BILANŢUL CURŢII DE APEL CLUJ PE ANUL 2020

Bilanțul Curții de Apel Cluj pentru anul 2020 – datele statistice dovedesc o activitate performantă a instanțelor din raza curții, chiar în contextul dificil al pandemiei Covid-19

Curtea de Apel Cluj a prezentat Adunării Generale a judecătorilor, pe data de 29 ianuarie 2021, bilanțul de activitate aferent anului 2020, analiza datelor tuturor instanțelor de pe raza curții arătând, per ansamblu, că acestea au fost foarte performante, în ciuda provocărilor generate de pandemia Covid-19, a resurselor financiare şi umane limitate, precum şi a atacurilor continue asupra justiției.

Astfel, pe raza Curții de Apel Cluj se află instanța cu cea mai mare operativitate din România, în cazul Tribunalului Specializat Cluj, dar și instanța cu a doua cea mai mare încărcătură pe judecător din România, în cazul Judecătoriei Beclean. Indicele de operativitate al Curții de Apel Cluj, ca instanță de sine stătătoare, a fost în 2020 de 100,7%, fiind mult peste media națională la nivelul curților de apel și în creștere față de indicele de operativitate din 2019.

Condițiile speciale generate de pandemia Covid-19 au împiedicat desfășurarea ședinței de bilanț în condiții normale, aceasta fiind organizată on line, în sistem de video conferință.

Prezentare extinsă

Anul 2020 a fost un an cu totul deosebit, ce a debutat tensionat, prin noi atacuri ale politicului asupra justiției, materializate prin inițiative ce vizau șubrezirea statutului judecătorilor și a independenței acestora.

Situația descrisă a determinat adoptarea unor forme de protest atât la nivelul instanțelor din raza Curții de Apel Cluj, cât și la nivelul întregii țări, adunări generale succesive fiind organizate și ulterior în prima parte a anului 2020.

În acest context, deja dificil și tensionat, a survenit pandemia Covid-19, cu influențe multiple și directe atât asupra judecătorilor, personalului ce deservește instanțele, avocaților și altor parteneri ce contribuie la realizarea actului de justiție, cât și asupra zecilor de mii de persoane ce au trecut pragul instanțelor de pe raza Curții de Apel Cluj și în anul 2020.

Măsurile luate în perioada pandemiei de conducerea Curții de Apel Cluj au urmărit și realizat un just și necesar echilibru între dreptul de acces la instanță și dreptul la sănătate al fiecărui cetățean.

Conducerea Curții de Apel Cluj mulțumește fiecăruia pentru înțelegerea, cooperarea și solidaritatea de care au dat dovadă în acest context extrem de dificil pentru toți.

Referitor la resursele bugetare, chiar dacă bugetul alocat Curții de Apel Cluj a fost în ușoară creștere in 2020 față de anul precedent, acesta rămâne unul inadecvat realității din instanțe. Astfel, dacă în România suma alocată pentru justiție pe cap de locuitor este de circa 23 de euro, media alocării la nivelul statelor din Consiliul Europei este de 43 Euro pe cap de locuitor, conform raportului CEPEJ publicat în 2020. Implicit, subfinanțarea justiției afectează și aspecte ce țin de eficiență.

Cu toate aceste neajunsuri și provocări, datele statistice aferente activității anului 2020 dovedesc că, în ciuda numeroaselor dificultăți, activitatea instanțelor din raza Curții de Apel Cluj a rămas una performantă.

Din punct de vedere numeric, anul 2020 s-a caracterizat printr-o scădere a numărului de dosare nou intrate la nivelul instanțelor din raza Curții de Apel Cluj, de la 155.794 dosare în 2019 la 133.256 dosare nou-intrate în 2020.

În realitate, însă, această scădere este una conjuncturală, determinată de efectele pandemiei, activitatea instanțelor fiind suspendată timp de două luni, pe perioada stării de urgență. La finalul anului 2020 numărul de dosare înregistrate a fost însă în creștere, denotând un trend ce este foarte probabil să se mențină în anul 2021.

O încărcătură excesivă a volumului de muncă se remarcă la nivelul judecătoriilor mici, a căror criza de resurse umane, recurent deficitare, a fost accentuată de faptul că în anul 2020 nu a fost organizat nici un concurs de admitere în magistratură. Lipsa voinței politice de a pune în acord legile justiției cu decizia Curții Constituționale nr. 121/2020 a creat un vid legislativ în materia admiterii în magistratură, cu efecte grave asupra desfășurării activității la nivel de judecătorii.

