După ce și-a făcut publică demisia de la Miniterul Culturii, Demeter Andras l-a îndepărtat pe baritonul Florin Estefan, de la conducerea Operei din Cluj și l-a numit în locul său pe actorul liberal Bogdan Gheorghiu.

S-a încercat și o diversiune de aparență legală, cu un simulacru de evaluare, după 10 ani de excelență.

Operațiunea fulger a intrigat publicul consumator de gen liric, care s-a considerat răsfățat de direcția în care a evoluat Opera în ultimul deceniu, sub mandatul lui Estefan. Săli pline, repertoriu extins, marketing modern, atragerea unui public tânăr, prin evenimente gen Balul Operei și ieșirea în stradă.

Rețelele de socializare au fost inundate de mesaje de susținere pentru Estefan, iar Bolojan se poate trezi cu un nou val de ironii și ură, pentru neinspirata demitere de la Operă. Și nu sunt doar mesaje din partea angajaților. Și tot unul și unul.

Corista Mihaela Vârlan a exprimat una dintre cele mai simpatice comentarii, legat de situația inedită din Operă.

De 30 de ani de când lucrez la Opera din Cluj nu am avut un director care să nu fi fost dintre noi. Din breaslă. Eu am prins trei cântăreți, un regizor și un dirijor. Și nici vreun director care să nu fi fost din Cluj. În cazul în care am avea un nou director venit din București (cum se estimează) sau din altă parte a țării unde accentul e altul decât cel ardelenesc, ne-am afla într-o situație inedită.

Medicul Marius Rimbașiu, unul dintre cei mai cunoscuți spectatori și prieteni ai Operei din Cluj este mult mai radical și acuză un joc de destabilizare a instituției clujene, după un tipar care a mai funcționat și în alte municipii.

Mascarada demiterii unui manager(indiferent cine este acesta și ce greșeli ar fi făcut) pe motivul că o comisie bucureșteană din care a făcut parte și penalul Răzvan Dincă, i-a evaluat activitate anului în curs cu o notă evident mult elaborată pe sub masă(6,95), este o lucrătură cu o evidentă rea intenție de a destabiliza Teatrul.

Noul director nu este prin prisma așteptărilor publicului, prea aproape de cel demis. Așa pare din prezentarea făcută la numire de la minister.

Bogdan Gheorghiu, fost ministru al culturii al României în perioada 2019–2021, asigură, începând cu data de 27 mai 2026, conducerea interimară a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, pentru o perioadă de 120 de zile calendaristice.

Între aprilie 2025 – mai 2026, Bogdan Gheorghiu a ocupat funcția de director general interimar al Bibliotecii Naționale a României.

În calitate de ministru al culturii, a coordonat gestionarea sectorului cultural și creativ în contextul pandemiei de COVID-19 și a susținut unele dintre cele mai importante proiecte de patrimoniu și infrastructură culturală din România.

Printre principalele proiecte gestionate în timpul mandatului său se numără reluarea procedurii de înscriere a Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO, finalizată prin includerea sitului pe lista UNESCO în anul 2021, precum și promovarea patrimoniului cultural imaterial românesc prin dosarele UNESCO dedicate „Artei cămășii cu altiță” și „Tradițiilor de creștere a cailor lipițani”.

În aceeași perioadă au fost dezvoltate proiecte culturale și muzeale importante, precum deschiderea Muzeului Național „Constantin Brâncuși”, inaugurarea Muzeului Național Brătianu de la Vila Florica și aprobarea înființării Muzeului Ororilor Comunismului în România.

De asemenea, a coordonat negocierea acordului de finanțare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 216 milioane de euro, destinat restaurării unor monumente istorice și modernizării infrastructurii culturale din România, inclusiv pentru obiective culturale majore din București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Ștefănești.

Cu experiență în management cultural, administrație publică și mass media, Bogdan Gheorghiu a activat ca realizator și manager în presa audiovizuală regională și a fondat, în anul 1999, Teatrul Dramatic „Bucovina”.

Este absolvent al Facultății de Arte din cadrul Universității Ecologice din București, specializarea Actorie, precum și al Universității de Arte „George Enescu” din Iași, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie Muzicală și Teatru.

Mihai Bacalu