Avocaţii au avut de trecut un mare hop la congres, neîncrederea în gestionarea resurselor financiare de către conducere. Şeriful UNBR, albit de propria investigaţie, ar fi dorit să deconteze auditul de la contestatari. Care constatari sunt deja celebri, pentru apetitul la reformă internă.

Dan Chertes este vârful de lance al nemulţumiţilor. Scrie cu umor pe propria pagină de socializare, despre dictatura din UNBR, critică fără rezerve conducerea anchilozată a Uniunii. Nu se mulţumeşte doar cu jocul sec al cuvintelor şi trece la treabă. Ce ştie un avocat? Să apeleze la instanţă. Nemulţumit de creşterea cotizaţiei la Casa de Pensii, fără dezbateri, în decembrie 2017, Chertes a protestat în scris, acţiune pentru care a obţinut în scurtă vreme suportul a 200 de colegi clujeni. Şi până la proces a mai fost doar o plângere prealabilă.

Opoziţia faţă de conducerea UNBR a pierdut prima luptă, la Curtea de Apel Cluj, unde a avut de luptat cu maestrul Eugen Iordăchescu, un veteran dificil şi versat. Tinerii nu se lasă şi apelul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Se va judeca peste doi ani.

Motivarea deciziei, faţă de care lupii tineri au introdus deja apel, trece în revistă principalele momente. În data de 9 decembrie, Consiliul de Administraţie al Casei de Asigurări a Avocaţilor (CAA) a propus prin teleconferinţă creşterea cotizaţiei minime la valoarea de 280 de lei. În aceeaşi zi, Consiliul UNBR decide cota minimă de 300 lei (în creştere de la 250 ei) şi maximă de 1.403 lei, pentru un venit brut de 2.723 lei, respectiv de 12.750 lei.

Tinerii avocaţi clujeni care au reacţionat de îndată, au reproşat conducerii UNBR, lipsa unei analize care să fundamenteze decizia. Aceştia au fost dezamăgiţi şi pentru faptul că obligativitatea achitării cotizaţiei nu încetează în cazul nerealizării de venituri. S-au formulat acuzaţii de lipsă a transparenţei decizionale a conducerii UNBR, neanunţarea hotărârii, comunicată doar după un an, împiedicându-i pe avocaţi să exprime vreo poziţie.

Poziţia UNBR faţă de contestaţie a fost exprimată prin vocea avocatului Eugen Iordăchescu, care a susţinut că decizia de majorare a cotizaţiei minime a avut la bază o expertiză actuarială preliminară, dar şi estimări interne ale CAA. Decizia de majorare a cotizaţiei venea în sprijinul creşterii punctul de pensie cu 5 la sută, a mai spus Iordăchescu.

UNBR a lovit sub centură avocaţii în instanţă, anulând printr-o nouă decizie, în decembrie 2018, chiar în timpul procesului, hotărârea contestată, adoptată cu exact un an în urmă.

Motivarea Curţii de Apel Cluj.

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A III-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

     SENTINȚA CIVILĂ NR. 90/2019

Ședința publică de la 01 Aprilie 2019

Instanța constituită d__:

PREȘEDINTE A___-M______ I__

Grefier M_______ V_____-G___

Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții reclamant M____ L______ M______, C______ D__ S________, B_____ A_______-I____, I____ M______, L____ B_____-L____, R______ A___-M____, A_______ A_____-C_______, M__ D__-C_______, V____-B___ D______-R_____, M________ S_____-E____, N____-G___ R_____-C_______ în contradictoriu cu pârâții U______ Națională a B_________ d__ R______, C________ U______ Naționale a B_________ d__ R______ și C___ de A________ a Avocaților privind și pe intervenienții F_____-Heniș A________-D______, T____ M____, P___ A_____ M____, V_____ R_____ M____, C______ R___ I___, I____ B_____, M____ G_____ N______, L____ R___-D__, având ca obiect anulare decizie emisă de U______ Naționala a B_________ d__ R______, Anularea parțială a Hotărârii nr. 295/09.12.2017 privind cotele de contribuție la sistemul Casei de A________ a Avocaților.

Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință d__ data de 15 martie 2019, încheiere care face parte integrantă d__ prezenta hotărâre.

