Centenarul omagiat cu reconcilierea şi renaşterea din Recviemul de război
Ultimul concert din stagiunea 2017/2018 de la Filarmonica de Stat ”Transilvania” de vineri, 29 iunie, de la ora 19.00, este, cu siguranță, cel mai îndrăzneț proiect cultural clujean și, poate, cel mai important, din prima jumătate a acestui an. Recviemul de război al lui Benjamin Britten, una dintre cele mai grandioase lucrări muzicale ale secolului XX înseamnă, dincolo de o poveste incredibilă, o desfășurare de forțe artistice cum rar s-a mai văzut pentru un concert: trei dirijori (Gabriel Bebeșelea, Cornel Groza, Anca-Mona Măriaș), două orchestre (una mare și una de cameră), două coruri (Corul Filarmonicii de Stat ”Transilvania” și Corul de copii “Junior VIP”), un prolog teatral (coordonat de actorul Ionuț Caras) și interpreți (Apollonia Egyed, Tiberius Simu, Balla Sandor), toate acestea în Biserica Reformată-Calvină de pe Str. Mihail Kogălniceanu.
Concert vocal-simfonic de închidere a stagiunii – dirijori Gabriel Bebeșelea, Cornel Groza
Parteneri: Niște Oameni, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
Vineri, 29 iunie 2018, ora 19, Abonament 32
Biserica Reformată-Calvină
Concert vocal-simfonic de închidere a stagiunii
Comemorarea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial
Orchestra și Corul Filarmonicii de Stat „Transilvania”
Corul de copii Junior VIP
Gabriel Bebeșelea dirijor
Apollónia Egyed soprană
Tiberius Simu tenor
Sándor Balla bariton
Cornel Groza dirijorul corului
Anca-Mona Mariaș dirijorul corului de copii Junior VIP
Ionuț Caras prolog teatral
Benjamin Britten
Recviemul de război, op. 60
Concertul comemorează Centenarul Primului Război Mondial și face parte dintr-o serie de evenimente dedicate acestui moment, oferite de Filarmonica de Stat ”Transilvania”, împreună cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Asociația ”Niște Oameni”. Celelalte eveimente au fost: masa rotunde din 25 iunie, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, unde au participat Prof. Univ. Dr. Ioan-Aurel Pop (Rector al Universității ”Babeș-Bolyai” și Președinte al Academiei Române), Gabriel Bebeșelea (dirijor principal al Filarmonicii de Stat ”Transilvania”), Marius Tabacu (director general al Fialrmonicii de Stat ”Transilvania”) și Felix Marcu (director general al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei); expoziția ”Puncte de vedere. Stereofotografii din timpul Primului Război Mondial”, găzduită la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, până pe data de 15 iulie inclusiv.
Recviemul de război (War Requiem) al lui Benjamin Britten a fost închinat momentului sfințirii noii Catedrale Sfântul Mihail de la Coventry (30 mai 1962), prima catedrală modernă din Anglia. Acest moment a stârnit un interes aparte la acea vreme, fiind considerat un fel de Înviere a vechii Catedrale, din cenușa clădirii medievale originale, care a fost aproape în totalitate distrusă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, de către germani. Povestea care stă în spatele acestei lucrări va fi dezvăluită publicului într-un mod inedit, respectiv prin prologul teatral de dinaintea concertului (moment coordonat artistic de actorul Ionuț Caras și oferit de Asociația ”Niște Oameni”), realizându-se astfel și la nivel artistic ideea centrală de reconciliere a acestei monumentale lucrări.
Contribuția muzicală a lui Britten a fost un fel de expresie personală intensă a dezaprobării lui, ca pacifist și militant convins pentru pace, în ceea ce privește războiul și implicarea religiei în măcel.
Britten a completat textul latin tradițional cu poeziile lui Wilfred Owen (1893-1918), un poet din Primul Război Mondial, ucis chiar înainte de Armistițiu. Dintre toți soldații-poeți din Primul Război Mondial, Owen a dezgolit Războiul, în modul cel mai deranjant și mai evident, de orice sens al dreptății sau al gloriei.
Lucrarea lui Britten este concepută în același spirit. Juxtapunerea sensibilă și plină de imaginație de texte și de puncte de vedere permite versului sumbru și pătrunzător al lui Owen să devină o reflexie modernă a vechilor Mese Requiem.
Inspirat de spațiul acustic al Catedralei, unde avea să aibă loc premiera, Britten a conceput War Requiem pentru trei grupuri diferite din punct de vedere spațial și instrumental, având nevoie de doi dirijori. Textul latin este stabilit pentru soprană, text și orchestră. Poeziile lui Owen sunt stabilite pentru tenor, bariton și o orchestră specială de cameră compusă din 12 instrumentiști. În acest timp, un cor de băieți cântă imnuri în latină, acompaniate de orgă. Lucrarea unește multe elemente din opera lui Britten din ultimii 25 de ani.
Prima reprezentație a fost extrem de intensă. În final, un tenor englez și un bariton german au jucat ”Întâlnirea ciudată” a lui Owen, în care doi soldați din tabere diferite, unul fiind ucigașul celuilalt, se întâlnesc după moarte. De fapt, Britten a încercat să unească, prin această lucrare, popoarele care s-au luptat cel mai intens în Al Doilea Război Mondial, prin intermediul a trei soliști de naționalități diferite în cadrul aceleiași reprezentații: Peter Pears (Anglia), Dietrich Fischer Dieskau (Germania), Galina Visnievskaya (URSS).
Înregistrată imediat după premieră, War Requiem s-a vândut în peste 200.000 de LP-uri în primele 6 luni de la lansare, ceea ce a făcut din Britten cel mai dominant compozitor al timpului său. Lucrarea a fost general acceptată ca o formă de expresie unică împotriva măcelului produs de război.
Această idee a reconcilierii, precum și povestea renașterii unei Catedrale, nu doar la nivel simbolic, din propria cenușă, a fost surprinsă și prin grafica materialelor pentru acest eveniment, care sugerează reconstrucția Catedralei nu din pietre, ci din oameni care se împletesc (făcând trimitere la statuia reconcilierii de la Coventry).
Așadar, concertul de închidere a stagiunii va fi o pledoarie pentru reconciliere în general, un concert care va încerca să ofere momente de o rară complexitate artistică, mixând teatrul cu muzica și creând astfel un limbaj universal care-și propune să ajungă la sufletul fiecărui spectator. Felul în care orchestrele și corurile vor fi dispuse va crea publicului senzația că este îmbrățișat de muzică sau de artă, în general.
Gabriel Bebeșelea
Stagiunea actuală și cele viitoare îl anunță pe Gabriel Bebeşelea la pupitrul unor orchestre precum Philharmonia Orchestra din Londra, Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Konzerthausorchester Berlin, SWR Symphonieorchester Stuttgart, Ulster Orchestra Belfast, Orchestra Simfonică Academică de Stat a Rusiei „Evgeny Svetlanov”, Orchestra Filarmonicii Naţionale a Rusiei, Opera Naţională a Ucrainei, Orchestra Filarmonicii din Zagreb, Würth Philharmoniker. De asemenea, va debuta la Palatul Artelor din Budapesta. Anul trecut a debutat la Konzerthaus din Berlin şi la Musikverein din Viena. Alături de Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Gabriel Bebeșelea a înregistrat în luna decembrie a anului trecut un CD cu lucrări de George Enescu. Printre soliștii cu care colaborează se numără Sarah Chang, Ray Chan, Robert Levin, Valentina Lisitsa, Letitia Moreno, Sayaka Shoji, Dimitri Ashkenazy, Alexandra Dariescu.
Cornel Groza (n. 1950) şi-a început pregătirea muzicală la Liceul de Muzică din Cluj-Napoca. Apoi, a studiat pedagogia muzicală la Academia de Muzică din oraşul nostru. În 1970, a devenit membru al corului de cameră Cappella Transylvanica din Cluj, care, sub conducerea maestrului Dorin Pop a devenit un „centru” coral de marcă. Această experienţă a fost decisivă în alegerea lui Cornel Groza, aceea de a urma cariera de dirijat.
Prin tehnica sa dirijorală excelentă, cunoaşterea completă şi stăpânirea cântului coral, prin simţul fin al sonorităţii, Cornel Groza aduce un impuls vital succesului permanent al Corului Filarmonicii din Cluj-Napoca.
Înregistrările radio şi TV ale ansamblului sunt numeroase. Înregistrările discografice în cadrul integralei lucrărilor vocal-simfonice de Johannes Brahms (Un recviem german, Nänie şi Schicksalslied, cu Orchestra Filarmonicii ,,George Enescu” din Bucureşti, sub bagheta lui Cristian Mandeal, producţie a casei de discuri Arte Nova) au intrat deja, după lansarea lor, în circuitul internaţional.