Duminică, 30 septembrie 2018, ora 18:30, cortina Operei Naționale Române din Cluj-Napoca se ridică pentru cea dintâi premieră a Stagiunii 2018-2019: ”Madama Butterfly” de Giacomo Puccini.

         Capodopera ce deschide în mod oficial noul an liric al teatrului liric clujean va prinde culoare și emoție în coproducția-eveniment realizată alături de  Fondazione ”Pergolesi Spontini”, sub Înaltul Patronaj al Ambasadei Italiei în România. Montarea poartă semnătura unei apreciate echipe de creație italiene, coordonată de regizorul artistic Matteo Mazzoni și se bucură de o distribuție impozantă de soliști clujeni și invitați speciali, aflată sub bagheta dirijorului italian David Crescenzi.

      ”Madama Butterfly” este un titlu de referință al repertoriului operistic universal care a fascinat prin controversă chiar de la prima sa reprezentație, fiind contestată dur la premiera absolută prezentată la Scala di Milano, pe data de 17 februarie 1904 (sub titlul inițial ”Cio-Cio-San”), fapt ce a adus o mare suferință compozitorului, în pofida minuțiosului său parcurs creativ. Giacomo Puccini își dedicase întreaga atenție și concentrare pentru a reda o ”Madama Butterfly” autentică, perfect încadrată în contextul asiatic – astfel, documentarea sa temeinică asupra culturii japoneze se reflectă distinctiv în intonațiile muzicii, obiceiurile, ritualurile și simbolurile reprezentative ce-i caracterizează întregul discurs muzical-dramatic. Tocmai acest caracter diferit – și, în definitiv, inovator pentru secolul XX – al operei a atras scepticismul și dezaprobarea publicului premierei de la Milano și, astfel, nevoia lui Puccini de a-și revizui amplu partiturile.  Cea de-a doua premieră, ajustată, a fost pusă în scenă la Brescia (28 mai 1904) – sub numele ce avea să devină celebru, aducându-i compozitorului ovațiile îndreptățite și clasând ”Madama Butterfly” printre titlurile permanente din repertoriilor celor mai mari teatre lirice ale lumii, până în prezent.

        Tragedia lirică plasează acțiunea la intersecția a două culturi contrastante: cea americană și cea japoneză. B.F. Pinkerton, un locotenent al marinei americane aflat în Japonia, dorește să o ia în căsătorie pe Cio-Cio-San, o frumoasă și tânără gheișă din Nagasaki. Dacă pentru mire căsătoria este o conveniență privită cu amuzament, mireasa se entuziasmează la gândul și visul iubirii adevărate, oferindu-i iubitului întreaga sa ființă. Cursul narativ  este caracterizat de o complexă paletă sentimentală, variind de la dragostea inocentă, dedicată și necondiționată, la superficialitate, răceală și indiferență – subliniind inerentele contraste dintre cei doi soți și culturile lor, tânăra cu nume de fluture ajungând să cunoască un final tragic, în locul zborului dulce al iubirii, pe care îl sperase.

”În calitate de realizatori ai producției Madama Butterfly de Giacomo Puccini, ne aflăm în fața unei drame eminamente psihologice, chiar psihanalitice. Tocmai acest fapt a determinat ostilitatea primilor receptori ai acesteia la începutul secolului XX. Mai mult decât atât, Butterfly reprezintă apoteoza ,,eternului feminin”, atât de răspândit în cultura finalului de secol XIX, redat cu ajutorul ,,metodelor” moderne ale analizei. În mod ciudat, această ,,poveste” de esență freudiană a trebuit să fie scrisă de un italian și nu – așa cum ne-am fi așteptat – de către un muzician de origine central-europeană precum Richard Strauss, spre exemplu. În acea vreme a Germaniei lui Wilhelm al II-lea, burghezia mergea la operă cu așteptarea de a întâlni transpunerea unei lumi platonice, dominată de zei și nu cea a oamenilor vii, ai realității imediate.”

David Crescenzi

 
Premiera va aduce, așadar, pe scena noastră o poveste eternă și fascinantă, impregnată cu esențe exotice, conturate de inconfundabila armonie pucciniană. Distribuția îi reunește pe scenă pe apreciații soliști: Carmen Gurban (Cio-Cio-San), Iulia Merca (Suzuki), Cezara Diță (Kate Pinkerton – debut), Marius Vlad Budoiu (B.F. Pinkerton), Geani Brad (Sharpless), alături de Florin Pop, George Godja, Corneliu Huțanu, Molnár Zoltán, Gelu Moldovan, Cezar Ciobanu (invitat), acompaniați de Corul și Orchestra Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, coordonați muzical de maestrul David Crescenzi. Producția se bucură de participarea excepțională a unei echipe de creație din Italia, coordonată de regizorul artistic Matteo Mazzoni: Benito Leonori – decoruri, Patricia Toffolutti – costume, Mario Spinaci – video design, Ludovico Gobbi – lighting design, Riccardo Cecchetti – ilustrații. Maestru de cor: Emil Maxim; Dirijor cor: Corneliu Felecan; Asistență regie artistică: Mihaela Bogdan; Asistență decoruri: Elisabetta Salvatori (invitată); Regie scenă culine: Alina Simona Nistor.