C U R T E A :

Prin acțiunea înregistrată la data de 08.06.2018, reclamanții M____ L______ M______, C______ D__ S________, B_____ A_______-I____, I____ M______, L____ B_____-L____, R______ A___-M____, A_______ A_____-C_______, M__ D__-C_______, V____-B___ D______-R_____, M________ S_____-E____ și N____-G___ R_____-CRISTINATA, în contradictoriu cu pârâții U______ NAȚIONALĂ A B_________ D__ R______, C________ U______ NAȚIONALE A B_________ D__ R______ și C___ DE A________ A AVOCAȚILOR , au solicitat instanței anularea parțială a Hotărârii nr. 295 d__ 9 decembrie 2017 emisă de C________ U______ Naționale a B_________ d__ R______ în ceea ce privește cotele de contribuție la sistemul Casei de A________ a Avocaților, cu privire la dispozițiile privind cota minimă de contribuție obligatorie pentru avocații definitivi, prevăzute de art. 1 alin. (2) al Hotărârii .

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că , a u formulat plângere prealabilă împo t riva Hotărârii nr. 295/2017 , în temeiul art. 7 d__ Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, transmisă cătr e UNBR la data d e 10.01.2018, deși până la acest moment al formulării acțiunii civile, actul administrativ prin care l i s-ar fi respins această plângere n u a fost comunicat de către C________ UNBR, reclamanții cunoscând doar neoficial că a existat o soluție de respingere a plângerii prealabile, nu și motivele care au stat la baza adoptării acestei soluții.

Astfel, arată reclamanții , în data de 9.12.2017, C________ de Administrație al Casei d e Asi gurări a Avocaților s-a întrunit într-o ședință organizată prin teleconferință la ora 9:30 , iar î n urma acestei întruniri, s-a întocmit un p roces-verbal prin care membrii C________ de Administrație al CA.A au propus, printre altele, stabilirea valorii cotei minime de cotizație pentru avocații definitivi la suma de minim 280 lei lunar, preferabil de 300 lei lunar, aferenți unui venit brut de 2.541 lei, respectiv de 2.723 lei.

In aceea ș i zi, a av u t loc ședința Consiliului U.N.B.R. c are, în baza pre t insei propuneri legale venite de la C________ de Administrație al CA.A, a stabilit, în cuprinsul art . 1 alin. (2) d__ Hotărârea nr. 295 privind cotele de contribuție fa sistemul Casei de A________ a Avocaților, faptul că valoarea cotei minime de contribuție obligatorie pen t ru avocații definitivi este 300 lei, aferentă unui ve nit brut de 2.723 lei.

O primă critică formulată de reclamanți constă în aceea că, m ăsura de stabilire a cotei minime de contribuție obligatorie pentru avocații definitivi la suma de 300 lei s-a efectuat în lipsa unei analize actuariale . Astfel, p otrivit a rt. 4 alin. (1) d__ Legea nr. 72/2016, C.A . A administrează sistemul de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților. Pentru protejarea intereselor asiguraților, C.A.A monitorizează, conf orm art. 18 alin. 1 d__ același ac t normativ, solvabili tatea fondului d e pensii și a fondului pentru alte drepturi de a________ sociale. Această monitorizare se realizează prin evaluarea actuarială a fondului sistemului care este efectuata de specialiști în domeniu. În funcție de această evaluare, art . 20 alin . (3) d__ Legea nr. 72/201 6 oferă competența materială Consiliului de Administrație al C.A.A de a formula propuneri Consiliului U.N.B.R. pentru modificarea contribuțiilor obligatorii ale avocaților.

Prin urmare, pentru îndeplinirea corectă a atribuțiilor l egale, CA.A este ob ligată, a priori, să procedeze l a evaluarea actuarială a fondului sistemului, prin specialiști în domeniu. Or, în cazul de față, C.A.A a procedat la emiterea unei propuneri de modificare a cotei minime de contribuție obligatorie pentru avocații definitivi fără o evaluare actuarială efectiva cu privire la această problemă.

In l u n a decembrie 2017. C . A . A. a realizat o evaluare actuarială preliminară a fondului de pensii. Acest document nu a fost elaborat în urma unei analize profunde, detaliate și în considerarea prelucrării tuturor datelor necesare în vederea obținerii unei evaluări reale și concludente. D__ contră , a baza așa-zisei „evaluări” au fost analizate numai date parțiale, scopul acestui document fiind acela de a crea „o imagine generală fundamentată asupra ratei de finanțare”. De asemenea, în același material se menționează ca „ în baza necesității urgente de prezentarea a rezultatelor, datori tă timpului scurt avut l a dispoziție care nu permite finalizarea evaluării și a raportului a ctuaria l aferent acesteia, s -a e m is prezentul raport în baza unei evaluări p e date parțial tran smis ” .