Astfel, spre exemplu, judecătorii de la Judecătoria Beclean au avut de 1983 dosare pe judecător, cu 900 de dosare de soluționat mai mult decât media națională, care e de 1029 de dosare. Comparativ, volumul imens de dosare pe judecător la Judecătoria Beclean este aproape dublu față de media națională.

De asemenea, dosarele pe judecător la Judecătoria Șimleul Silvaniei au fost cu 700, iar cele de la Judecătoria Vișeul de Sus cu 400 mai multe decât media națională.

În ceea ce privește eficiența instanțelor, Curtea de Apel Cluj, ca instanță de sine stătătoare, a înregistrat un indice de operativitate de 100,7%, care este cu mult peste media națională la nivelul curților de apel de 98,7%. Performanța din 2020 a depășind-o și pe cea din anul 2019, când indicele de operativitate al Curții de Apel Cluj, ca instanță de sine stătătoare, a fost de 100,4%.

Cu totul remarcabile sunt rezultatele obținute de judecătorii Tribunalului Specializat Cluj care, în condițiile unei încărcături pe judecător ce depășește cu o sută de dosare media pe țară, a avut cel mai mare indice de operativitate din țară, de 136,6%. De asemenea, Tribunalul Maramureș este raportat la același indice, pe locul 5 din cele 50 de Tribunale, cu un procent de operativitate 105,1%.

Indicii de operativitate reflectă eficiența activității unei instanțe, fiind calculată ca raport între numărul dosarelor nou intrate și numărul dosarelor soluționate și motivate în același interval de timp.

„Toate aceste performante remarcabile, relevate de raportul de bilanț, sunt rezultatul efortului doamnei judecător Denisa Băldean, președinte al Curții de Apel Cluj în anul 2020, al fiecărui judecător, al fiecărui grefier, funcționar public sau persoană ce deservește instanțele din raza Curții de Apel Cluj. Efortul depus în anul 2020 a fost unul cu atât mai remarcabil cu cât s-a desfășurat în condiții de stres accentuate, de grijă și preocupare nu doar pentru sănătatea personală, ci și pentru a celor din jur. În realizarea acestei reușite un rol fundamental l-a avut și buna colaborare cu procurorii, avocații și părțile din proces, care s-au adaptat noilor provocări, au înțeles contextul deosebit, fapt ce a permis instanțelor și judecătorilor să își desfășoare activitatea, cu rezultate remarcabile în condițiile date. Felicit întregul colectiv al instanțelor de pe raza Curții de Apel Cluj pentru aceste rezultate, le mulțumesc pentru solidaritate, determinate și profesionalism și îi asigur de întregul sprijin al echipei de conducere a Curții de Apel Cluj pentru realizarea unui act de justiție eficient și de calitate, in folosul cetățeanului”, a declarat doamna judecător Dana Gîrbovan, președintele Curții de Apel Cluj.

“Un rol important în reușita performanţei noastre l-a avut si presa, care ne-a ajutat să diseminăm informații esențiale despre măsurile luate de conducerea curții în pandemie, astfel încât cetățenii să le înțeleagă și să se poată conforma acestora, în scopul bunei desfășurări a activității. Mulțumesc reprezentaților mass media pentru buna colaborare avută în decursul anului 2020 și îi asigur de întreaga noastră deschidere și colaborare și pentru viitor pentru comunicarea de informații de interes public”, a declarat domnul judecător Lucian Marian, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Cluj.

Curtea de Apel Cluj va continua și in 2021 eforturile depuse pentru a oferi cetățenilor un act de justiție eficient și de calitate, fiind deschisă comunicării cu presa, societatea civilă, celelalte instituții ale statului, precum și oricăror critici, propuneri sau idei de natură să conducă la îmbunătățirea performanțelor tuturor instanțelor din raza curții.

Mai multe date statistice despre activitatea instanțelor din raza Curții de Apel Cluj în anul 2020 se regăsesc în rezumatul atașat.

