vreme este evident că S_______ nu era îndreptățit să facă publice imaginile privind un pacient aflat într-o situație medicală delicată, fără acordul acestuia , c eea ce este de stabilit în cauza de față este doar problema existen ț ei unui prejudiciu, a producerii lui, pentru a fi incident textul de lege i nvocat.

Dauna morală sau prejudiciul moral a fost definită/de finit în doctrina dreptului și î n jurisprudență ca orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane și care se manifestă prin suferința fizică sau morală, pe care le resimte victima. Prejudiciile care aduc atingere onoarei, demnității, prestigiului sau cinstei unei persoane constau în proferarea de expresii insultătoare, calomnii, defăimări ori denigrări la adresa unei persoane și se pot înfăptui prin viu grai, prin adresarea directă în public, în scris, prin publicitate în presă ori prin mass-m____ în general.

Caracterul suferințelor trebuie privit în legătură cu particularitățile individuale ale persoanei prejudiciate, suferințele morale (psihice) fiind frica, rușinea, tristețea, neliniștea, umilirea și alte emoții negative. În stabilirea existentei unui prejudiciu trebuie luat în calcul caracterul și importanța valorilor nepatrimoniale, cărora le-a fost cauzat prejudiciul, situația personală a victimei, ținând cont de mediul social din care victima face parte, educația, cultura, standardul de moralitate, personalitatea și psihologia victimei, circumstanțele săvârșirii faptei, statutul social, etc.

Fiind vorba de lezarea unor valori fără conținut economic și de protejarea unor drepturi care ____________________ vieții private, în sfera art. 8 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, dar și de valori apărate de Constituție și de legile naționale, existen ț a prejudiciului este circumscrisă condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real și efectiv produs victimei, privit prin prisma împrejurărilor anterior expuse. În acord cu jurisprudența națională și practica C.E.D.O., care a făcut o ________ aprecieri notabile în ceea ce privește proba prejudiciului moral, proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul și raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanțele urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluția fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă . Pentru ca atacul adus reputației personale să producă un prejudiciu moral, el trebuie să atingă un anumit nivel de gravitate și să fi fost realizat într-o manieră care să cauzeze un prejudiciu exercițiului personal al dreptului la respectarea vieții private (cauza A. împotriva Norvegiei, nr. xxxxx/06, 9 aprilie 2009). În cauzele Danev împotriva Bulgariei și Iovtchev împotriva Bulgariei, C.E.D.O. a reținut în esență încălcarea convenției, după ce a considerat că abordarea formalistă a instanțelor naționale, care atribuiseră reclamantului obligația de a dovedi existența unui prejudiciu moral cauzat de fapta ilegală, prin dovezi susceptibile să confirme manifestări externe ale suferințelor lui fizice sau psihologice, avuseseră ca rezultat privarea reclamantului de despăgubirea pe care ar fi trebuit să o obțină (…). Curtea a subliniat că motivarea hotărârilor interne nu a ținut seama de faptul că încălcarea constatată a drepturilor fundamentale ale persoanei putea în sine, în lumina afirmațiilor acestuia, potrivit cărora se afla într-o stare psihologică sensibilizată, să fie reținută ca element pentru stabilirea unui prejudiciu moral. Curtea a considerat că aplicarea unei asemenea abordări formaliste de către instanțe era în măsură să excludă acordarea unei despăgubiri într-un foarte mare număr de cazuri în care fapta nu era însoțită de o deteriorare vizibilă obiectiv a stării fizice sau psihice a victimei. Abordarea respectivă a instanțelor naționale, care solicitaseră persoanei în cauză să își demonstreze suferințele prin alte mijloace de probă, în special prin mărturii, fără a putea accede la acestea, l-a privat pe reclamant de un recurs efectiv în sensul art. 13 din convenție. În domeniul art. 3 din convenție, Curtea a subliniat, în cauza Elefteriadis împotriva României, că raționamentul urmat de instanțele naționale pentru a respinge cererea prin care reclamantul încerca să obțină repararea suferințelor îndurate de el (…), lăsa impresia că lipsa unor mijloace de probă materiale ale prejudiciului invocat era cea care justificase decizia acestora de a nu acorda despăgubiri. Curtea a considerat că, chiar și admițând că în general era sarcina oricărei persoane care introduce o acțiune în justiție să facă proba susținerilor sale, nu consideră rezonabil ca, în circumstanțele speței, să atribuie reclamantului obligația de a demonstra temeinicia pretențiilor sale prin intermediul unor dovezi susceptibile să ateste suferințele cauzate (…). Curtea a subliniat în repetate rânduri obligația care revine instanțelor naționale de a interpreta cerințele procedurale în mod proporțional și rezonabil (a se vedea, Stone Court Shipping Company, S.A. împotriva Spaniei, 28 octombrie 2003, Pérez de R___ Cavanilles împotriva Spaniei, 28 octombrie 1998, Miragall Escolano și alții împotriva Spaniei).