Totodată, potrivit ar t . 18 al in . (4) d__ Legea nr. 72 2016, C________ UNBR sau C________ de Administrație al C.A.A poate s t ab il i cerințe suplimentare asupra evaluării actuariale. Per a contraria, d__ cuprinsul acestei norme reiese c u claritate raptul ca niciunul dintre organele menționate nu are competența legală de a elimina anumite clemente prevăzute de dreptul pozitiv care se impun a fi cuprinse în evalu area a ctuarial ă, ci doar , eventual, de a le suplimenta.

Chiar și analizând evaluarea actuarială mai sus amintita, s e poate observa ca n iciun momen t aceasta nu stabilește necesitatea modificării cotei minime de contribuție obligatorie pentru avocații definitivi, referirea h acest prag minim lipsind cu desăvârșire d__ această opinie.

În concluzie , este evident raptul că organele UNBR au procedat la modificarea cotei minime de contribuție obligatorie pentru avocații definitivi ( fă ră a avea o cerce tare pertinenta a situației de f apt, accelerând procesul de adoptarea a Hotărârii nr. 295, cu prețul eludării dispozițiile legale imperative privitoare la elaborarea analizei actuariale, prevăzute la art. 18 alin. (2) d__ Legea n r . 72/2016.

O altă critică formulată de reclamanți privește faptul că al a doptarea Hotărârii nr. 295 privind cotele de contribuție la sistemul Casei de A________ a Avocaților de către C________ UNBR s-a realizat fără a avea la bază o propunere legală a Consiliului de Administrație al C.A.A. Conform art. 20 alin. (3) d__ Legea nr. 72/2016 „C___ procentuală prevăzută la alin. (1), precum și sumele reprezentând cotele minimă si maximă de contribuție obligatorie la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre de C________ U.N.B.R,, la propunerea Consiliului de Administrație al C.A.A. (s.n,), în funcție de nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților. Aceeași idee este reiterată la art. 11 lit. a) d__ Legea nr. 72/201 6 , potrivit căruia „contribuțiile lunare obligatorii ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exercițiu al profesiei, stabilite periodic de C________ UNBR – la propunerea Consili ului de Administrație al CA.A., pen tru acoperirea nevoilor de piața ale sistemului”.

Așadar , raptul că actul administrativ prin care cotele de contribuție obligatorie pot fi modificate este un act complex, la baza căruia se află o propunere, ca operațiune material – tehnică. Autorul propunerii (Consiliu l de Administrație al C.A.A.) este cel care ar e inițiativa emiterii actului, iar autorul nominal al acestuia (C________ UNBR) nu face altceva decât să aprobe respectiva propunere. Așadar, C________ de Administrație al C.A.A. dispune de exclusivitatea puterii de a provoca nașterea unui act administrati v.

Adoptarea Hotărârii nr. 295 d__ 9 decembrie 2017 a fost d eclanșată de un Proces-verbal al Consiliului de Administrație al C.A.A. d__ 9 decembrie 2017 care, nu întrunește cerințele legale de valabile, neconstituind o veritabilă propunere în sensul art. 2 0 alin. (3) d__ Legea nr. 72/2016.

Potrivit dispozițiilor legale prevăzute d e art. 109 alin. (4) d__ Legea nr. 72/2016, C________ de Administrație al C.A.A. emite decizii și hotărâri. Prin urmare, cate goria operațiunilor intitulată „ proces-verbal” nu _____________________________ a Consiliu l ui de Administrație al C.A . A . , fapt ce conduce în mod obligatoriu la concluzia inexistenței unei propuneri, ca element declanșator al elaborării actului administrativ final – Hotărârea nr. 295.

De asemenea, alin. (5) al art. 109 d__ Legea nr. 72/2016 prevede că deciziile șt hotărârile emise de C________ de Administrație al C.A.A. se comun ică filialelor/sucursalelor C.A. A. ș i b_________ și se publică pe pagina de internet a C.A.A. în termen de 10 zile de la adoptare. Astfe l, prin aceste mecanisme de publicitate se asigură opozabilitatea conținutului actelor emise de C________ de Administrație al C.A.A., cu posibilitatea celor interesați de a le ataca, în situația în care consideră că le sunt vătămate drepturile sau interese le legitime.

Or, în cazul de faț ă, C________ de Administrație al C.A.A . prin emiterea unui proces-verbal, privează persoanele interesate de posibilitatea atacării, în mod individual, a respectivei operațiuni materiale.

In situația în care s-a parcurs proc edura de comunicare, respectiv de publicare a respectivului Proces-verbal, reclamanții solicită organelor U. N.B.R., prin intermediul prezentei acțiuni, să facă dovada îndeplinirii întocmai a obligațiilor prevăzute d e art . 109 d__ Legea ar. 72/2016, în teme iul art . 293 CFC.

De asemenea, conform documentului intitulat Raport privind propunerile C . A.A . de modificarea nivelului contribuțiilor minime și maxime, d__ 9.12.2017, ora 10,30, semnat de dl. F_____ Petros el , președintele C.A.A,, reiese că ședința Consiliului de Administrație al C.A.A. Prin care s-a propus major ar ea contribuției minime s-a făcut la solicitarea Comisiei Permanente a U. N.B.R. d__ ședința d__ 8.12 . 2017, eludându-se astfel traseul legal al unei astfel de propuneri. Astfel, propunerea de modificare a cotei minime de contribuție nu a fost a Consiliului de Administrație a l C.A.A., d__ proprie inițiativa și ca urmare a unei analize ac tuariale obligatorii, așa cum a detaliat mai sus, ci a venit la solicitarea expresă a Comisiei Permanente a U.N.B. R.

În acest sens, este relevantă poziția vicepreședintelui I__ T_________, redata la pagina 5 d__ r aportul mai sus amintit și, prin urmare, decizia de a propune majorarea de la 250 lei la 300 lei a contribuției minime nu a fost luată în mod liber și independent de către membrii Consiliului de Administrație al C.A.A., ci la solicitarea directă a persoanelor d__ conducerea U.N.B.R. (vicepreședinte).

La o privire concluzivă , Hotărârea nr. 295 d__ 9 decembrie 2017 a fost elaborată fără a avea la baza o propunere legală, fapt ce sugerează că adevărații artizani ai actului administrativ sunt Comisia Permanentă a U.N.B.R (ca propunere) și C________ U . N.B.R. (ca hotărâre f inală). C________ de Administrație al C.A.A. jucând doar un rol formal în toată procedura. Așadar, Hotărârea nr. 295 este lovita de nulitate și sub acest aspect.

Reclamanții au mai susținut că Hotărârea nr . 295 d__ 9 decembrie 2017 încalcă principiul solidarității sociale și cel al transparenței decizionale . Astfel, p rincipiul solidarității sociale prevede că participați i la sistemul d e pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale asigurate în virtutea prezentei legi (art. 2 l i t. g) d__ Legea nr. 72/2016). Garanțiile instituite d e acest principiu sunt grav afectate prin conduita avuta de organele UNBR la elaborarea Hotărârii nr. 295 d__ 9 decembrie 2017. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2018, chiar dacă nu realizează niciun venit într-o anumită lună calendaristică, avocații sunt obligați să achite la C.A .A. suma de 300 lei, deci cu 50 Iei mai mu lt decât valoarea prevăzută în Hotărârea 35 d__ 12 decembrie 2015, fară v reo justificare concludentă și rațională.

De asemenea, în virtutea principiului transparenței decizionale, cuprins în dispozițiile art . 2 lit. m) d__ Legea nr. 72/2016 , organele de conducere a l e sistemului propriu, autono m, de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților au obligația de a informa și de a supune dezbaterii avocaților proiectele de acte normative, de a analiza propunerile acestora și de a da publicității hotărârile adoptate, de a asigura transparența privind modul de administrare a fondului de pensii și a fondului asigurării sociale și privind investițiile.

Prin modul în care a fost adoptata Hotărârea n r . 295 / 2017, organele de conducere au omis cu bună-știință să informeze avocații de proiectul de aci normativ care urma să fie elaborat Astfel, avocații au fost privați d e dreptul de a-si exprima un punct de vedere cu privire la modificarea cotei minime de contribuție obligatorie pentru avocații definitivi. Mai mul t decât atât, prin inexistența unei analiza actuariale pertinente și complete, organele de conducere și-au încălcat obligația imperativă de a asigura transparența privind modul de administrare al fondului de pensii și a fondului asigurării sociale. Toate aceste încălcări grave ale normelor prevăzute în Legea nr. 72/20I 6 nu pot fi înlăturate decât prin anularea parțială a h otărâ rii .

La pct. 4 d__ motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că p revederile art . 1 alin. (2) ale Hotărârii n r. 295/2017 referitoare la venitul la care se raportează cota minimă de contribuție, respectiv venit de 2.723 l ei este în contradicție cu preveder ile art . 1 al hotărârii nr . 290 d__ 9 decembrie 2017 a Consiliului UNBR, care stabilește venitul de referință la 2.550 Lei.

După cum reiese d__ prevederile art. 1 al hotărârii nr. 290 d__ 9 decembrie 2017 a Consiliului venitul de referință stabilit de C________ de Administrație al C.A.A. este de 2.5 5 0 l ei. Acesta corespunde valorii unui punct de pensie, aspect corelat și cu venitul brut maxim de 12.750 l ei (pentru un punctaj maxim de 5 puncte) raportat la care se stabilește cota maximă de contribuție oblig atorie de 1. 4 0 3 Lei. Calcului are la bază, conform documentului intitulat Raport privind propunerile C . A. A de modificare a nivelului contribuțiilor minime și maxime, d__ 9.12.2017, ora 10 . 30, semnat de dl. F_____ P_____ e l, președintele C.A.A., formula: Vacm /Vr, (în care Vacm = venit aferent contribuției maxime, iar Vr = venit referință). Astfel, 12 . 750/2.550 l ei = 5 puncte.

Prin r aport are la cele de mai sus, consideră reclamanții, venitul de referință va genera cel mult o contribuție minimă de 280,5 l ei, a vând în vedere că 11% d in 2.550 l ei ( v. de referi nță ) = 280,5 l ei. Prin urmare, și prin prisma acestui calcul, stabilirea cotei min ime de contribuție obligatorie l a suma de 300 l ei este nelegală și fără corelare c u indicatorii sistemului de pensii mai su s arătați.

În concluzie, în virtutea argumentelor de fapt ș i de drept invocate, reclamanții consideră că se impune anularea art. 1 alin. (2) d__ Holarârea nr. 295 d__ 9 decembrie 2017.

In drept , au invocat : Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Legea nr. 72/2016 privind sistemul d e pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților, art . 453 C .pr.civ.

Pârâții U______ NAȚIONALĂ A B_________ D__ R______ și C________ U______ NAȚIONALE A B_________ D__ R______ au formul at întâmpinare prin c are au solicitat respinge rea c a nefondată și neîntemeiată a cerer ii de chemare în judecată (f.34,vol.I).

În susținerea poziției procesuale a arătat că n ici unul d__ motivele invocate de reclamanți nu se circumscriu cerințelor controlului de legalitate reglementat de Legea nr. 554/2004, nefiind motive de nelegalitate, ci mai degrabă de moralitate și oportunitate.

Astfel cu privire la primul dintre motivele invocate, respectiv lipsa unei analize actuariale care să fundamenteze atât propunerea de majorare a cuantumului contribuției individuale obligatorii cât și luarea unei astfel de măsuri, se poate observa d__ chiar motivarea acestui motiv, că reclamanții se contrazic.

Se impune de la început a sublinia că, potrivit art. 20 alin. 3 d__ Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților, „C___ procentuala prevăzută la alin. (1), precum și sumele reprezentând cotele minimă și maximă de contribuție obligatorie prevăzute la alin. (2) se stabilesc, prin hotărâre, de Co nsiliul U.N.B.R . , la propunerea Consiliului de administrație al C.A.A., în funcție de nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților”

Chiar dacă legea nu prevede obligația efectuării unei expertize actuariale decât pentru stabilirea venitului de referință, conform art. 22 alin. (1) d__ Legea nr. 72/2016 și lasă la latitudinea Casei de A________ a Avocaților (C.A.A.) efectuarea acesteia analize pentru depășirea cu caracter temporar, a limitei existenței volumului de active suplimentare necesare rezervei tehnice pentru majorarea valorii punctului de pensie, conform art. 67 alin. (5) d__ Legea nr. 72/2016, C.A.A. a comunicat U.N.B.R. faptul că a considerat ca fiind necesară și o expertiză actuarială în fundamentarea propunerii privind majorarea cotei de contribuție a avocaților definitivi.

In aceste condiții, propunerea C.A.A. privind majorarea cotei de contribuție minimă obligatorie a fost supusă analizei Consiliului U.N.B.R. având ca fundamentare atât o expertiză actuarială preliminară cât și estimările interne efectuate de compartimentele de specialitate ale C.A.A. prin care s-au estimat nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocațilo r, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) d__ Legea 72/2016.

Expertiza actuarială preliminară a avut în vedere datele provenite de la cea. 90% dintre avocații membrii ai sistemului CAA, fiind relevantă în fundamentarea propunerilor C.A.A. Mai mult, se impune a sublinia că C.A.A. monitorizează prin verificări actuariale situația fondurilor sistemului în mod constant încă d__ anul 2009.

Analiza care a stat la baza propunerii de majorare a avut în vedere situația pentru 100% d__ avocații d__ R______ pentru perioada 1950-2016 și pentru 90% d__ avocații d__ R______ pentru anul 2017. Datele avute Ia dispoziție au fost mai mult decât suficiente pentru o analiză actuarială solidă.

Considerațiile reclamanților cu privire la lipsa de valoare a acestei expertize sunt nefondate și nesusținute cu argumente legale și economice. Lucrarea de specialitate care a sta la baza analizei făcute de C________ C.A.A. a fost întocmită de actuar certificat C______ I______, care funcționează în cadrul ASF, departament pensii private și membru în Asociația Română de Actuariat, înregistrat în Registrul Actuaților sub nr.REGACT-091.

Analiza actuarială concluzionează că la nivelul anului 2017 rata de finanțare a sistemului era de 73,87% față de un necesar de 100% (fiind subfinanțat), iar în situația în care se dorește o majorare a punctului de pensie cu 5% se impune ca și parametrii care privesc venitul de referință și contribuțiile să crească cu cel puțin 5%.

Evaluarea actuarială de care vorbește art. 18 alin. 2 d__ Legea nr. 72/2016 vizează monitorizarea solvabilității de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților. Aceasta se realizează periodic, concluziile ultimei dintre ele fiind avute în vedere și cu ocazia realizării expertizei actuarială preliminară cât și â estimărilor interne efectuate de compartimentele de specialitate ale C.A.A. prin care s-au estimat nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților, și care a fost avută în vedere la emiterea hotărârii Consiliului U.N.B.R. în litigiu.

Concluzionând, cu privire la acest prim motiv, nu exista nici o obligație legală nesocotită de conducerea C.A.A. cu ocazia formulării propunerii de majorare a cotei minimă de contribuție obligatorie, și nici de organul competent: C________ U.N.B.R., Ia luarea măsurii. Măsura â fost luată prin analiza nevoilor curente dar și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților, nevoi ce vor fi explicate mai jos cu ocazia analizei altuia dintre motivele invocate de reclamanți în cererea lor.

Referitor la faptul că adoptarea Hotărârii Consiliului UNBR nr. 295/2017 s-a realizat fară a avea la bază o propunere legală a Consiliului de Administrație al C.A.A. pârâții înveder eaz ă că C.A.A. a făcut propunerea de modificare a cotei de contribuție minimă obligatorie în urma dezbaterilor d__ cadrul Comisie Permanente a UNBR în cadrul cărora a fost evidențiat faptul că stabilirea cotei minime obligatorii s-a făcut și se face astfel încât, corespunzător achitării cotei minime de contribuție, să-i corespundă cel puțin un punct de pensie, iar plății contribuției maxime să-i corespundă cinci puncte de pensie.

In cadrul dezbaterilor d__ Comisia Permanentă/C________ UNBR, P___________ Consiliului de administrație al C.A.A. a subliniat că:

❖ Indicatorii d__ sistemul CAA privind venitul de referință, contribuțiile și cotele de contribuții sunt sensibili și strâns corelați între ei;

❖ Este de dorit ca modificarea oricărui dintre acești indicatori să se facă în corelare cu ceilalți;

❖ In trecut, aproape de regulă, valoarea punctului de pensie a fost majorată, cu menținerea cotelor minime de contribuție, fapt care a generat dereglări ale sistemului. Menținerea cotei minime de contribuție s-a făcut în detrimentul sistemului C.A.A., pentru a se da satisfacții, de moment, numărului mare de plătitori ai acestei cote al căror vot “contează” în adunările generale elective ale b_________, situație incompatibilă cu regulile ce țin de disciplina financiară, specif ice sistemului CAA;

❖ Atâta timp cât cele mai importante surse de venit în sistemul CAA sunt contribuțiile asiguraților, creșterea valorii punctului de pensie nu se poate face fără o creștere a valorii contribuțiilor.

Propunerea inițială de majorare a contribuțiilor s-a făcut doar pentru contribuția maximă, precizându-se că prin majorarea doar a acesteia se renunță la principiul potrivit căruia contribuției minime trebuie să-i corespundă cel puțin un punct de pensie, propunere corectată în ședința Comisiei Permanente.

În cadrul ședinței Consiliului UNBR, P___________ Consiliului de Administrație al C.A.A. a informat că a convocat o ședință a Consiliului C.A.A. în dimineața zile de 09 decembrie 2017, când au fost contactați telefonic membrii Consiliului de Administrație CAA (av. dr. D____ A____ – Vicepreședinte, av. N___ T_______, av. dr. Herbay A________, av. P___ V___ N______, av. C____ C_________ și av. C_______ I___ S____ – consilieri), care și-au dat consimțământul unanim pentru:

– Stabilirea cotei minime de cotizație pentru avocații definitivi la valoarea de cel puțin 280 lei lunar, preferabil 300 lei lunar aferentă unui venit brut de 2.541 lei/2.723 lei;

– Stabilirea cotei maxime de contribuție la valoarea de 1.403 lei lunar, aferentă unui venit brut de 12.750 lei;

–  Menținerea cotei de contribuție pentru avocații stagiari la valoarea de 80 lei lunar.

Membrii Consiliului de Administrație au fost de acord că temeiul economico-social al acestei decizii unanime de propunere a nivelului cotelor de contribuție ce trebuie susținută în C________ UNBR, cu efect de la 01 ianuarie 2018 este :

> Nevoile curente și de perspectivă ale sistemului CAA necesită o creștere a veniturilor a căror sursa prezentă principală o constituie contribuțiile, în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. (3) d__ Legea 72/2016 care prevăd:”(3) C___ procentuală prevăzută la alin. (1), precum și sumele reprezentând cotele minimă și maximă de contribuție obligatorie prevăzute la alin. (2) se stabilesc, prin hotărâre, de C________ U.N.B.R., la propunerea Consiliului de administrație al CAA, în funcție de nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților.”

> Venitul de referință în profesia de avocat, care urmează să fie stabilit prin hotărârea Consiliului UNBR, de 2.550 lei de la 2.428 lei, începând cu 01.01.201 8 , este mai mare decât salariul minim garantat pe economia națională care, începând cu ianuarie 2018 este de 1.900 lei, salariu pentru care se va plăti o contribuție la sistemul public de a________ sociale de 475 lei;

> O minimă corelare care trebuie făcută cu ce se întâmplă între sistemul neintegrat de pensii al avocaților și sistemul public de pensii. Pare rezonabil ca pentru un venit de referință de 2.550 lei să se plătească o contribuție de 280 – 300 lei, ținându-se cont că pentru un salariu minim garantat pe economia națională de 1.900 lei se plătește o contribuție de 475 de lei.

Aceste propuneri au fost înaintate Consiliului UNBR pentru analiză, dezbatere și adoptare, conform obligației prevăzută de art. 20 alin. (3) d__ Legea nr. 72/2016.

După cum rezultă d__ procesul verbal al ședinței Consiliului U.N.B.R. – propunerea a fost îndelung și detaliat dezbătută, organul decizional: C________ U.N.B.R. stabilind în baza atribuțiilor conferite de art . 20 alin. 3 d__ Legea nr. 72/2016 în deplină cunoștință de cauză și cu luarea în considerare a nevoilor curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților stabilirea la suma de 300 LEI a nivelului minim de contribuție obligatorie pentru fiecare avocat.

Invocarea art. 109 alin. 4 d__ Legea nr. 72/2016 pentru a susține că întrucât propunerea trimisă organului emitent: C________ U.N.B.R., poartă denumirea de proces-verbal și nu de decizie sau hotărâre nu s-ar încadra în cerințele impuse de art. 20 alin. 3 d__ aceeași lege nu poate fi primită. Deciziile și hotărârile sunt actele administrative obligatorii prin care organele de conducere ale sistemului Casei de A________ a Avocaților (C.A.A.) emit norme obligatorii prin care își îndeplinesc atribuțiile stabilite prin Statutul C.A.A. (adoptat prin Hotărârea nr. 13 9/2016 a Consiliului U.N.B.R.) în timp ce propunerea de care vorbește art. 20 alin. 3 d__ Legea nr. 72/2016, nu poate îmbrăca forma unei decizii sau hotărâre generatoare de obligații, fiind doar o propunere către organul decident: C________ U.N.B.R.. Analiza acestei propuneri depusă anexat relevă că ea se circumscrie exact cerințelor art. 20 alin.3 d__ Legea nr. 72/2016.

Pentru mo tivele de mai sus, pârâții solicită respinge a și a considerațiile reclamanților cu privire la obligația prealabilă a Consiliului de administrație a C.A.A. de a comunica filialelor/sucursalelor C.A.A. această propunere înainte de a o trimite spre analiză Co nsiliului U.N.B.R.