Bilanțul integral este publicat pe site-ul Curții de Apel Cluj, la adresa:

JUDECĂTOR LUCIAN MARIAN

PURTĂTORUL DE CUVÂNT AL CURȚII DE APEL CLUJ

-REZUMAT-

Volumul de activitate al tuturor instanţelor aflate în aria de competenţă a Curţii de Apel Cluj

Din analiza evoluţiei parametrilor ce caracterizează volumul de activitate din ultimii trei ani, respectiv 2018, 2019 si 2020, rezultă că, la Curtea de Apel Cluj şi instanţele arondate acesteia, numărul total al cauzelor de soluţionat, rezultat prin însumarea numărului de dosare intrate în cursul anului cu numărul de dosare rămase nesoluţionate la sfârşitul anului precedent, a fost de 630.316 dosare, ceea ce reprezintă un număr impresionant de dosare, pentru cele 22 de instanţe din aria de activitate a Curţii.

În anul 2020, instanţele din aria de competenţă a Curţii de Apel Cluj au fost sesizate cu judecarea a 133.256 dosare nou-intrate, în scădere cu 22.438 dosare faţă de anul 2019, când numărul dosarelor nou-intrate a fost de 155.794, şi în scădere faţă de anul 2018, cu 17.270 dosare faţă de anul 2019, când numărul acestora a fost de 150.626.

Scăderea numărului de dosare nou intrare în instanțele de pe raza Curții de Apel Cluj a fost determinată de suspendarea de drept a activității tuturor instanțelor în perioada stării de urgență, timp de două luni nefiind, decât cu titlu de excepție, înregistrate noi cauze. La finalul anului 2020 s-a înregistrat însă un trend ascendent al dosarelor nou intrate, ce este foarte posibil să continue, chiar accelerat, în anul 2021.

Volumul de activitate al Curţii de Apel Cluj ca instanţă de sine stătătoare

În cursul anului 2020, pe rolul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, au fost înregistrate 8.193 dosare. Acest fapt situează Curtea de Apel Cluj pe locul 3 din țară din punct de vedere al numărului dosarelor nou intrate la nivelul unei curți de apel.

Volumul total al cauzelor de soluţionat, în anul 2020, a fost de 10.381 dosare, acesta fiind rezultatul însumării a 8.193 dosare nou intrate, cu numărul de 2.188 dosare (stocul de dosare include şi dosarele suspendate) rămase nesoluţionate la sfârșitul anului precedent.

Din totalul de 10.381 dosare, în anul 2020 au fost soluţionate 8.250 dosare. Comparativ cu anul 2019 numărul cauzelor soluţionate a fost mai mic, respectiv 9.252 dosare, tot mai mic fiind si comparativ cu 2018, când au fost soluţionate 12.369 dosare.

La sfârşitul anului 2020 stocul de dosare a fost de 2.131, cu 50 dosare mai puţine decât în anul 2019, an care s-a încheiat cu un stoc de 2.181 dosare nesoluţionate, şi cu 76 mai puţin în raport cu în anul 2018, care s-a încheiat cu un stoc de 2.207 dosare.

Analiza volumului de activitate al secţiilor Curţii de Apel Cluj

În anul de referinţă 2020, din totalul de 8.193 dosarelor nou intrate la Curtea de Apel Cluj, o pondere semnificativă o reprezintă dosarele înregistrate pe rolul Secţiei penale şi de minori, cu un număr de 2.526 dosare, urmată de Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal cu 1.704 dosare, Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, cu 1.691 dosare, Secţia a II-a civilă, cu 1.291 dosare, şi Secţia I civilă, cu un număr de 981 dosare nou înregistrate.

Pe materii şi stadii procesuale, ponderea cea mai însemnată a dosarelor nou intrate, în anul 2020, a revenit apelurilor, cu 4.324 dosare, astfel: Secţia penală şi de minori, 1.746 dosare, Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, 1.613 dosare, Secţia a II-a civilă, 642 dosare, Secţia I civilă, 311 dosare, şi Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, 12 dosare.

Urmează recursurile, în număr de 2.386 dosare nou intrate în anul 2020, distribuite pe secţii după cum urmează: Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, 1.385 dosare, Secţia a II-a civilă, 503 dosare, Secţia I civilă, 439 dosare, Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, 53 dosare, şi Secţia penală şi de minori, 6 dosare.