P rejudiciul reclamantului este un prejudiciu de imagine și constă în faptul că prin difuzarea în spațiul public a imaginilor în speță , S_______ pârât a reușit să-l expună public ului larg pe reclamant în tr-o ipostază foarte delicată – victimă a unei agresiuni foarte grave ce i-a pus viața în pericol , prezentat în timp ce era preluat și transportat pe targă cu hainele pline de sânge – ducând astfel la afectarea imaginii lui publice, la producerea unor neliniști și suferințe interioare, reclamantul fiind o persoană tânără, impresionabilă și încă sub efectul traumei suferite. Prin fapt a săvârșit ă și modul în care s-a săvârșit, pârâtul S_______ Județean de Urgență Pitești permițând difuzarea în spațiul public a imaginilor captate de propria cameră de supraveghere, fără acordul pacientului aflat într-o stare medicală critică , a produs o atingere semnificativă a valorilor ce definesc personalitate umană, ”atacul” atingând un nivel ridicat de gravitate, apt a produce consecințe negati ve în plan moral victimei.

Niciunei unități spitalicești nu-i este permis să facă publice imagini privind pacienți aflați în situații critice, fără acordul acestora . De asemenea, nici o persoană ale cărei valori fundamentale au fost lezate în asemenea context, nu ar putea trece cu ușurință peste o asemenea situație, fără cel puțin a suferi pe plan psihic. C onduita Spitalului pârât , care a permis ca imaginile înregistrate de camerele de supraveghere s ă fie făcute publice, fără acordul reclamantului, este fără îndoială aptă să-i producă un prejudiciu moral , supunându-l unei surse continue de stres, frustrare, neliniște, reamintindu-i permanent trauma suferită .

Faptul că prima instanța a apreciat simplist că suferințele reclamantului au fost cauzate în exclusivitatea de __________ a cărei victimă a fost nu pot exclude și nici minimaliza consecințele conduitei pârâtul ui care a permis publicarea imaginilor, evenimentele fiind astfel mult amplificate, devenind un subiect de interes local și nu numai, ceea ce a afectat în mod grav reputația, demn itatea și onoarea reclamantului. În acest context, sunt greșit e raționamentul și c oncluzia tribunalului în sensul că nu există deloc o afectare în plan moral a reclamantului urmare a p ublicării imaginilor . Nicio persoană, indiferent de statutul social, vârsta, profesia, educația acesteia, nu poate rămâne indiferentă la vizionarea imaginilor ce o redau explicit ca victimă a unei agresiuni extrem de grave, ce i-a pus realmente viața în pericol , prezentată pe o targă de spital și cu hainele însângerate.

Tocmai pentru aceste rațiuni , Curtea reține o afectare semnificativă, aptă a produce consecințe negative în plan moral victimei, însă nu atât de gravă încât să justifice reținerea unei daune de 5 0.000 euro ( echivalentul în lei ) . Este adevărat că toți cunoscuții reclamantului și orice alte persoane din anturajul acestuia , dar și alte persoane necunoscute, au acces la imaginile publice ce îl redau în postura de victimă a agresiunii, pot viziona oricând aceste imagini și pot purta discuții în legătură cu acestea, împrejurări care probează expunerea publică a reclamantului și ipostaza vulnerabilă în care se regăsește acesta urmare a comportamentului culpabil a l spitalului pârât . Cu toate acestea, cum reclamantul nu este o persoană cunoscută publicului larg, nefiind o persoană publică, nebucurându-se de oarece notorietate , pare disproporționat a pretinde un prejudiciu în cuantumul solicitat de parte.

Susținerea spitalului pârât în sensul că imaginile nu conțin informații care să conducă la identificarea reclamantului și că imaginile nu pot fi asociate cu datele de identificare ale reclamantului nu înlătură existența unei atingeri semnificative valorilor persoanei, de natură a produce un prejudiciu moral, în contextul în care victima se presupune că se afla sub protecția și în custodia unității spitalicești care avea obligația de a lua toate măsurile legale necesare protejării vieții sale private nicidecum să-l expună public într-o postură compromițătoare . E ste de necontestat faptul că reclamantul este persoana ce apare în înregistrările făcute publice , alături de acesta putând fi ușor recunoscute și alte persoane foarte apropiate acestuia. Dată fiind natura prejudiciului moral , nu era necesar a se proba , fără dubiu și fără echivoc , împrejurarea că ar fi fost deteriorată în vreun fel buna reputație pe care reclamantul apelant pretinde ca o are în mediul personal, social și profesional. Ceea ce trebuie în concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despăgubirea ce vine să compenseze acest prejudiciu și să aducă acea satisfacție de ordin moral celui prejudiciat.