        Premiera ”Madama Butterfly” va fi urmată de o a doua reprezentație miercuri, 3 octombrie 2018, de la ora 18:30.

Biletele ambelor spectacole sunt puse în vânzare la Agenția Teatrală și online

PREMIERĂ

O coproducție Fondazione ,,Pergolesi Spontini”, realizată sub Înaltul Patronaj al Ambasadei Italiei în România

Operă în trei acte pe un libret de Giuseppe Giacosa și Luigi Illica, după David Belasco, John Luther Long și Pierre Loti

Vârsta recomandată: 5+

Aflat la Londra în anul 1900 pentru a supraveghea montarea la Covent Garden a recentei sale opere de succes – Tosca –, Giacomo Puccini, compozitorul mereu aflat în căutarea unor noi subiecte demne de a fi transpuse la nivelul unor librete, a rămas profund marcat de reprezentația piesei de teatru Madama Butterfly a lui David Belasco (1853-1931). Subiectul scurtei și nefericitei povești de dragoste a unei tinere japoneze, care renunță la familia, cultura și religia sa pentru ofițerul american B. F. Pinkerton și care, după o îndelungă așteptare a reîntoarcerii iubitului ei, se sinucide, a corespuns întocmai pretențiilor compozitorului. După obținerea drepturilor de a transfera acțiunea piesei lui Belasco într-o operă și încredințarea textului acesteia celor doi libretiști favoriți – Giacosa și Illica –, Puccini și-a dedicat următorii doi ani compunerii viitoarei Madama Butterfly, timp în care a întreprins cercetări amănunțite asupra muzicii japoneze și a obiceiurilor locului. Rezultatele acestor aprofundări pot fi reperate cu ușurință în partitura operei, care conține autentice melodii japoneze dar și fragmente ale imnului național, pe lângă muzica de esență exotică, rod al inspirației pucciniene.

În ciuda atenției și minuțiozității cu care Puccini și-a elaborat lucrarea, prima sa reprezentare, la data de 17 februarie 1904, pe scena de la Teatro alla Scala din Milano, a fost întâmpinată cu reacții mai puțin favorabile, fapt care l-a determinat pe compozitor să își retragă noua creație din repertoriu și să o supună unor ample revizuiri. Noua Madama Butterfly, care a văzut lumina rampei la Brescia în luna mai a aceluiași an, s-a bucurat de un succes impresionant, iar îmbunătățirile pe care Puccini i le-a adus pe parcursul următorilor doi ani (1905 respectiv 1906) aveau să se materializeze într-o operă de o popularitate comparabilă cu cea a predecesoarei sale – La bohème (1896).

Cea mai celebră și fidelă interpretă a candorii, vulnerabilității, dar și a dârzeniei și încrederii oarbe a eroinei de doar 15 ani a fost soprana Renata Scotto (n. 1934), care la momentul primei sale apariții ca Madama Butterfly era doar puțin mai în vârstă decât personajul pe care îl reprezenta. Mărturiile acesteia despre profundul atașment emoțional pe care l-a dezvoltat față de tânăra japoneză vin în deplin contrast cu opinia tenorului Placido Domingo – un frecvent interpret al rolului impasibilului Pinkerton –, care considera – sau spera – că, după momentul sinuciderii Madamei Butterfly, ofițerul are parte de propria-i pedeapsă, rămânând nefericit pentru întreg restul vieții sale.

O complexă paletă sentimentală, variind de la dragoste pură, necondiționată, devotament și răbdare până la superficialitate sau lipsă de umanitate – manifestate pe fondul exotic al culturii și obiceiurilor japoneze – stă la baza unei opere unice în repertoriul liric universal, montată și interpretată pe scena Operei Naționale Române de către o echipă de creație care reunește artiști italieni – David Crescenzi (conducerea muzicală), Matteo Mazzoni (regia artistică), Benito Leonori (decoruri), Patricia Toffolutti (costume) – și clujeni – soliștii și ansamblurile instituției noastre –. Vă așteptăm să o descoperiți!

Opera Română Cluj