Dosarele nou intrate în anul 2020 având ca stadiu procesual fond, în număr de 939, au fost distribuite astfel: Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal 307 dosare, Secţia I civilă 231 dosare, Secţia penală şi de minori 230 dosare, Secţia a II-a civilă 146 dosare şi Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale 25 dosare.

În cursul anului 2020, la Secţia penală şi de minori s-au mai înregistrat şi 544 de dosare cu stadiul procesual contestaţie NCPP.

În ceea ce priveşte dosarele soluţionate, din totalul de 8.250 dosare, cele mai multe se regăsesc în cadrul Secţiei penale şi de minori, 2.484 dosare, urmată de Secţia a III–a de contencios administrativ şi fiscal, 1.858 dosare, Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, 1.564 dosare, Secţia II civilă, cu 1.301 dosare şi Secţia a I-a civilă, care a soluţionat un număr de 1.043 dosare.

Cu referire la stocul de dosare la sfârşitul anului 2020, cele 2.131 dosare sunt distribuite astfel: 587 dosare la Secţia a II-a civilă, 455 dosare la Secţia penală şi de minori; 451 dosare la Secţia a IV- a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, 436 dosare la Secţia a III–a de contencios administrativ şi 212 dosare la Secţia I civilă.

Datele arată o uşoară scădere a dosarelor aflate în stoc, per total instanţă, cu 57 dosare faţă de stocul din anul precedent.

Încărcătura medie pe judecător (posturi efectiv ocupate în schemă)

În anul 2020, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, precum şi aceia de la instanţele din circumscripţia acesteia, au avut de soluţionat, în medie, 776 dosare (faţă de 879 dosare în anul 2018 şi 894 dosare în anul 2019), în raport cu prezenţa efectivă a judecătorilor în instanţă, în cursul anului.

Analiza rapoartelor statistice întocmite pe categorii de instanţe relevă faptul că la nivelul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, media cauzelor de soluţionat pe judecător a fost de 404,4 dosare, la tribunale de 604 dosare, iar la judecătorii de 1.082 dosare, încărcătură calculată la tribunalele şi judecătoriile din raza curţii.

Există în continuare în raza curții instanțe foarte încărcate, cu mult peste media națională.

Spre exemplu, judecătorii de la Tribunalul Specializat Cluj au avut o încărcătură de 739 cauze, cu o sută de dosare peste media națională.

O încărcătură excesiv de mare pe judecător se remarcă la nivelul judecătoriilor mici, confruntate recurent cu deficit de personal.  

Media naţională a dosarelor de solutionat pe judecător de la nivelul judecătoriilor este de 1.028,8 cauze.

Judecătorii de la Judecătoria Beclean au avut însă cu 900 de dosare de soluționat mai mult decât media națională, adică un volum de muncă aproape dublu față de medie. De asemenea, judecătorii de la Judecătoria Șimleul Silvaniei au avut cu 700 dosare, iar judecătorii de la Vișeul de Sus cu 400 de dosare mai mult decât media națională.

Analiza rapoartelor statistice întocmite pe categorii de instanţe relevă faptul că, la nivelul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, media cauzelor de soluţionat pe judecător/schemă a fost de 375,1 dosare, la tribunale de 525 dosare, iar la judecătorii de 841,6 dosare, încărcătură medie calculată la tribunalele şi judecătoriile din raza curţii.

Pot fi observate diferenţele majore existente între valorile încărcăturii pe judecător (efectiv ocupate) şi cele ale încărcăturii pe schemele aprobate, cât şi raportat la media pe scheme la nivel naţional.

Astfel, la Curtea de Apel Cluj, încărcătura medie pe judecător (efectiv ocupate) este de 400,4 dosare, faţă de 375,1 dosare încărcătură pe schemă, adică cu 25,3 dosare mai mult.

La tribunale, încărcătura medie pe judecător (efectiv ocupate) este de 604 dosare, faţă de 525 dosare încărcătură pe schemă, adică cu 79 dosare mai mult. Tribunalul Bistriţa-Năsăud a înregistrat cea mai mare diferenţă între încărcătura medie pe judecător şi încărcătura medie pe schemă, respectiv 143,7 dosare (608 încărcătură pe judecător, faţă de 464,3 încărcătură pe schemă). Urmează apoi Tribunalul Maramureş, care a înregistrat o diferenţă între încărcătura medie pe judecător şi încărcătura medie pe schemă de 109 dosare (594,6 încărcătură pe judecător, faţă de 332,9 încărcătură pe schemă).