Astfel, Curte a apreciază , contrar Tribunalului, că există o afectare negativă pe plan psihic generată de fapt a Spitalului pârât , de o gravitate suficientă care să justifice acordarea unei satisfacții echitabile de 10 . 000 de lei alături de recunoașterea, prin hotărâre, a conduitei ilicite a pârât ului , astfel încât, apreciind că s-a cauzat un prejudiciu , sunt întrunite toate elementele răspunderii civile delictuale, antrenarea răspunderii fiind de natură a oferi atât o satisfacție materială, dar și una morală.

  Referitor la pârâta B BE M____ N___ A____ S.R.L. , Curtea constată că soluția primei instanțe este corectă iar în privința acesteia apelul nu este fondat .

Pârâta este un furnizor de servicii m____, ce urmărește aducer ea la cunoștință publică a unor fapte în legătură cu o persoană victimă a unei agresiuni , încât aceasta justific ă un drept și un interes legitim să facă publice astfel de evenim ente . Deși drept fundamental, libertatea de exprimare nu are caracter absolut, ea putând fi supusa unor restricții în ipoteza în care folosirea libertății de exprimare este îndreptata împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, restricții care sunt supuse principiului asigurării justului echilibru între exercițiul dreptului la libera exprimare și protecția drepturilor individuale. În speță, pârâta B BE M____ N___ A____ S.R.L. a acționat în limitele dreptului la liberă exprimare atunci când a preluat și prelucrat imaginile, prezentând știrea fără a furniza datele personale ale reclamantului și fără aprecieri denigratoare. Blurarea imaginilor în care apare victima nu permite identificarea acesteia , respectând dreptul la viață privată, și corespunde normelor din Decizia CNA nr. 220 / 24.02. 20 11 privind C odul de reglementare a conținutului audiovizual , astfel că nu poate fi acceptată susținerea reclamantului în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 2, 3, 16-18 din Decizia CNA nr. 248/2004 , aceasta fiind abrogată din 2006 .

De asemenea, Curtea reține că pârâta nu poate fi asociată nici în mod direct , nici indirect, cu postarea pe site-ul Y ou T ube a imaginilor neprelucrate, singura postare ce-i aparține fiind cea în care apar imaginile prelucrate însoțite de comentariu. Sub acest aspect, reclamantului îi revenea obligația de a demonstra că ambele postări aparțin aceluiaș i utilizator, nicidecum pârâtei , în sarcina căreia nu putea fi pusă proba unui fapt negativ. Cu toate acestea, reclamantul a rămas în pasivitate, rezumându-se strict la emiterea unor simple acuzații și speculații la adresa pârâtei, neînsoțite însă de o verificare efectivă a utilizatorului în ceea ce privește înregistrarea i ncriminată, deși avea posibilitatea să se adreseze cu o cerere în acest sens către administratorul site-ului Y ou T ube. În lipsa unor elemente concrete și solide care să confirme că ambele postări aparțin pârâtei B BE M____ N___ A____ S.R.L. , aceasta nu poate fi răspunzătoare pentru publicarea imaginilor neprelucrate vizându-l pe reclamant.

Față de aceste considerente, în limita criticilor găsite întemeiate, Curte a apreciază că prejudiciul există și că sunt întrunite toate elementele răspunder ii civile delictuale, instanța de fond apreciind in corect incidența și aplicabilitatea dispozițiilor art. 1349 și 1357 C. civ., astfel încât apelul reclamantului va fi admis, va fi schimbată sentința în sensul că va fi admi să în parte acțiunea și va fi oblig at intimat ul – pârât S_______ Județean de Urgență Pitești la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu moral, cât și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 150 l ei (taxă judiciară de timbru) , către apelantul – reclamant, urmând să fie m ențin ută în rest sentința în privința celeilalte pârâte .

Văzând și dispozițiile art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, va obliga apelantul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.500 lei, către intimata- pârâtă B BE M____ N___ A____ S.R.L. .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de reclamantul C____ I_____ C____, CNP xxxxxxxxxxxxx , domiciliat în Pitești, _____________________, _____________, ___________, jud. Arge ș, împotriva sentinței civile nr.452 din 07 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, intimați fiind pârâții S_______ JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PITEȘTI , C__ xxxxxxx , cu sediul in Piteșt i, _________________________.36 și B__ M____ N___ A____  S.R.L. PITEȘTI , CUI xxxxxxxx, cu sediul in Pitești, B- dul Republicii , nr.39, ____________. Argeș.

Schimbă sentința în sensul că admite în p arte acțiunea și obligă intimatul – pârât S_______ Județean de Urgență Pitești la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu moral, cât și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 150 lei, către apelantul – reclamant.

Menține în rest sentința.

Obligă apelantul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.500 lei, către intimata – pârâtă B BE M____ N___ A____ S.R.L.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Curtea de Apel Pitești.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 Noiembrie 2018 , la Curtea de Apel Pitești – SECȚIA I CIVILĂ .

Red. C.M.

Tehnored. C.B.

7 ex./ 1 9 .12.2018 

Jud. fond . A. A____

Z.C. 29 Noiembrie 2018

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro