Și atunci, amintindu-ne că avem creiere și că ar fi bine să le și folosim, observăm ce se spune despre zilele naționale și despre naționalism în general. Naționalismul a intrat în centrul dezbaterilor filozofice în urmă cu trei decenii, în anii nouăzeci, parțial ca urmare a ciocnirilor naționaliste destul de spectaculoase și tulburătoare.

Naționalismul tinde să prezinte o imagine ambiguă din punct de vedere moral și, din acest motiv, adesea fascinantă. „Trezirea națională” și luptele pentru independența politică sunt adesea atât eroice, cât și crude; Formarea unui stat național recunoscut răspunde adesea la un sentiment popular profund, dar uneori are consecințe inumane, de la expulzarea violentă și „curățarea” străinilor până la crime organizate în masă. Dezbaterea morală asupra naționalismului reflectă o tensiune morală profundă între solidaritatea cu grupurile naționale asuprite, pe de o parte, și repulsia față de crimele comise în numele naționalismului, pe de altă parte.

Mai mult, problema naționalismului indică un domeniu mai larg de probleme legate de tratarea diferențelor etnice și culturale în cadrul politicii democratice, probabil printre cele mai presante probleme ale teoriei politice contemporane. Chestiunea tradițională a contrastului dintre naționalism și cosmopolitism și-a schimbat profilul: actualul contrast este între aversiunea populistă față de străini-migranți și o atitudine mai generoasă, sau pur și simplu, de acceptare și ajutor samaritean.

Dacă ar fi să privim mai departe și să observăm lupta altor popoare pentru stabilirea identității, dar rămânând pe același palier geografie, adică pe o același prag anual de temperaturi, dar mult spre răsărit, ne lovim de Japonia. Acolo căutarea unei identități naționale este numită în sensul său cel mai larg, kokugaku . Termenul este folosit pentru a se referi la o perspectivă care ia ca focus Japonia și nu marea Chină. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, exista un efort de a discerne o Cale nativă distinctă de budism și confucianism în cele mai vechi scrieri ale Japoniei și la efortul de a reînvia acea Cale în prezent. Teoriile japoneze naționaliste, denumite în mod colectiv Nihonjinron , au ajuns să ocupe un loc proeminent în cultura populară japoneză încă din anii 1970. Noțiunile despre Japonia ca fiind un tărâm infuzat de spirit animist în care oamenii pot comunica cu animalele și alte obiecte și forțe ale naturii sunt omniprezente în Japonia, observabile în manga și anime populare . Acestea se bucură nu doar de sprijin popular enorm în Japonia dar și în întreaga lume, ci și de sprijin guvernamental ca formă de „putere moale” fundamentală pentru reprezentarea societății japoneze în afara Japoniei. Avansul Japoniei este bine studiat peste tot în lume și copiat cu specific local, iar el are această bază, acest naționalism bine dirijat cu puterea rațiunii și poate de ziua națională, vom observa și noi căi bune care să ne îndrume pașii.

Pentru un drum bun și la mulți ani!

Avocat Claudiu Octavian Ulici