La judecătorii, încărcătura medie pe judecător (efectiv ocupate) este de 1.082 dosare, faţă de 841,6 dosare încărcătură pe schemă, cu 240,3 dosare mai mult. Situaţia pe judecătorii este următoarea:

–          Judecătoria Şimleu Silvaniei a înregistrat cea mai mare diferenţă între încărcătura medie pe judecător şi încărcătura medie pe schemă, cu 516,2 dosare (1.720,7 încărcătură pe judecător faţă de 1204,5 încărcătură pe schemă);

–          Judecătoria Beclean, cu o diferență de 495,8 dosare (1.983,3 încărcătură pe judecător faţă de 1487,5 încărcătură pe schemă);

–          Judecătoria Bistriţa, cu o diferenţă între încărcătura medie pe judecător şi încărcătura medie pe schemă de 490,8 dosare (1.168,4 încărcătură pe judecător faţă de 677,7 încărcătură pe schemă);

–          Judecătoria Vişeu de sus cu o diferenţă între încărcătura medie pe judecător şi încărcătura medie pe schemă, 468,2 dosare (1.440,4 încărcătură pe judecător faţă de 972,3 încărcătură pe schemă);

–          Judecătoria Târgu Lăpuş, cu o diferenţă între încărcătura media pe judecător şi încărcătura medie pe schemă de 402,8 dosare (947,8 încărcătură pe judecător faţă de 545 încărcătură pe schemă);

–          Judecătoria Baia Mare, cu o diferenţă între încărcătura media pe judecător şi încărcătura medie pe schemă de 333,9 dosare;

–          Judecătoria Sighetu Marmaţiei, cu o diferenţă între încărcătura media pe judecător şi încărcătura medie pe schemă de 296,5 dosare;

–          Judecătoria Zalău, cu o diferenţă între încărcătura media pe judecător şi încărcătura medie pe schemă de 272,9 dosare;

–          Judecătoria Dej, cu o diferenţă între încărcătura media pe judecător şi încărcătura medie pe schemă de 260,7 dosare;

–          Judecătoria Gherla, cu o diferenţă între încărcătura media pe judecător şi încărcătura medie pe schemă de 248 dosare.

Operativitatea soluţionării cauzelor

Analiza indicilor de operativitate pe categorii de instanţe arată că la Curtea de Apel Cluj, ca instanţă propriu-zisă, indicele de operativitate este de 100,7%. Acest indice este peste media naţională de operativitate, calculată pentru toate curţile de apel din ţară, care a fost în anul de referinţă de 98,7% , fiind mai mare decât indicele de operativitate din anul anterior, de 100,4%.

Ponderea dosarelor închise într-un an

În perioada de referinţă, din totalul de 8.250 dosare soluţionate, un număr de 8.165 dosare au fost soluţionate în termen de maxim un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 99%.

În consecinţă, la indicatorul evocat, instanţa s-a încadrat în gradul “foarte eficient”, potrivit plajelor de eficiență.

Ponderea atacabilităţii hotărârilor la Curtea de Apel Cluj

Din totalul de 8.250 hotărâri pronunţate, în anul 2020, de către judecătorii din cadrul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, au fost atacate 562 hotărâri, rezultând o pondere a atacabilităţii de 6,81%, în creștere faţă de anul 2019, când ponderea de atacabilitate a fost de 4,32%.

Valori mai mari ale ponderii atacabilităţii s-au înregistrat la nivelul Secţiei I civilă, în procent de 16,58%, Secţiei a III-a contencios administrativ şi fiscal, în procent de 11,78%, Secţiei a II-a civilă, în procent de 7,60%, şi Secţiei penale şi de minori, în procent de 2,53%.

Valoarea crescută a acestui indicator este determinată, în special, de creşterea volumului mare de dosare soluţionate în primă instanţă şi apel, părţile şi inculpaţii uzând de toate căile de atac legale: apeluri, contestaţii împotriva măsurilor preventive, recursuri, recursuri în casaţie.

Indicii de casare a hotărârilor judecătoreşti la Curtea de Apel Cluj

La Curtea de Apel Cluj, din cele 562 hotărâri atacate, au fost anulate ori casate în căile de atac, exercitate la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 106 de hotărâri, ceea ce reprezintă un indice de casare de 1,28%.

La nivelul Secţiei I civilă din cadrul Curţii de Apel Cluj, în anul 2020, au fost pronunţate 1.043 de hotărâri, din care au fost atacate 173 de hotărâri. Au fost anulate sau casate în căile de atac 23 hotărâri, rezultând un indice de casare de 2,20%.

În anul 2020, la nivelul Secţiei a II-a civilă din cele 1.301 hotărâri pronunţate au fost atacate doar 99 de hotărâri. Numărul hotărârilor desfiinţate sau schimbate în căile de atac, în anul 2020, este de 10, rezultând un indice de casare de 0,76%.

În anul 2020, la nivelul Secţiei a III-a contencios administrativ şi fiscal, din cele 1.858 hotărâri pronunţate, au fost atacate 219 hotărâri. Numărul hotărârilor desfiinţate sau schimbate în căile de atac, în anul 2020, este de 62, rezultând un indice de casare de 3,33%.

Indicele de casare mai ridicat este justificat de faptul că, în materia contenciosului administrativ şi fiscal, secţia are competenţă preponderentă ca instanţă de fond, hotărârile pronunţate de aceasta fiind susceptibile, în marea majoritate, de a fi atacate cu recurs.

În anul 2020, la nivelul Secţiei a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, din cele 1.564 hotărâri pronunţate au fost atacate doar 7 hotărâri, acestea nefiind desfiinţate sau modificate în căile de atac. Numărul mic de hotărâri atacate se datorează faptului că la nivelul secţiei majoritatea hotărârilor pronunţate sunt definitive.

La nivelul Secţiei penale, au fost pronunţate în anul de referinţă 2.484 hotărâri, dintre care au fost atacate 63. Un număr de 11 hotărâri au fost casate în căile de atac, astfel încât indicele de casare a fost de 0,44 %.

Indicii de MODIFICARE/desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti

Indicele de modificare/desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti reprezintă ponderea apelurilor sau recursurilor admise de către instanţele de control judiciar, respectiv de Curte şi tribunalele arondate, din totalul cauzelor finalizate în calea de atac.

La nivelul Curţii de Apel Cluj, indicele de modificare/desfiinţare a hotărârilor atacate cu apel la Curte a fost de 32,52%. Acesta este rezultat din împărţirea numărului de apeluri admise, 1.363 (1.313 cauze au fost modificate prin apelul admis şi 50 de cauze au fost trimise spre rejudecare) la numărul de apeluri soluţionate, de 4.191.

Indicele de casare a hotărârilor atacate cu recurs la Curte a fost de 19,94%. Acesta este rezultat din împărţirea numărului de recursuri admise, de 626 (484 cauze au fost modificate prin recursul admis şi 142 de cauze au fost trimise spre rejudecare), la numărul de recursuri soluţionate, de 3.139.

DATE STATISTICE REFERITOARE LA RESURSELE

UMANE LA NIVELUL INSTANŢELOR

Potrivit statelor de funcţii şi de personal, actualizate la nivelul anului 2020, pentru instanţele din raza Curţii de Apel Cluj sunt prevăzute în schema aprobată un număr total de 1.127 posturi, evoluţia, repartizarea şi structura pe grade de jurisdicţie şi categorii de personal prezentându-se astfel:

− 358 posturi de judecător, un număr mai mare decât cel din 2019 cu 3 judecători repartizaţi din fondul de rezervă, dintre care: 67 de posturi pentru aparatul propriu al Curţii de Apel Cluj, 120 posturi alocate celor cinci tribunale şi 171 posturi la cele 16 judecătorii;

– 585 de posturi aferente personalului auxiliar de specialitate, repartizat pe grade de jurisdicţie astfel: la aparatul propriu al Curţii de Apel Cluj un număr total de 73 posturi, la tribunale un număr total de 185 posturi, iar la judecătoriile arondate un număr total de 327 posturi;

– 80 posturi de personal conex, respectiv: agenţi procedurali 21 posturi, 35 posturi de aprozi şi 24 posturi de şoferi;

– 25 posturi sunt alocate specialiştilor IT;

– 12 posturi de asistenţi judiciari;

– 46 posturi de funcţionari publici;

– 21 posturi de personal contractual.

Într-o analiză comparativă a posturilor alocate judecătorilor în schema Curţii de Apel Cluj, se observă că în prezent sunt ocupate un număr de 330 de judecători, cu 7 mai mult în raport de anul 2019. Este de menţionat faptul că, faţă de posturile de judecător vacante la data de 31.12.2020, 8 posturi de judecător au fost deja ocupate la data de 01.01.2021, astfel cum am prezentat mai sus.

INFRASTRUCTURA INFORMATICĂ

În anul 2020 s-a dezvoltat şi implementat la Curtea de Apel Cluj singura componentă care lipsea pentru a avea un dosar electronic complet, respectiv Comunicarea electronică a actelor de procedură şi al documentelor de la dosar pe email, toate actele de procedură şi documentele ataşate fiind semnate electronic, generarea acestora fiind făcută de sistemul ECRIS, fără a mai fi nevoie de alte aplicaţii.

Comunicarea citaţiilor şi al altor acte de procedură pe e-mail, cu semnătură electronică, este prevăzută de art. 154 alin. (6) şi (6^1) din Noul Cod de procedură civilă şi art. 262 alin. (2) din Codul de procedură penală.

Comunicarea actelor de procedură pe e-mail se face momentan doar la Curtea de Apel Cluj, iar la începutul anului 2021 a început extinderea şi la restul instanţelor din raza curții.

EFECTELE MĂSURILOR ADMINISTRATIVE,

DISPUSE ÎN PERIOADA STĂRII DE URGENŢĂ

Măsuri generale luate de instanţă

Măsura procedurală care a influenţat în mod decisiv activitatea Curţii de Apel Cluj în anul 2020 a fost suspendarea de plin drept a soluţionării dosarelor civile şi în mare parte a dosarelor penale pe durata stării de urgenţă. Măsura a fost dispusă iniţial în temeiul art. 42 alin. 6 din Anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/16.03.2020 al Preşedintelui României şi a fost prelungită prin art. 63 alin. 11 din Anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/14.04.2020 al Preşedintelui României. În consecinţă, în intervalul 16 martie 2020 – 14 mai 2020, au fost soluţionate doar obiectele regăsite în lista cauzelor care se soluţionează pe perioada stării de urgenţă, aşa cum au fost prevăzute în Hotărârile colegiului de conducere al Curţii de Apel Cluj nr. 26/30.03.2020 şi nr. 30/04.05.2020, în materiile civile.

Prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 23/2020 s-a stabilit lista cauzelor de urgenţă deosebită în materie penală, în care nu s-a suspendat activitatea de judecată şi s-a dispus ca în toate cauzele penale în care este dispusă măsura arestării preventive sau dacă persoana se află în executarea unei pedepse ori a unei măsuri educative privative de libertate, să se utilizeze audierea prin videoconferinţă la locul de deţinere sau în spaţii corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi nevoie de acordul persoanei private de libertate; au fost suspendate de drept pe perioada stării de urgenţă toate cauzele ce nu erau printre cele urgente; nu au fost comunicate hotărârile judecătoreşti, cu excepţia celor pronunţate în cauzele urgente; au fost înaintate în cale de atac doar dosarele care au intrat în categoria celor urgente. Aceste hotărâri de colegiu au avut la bază Hotărârea nr. 192 din 12 martie 2020 a Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Reluarea activităţii de judecată la încetarea stării de urgenţă s-a realizat cu aplicarea dispoziţiilor stabilite prin Deciziile nr. 60 din 12 mai 2020 şi 61 din 18 mai 2020 ale Preşedintelui Curţii de Apel Cluj. Au fost luate măsurile necesare pentru fixarea termenelor de judecată şi citarea părţilor, respectiv efectuarea actelor de procedură în cauzele care au fost suspendate de drept, prin efectul direct al decretelor emise de către preşedintele României pentru instaurarea stării de urgenţă.

Ulterior datei de 14 martie 2020, soluţionarea cauzelor s-a realizat în mod integral, fără excluderea unor dosare, dar în condiţiile specifice impuse de starea de alertă care a urmat stării de urgenţă pentru intervalul 15 mai –31 decembrie 2020. Activitatea de judecată a fost realizată în condiții deosebite, pentru reducerea răspândirii virusului şi pentru a asigura securitatea judecătorilor, grefierilor, avocaţilor, justiţiabililor şi a tuturor celor care interferează cu activitatea de judecată.