De altfel, chiar reclamanții indică că deciziile și hotărârile CA.A. se comunică filialelor/sucursalelor C.A.A. și se publică pe pagina de internet a C.A.A. creându-se astfel premisele atacării actului administrativ respectiv. Or, în conformitate cu prevederile art. 1 d__ Legea nr. 554/2004 pot fi atacate doar actele administrative de autoritate generatoare de efecte juridice, și nu operațiunile materiale ce preced adoptarea lor, cum este cazul propunerii în litigiu. în mecanismul de stabilire a sumelor reprezentând cotele minimă și maximă de contribuție obligatorie a avocaților, organul decident nu este C________ C.A.A. prin emiterea unei hotărâri sau decizii, ci C________ U.N.B.R. la propunerea motivată a Consiliului C.A.A., adică exact ce s-a întâmplat.

In fine, susținerea reclamanților că formularea propunerii de către C________ C.A.A. nu a fost luată de membrii acestuia în mod liber și independent, ci sub presiunea și solicitarea directă a conducerii profesiei este gratuită și chiar ofensatoare față de membrii Consiliului C.A.A., reclamanții „uitând” că toate organele de conducere ale profesiei și sistemului CAA. au îndatorirea de a acționa și colabora instituțional pentru unica lor rațiune de existență: binele general al profesiei și al tuturor avocaților.

În opinia pârâților, n efondată este și susținerea că prin modificarea cotelor de contribuție, conform procedurii expres prevăzute de lege se aduce atingerii principiului solidarității sociale, pentru că o astfel de modificare nu aduce atingere nici obligațiilor asumate reciproc și nici beneficiului de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale asigurate în virtutea legii.

Principiul solidarității sociale impune ca generația de avocați actuală, aptă de muncă, să fie solidară cu colegii lor mai în vârstă și aflați în nevoie și să accepte sacrificiul unei creșteri modice a contribuției minime care se face în scopul exclusiv al majorării valorii punctului de pensii cu 5%.

De altfel prin principiul solidarității sociale invocat de reclamanți, așa cum este el definit în art. 2 lit. g) d__ Legea nr. 72/2016 se statuează ca„participanții la sistemul de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale asigurate în virtutea prezentei legi”, una d__ principalele obligații impusă de art. 4 alin. 3 și de art. 19 alin. 1 d__ Legea nr. 72/2016 fiind obligația de a plăti contribuțiile de a________ sociale. Potrivit art. 20 alin. 2 d__ Legea nr. 72/2016 „contribuția individuală obligatorie reprezintă o sumă echivalentă cu o cotă minimă, în cazul nerealizării de venituri d__ profesie” cuantumul acesteia stabilindu-se de C________ U.N.B.R. la propunerea Consiliului de administrație al C.A.A. „în funcție de nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților” (art. 20 alin. 3 d__ Legea nr. 72/xxxxx).

Prin urmare, obligația avocaților de a achita o contribuție individuală obligatorie chiar și în situația nerealizării de venituri d__ profesie sau a realizării unor venituri scăzute este o obligație impusă prin însăși Legea privind sistemul de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților în aplicarea chiar a principiului solidarității sociale invocat de reclamanți, fiind unul d__ mecanismele asigurării funcționării sistemului unic, propriu și autonom de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților.

Dacă interpretarea dată de reclamanți principiului solidarității sociale ar fi primită ar însemna că prevederea legală de modificare a cotelor de contribuție ar fi fără eficiență căci niciodată nu s-ar putea modifica cota de contribuție la sistem, potrivit legii.

Adoptarea de către C________ UNBR a unei decizii care este de competența sa, expres prevăzută de lege, nu încalcă principiul transparenței decizionale. Principiul a fost respectat, propunerile C.A.A au fost analizate în C________ UNBR, iar deciziile adoptate au fost date publicității.

Legislația specială nu prevede alte forme sau formalității pentru adoptarea deciziei.

Caracterul popular sau nepopular a unei decizii a unui organ de conducere nu echivalează cu legalitatea sau nelegalitatea respectivei decizii, cum susțin reclamanții.

De asemenea, n efondate sunt și considerațiile reclamanților potrivit cărora venitul la care se raportează cota minimă de contribuție stabilit prin art. 1 alin. 2 al Hotărârii Consiliului U.N.B.R. nr. 295/2017, respectiv un venit de 2.723 lei, este în contradicție cu venitul de referință adoptat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 290/2017 prin care se stabilește venitul de referință de 2.550 lei

In momentul de față legislația aplicabilă în sistemul C.A.A. nu prevede niciun fel de corelație între cei doi indicatori, care sa fi fost încălcată.

Venitul de referință este definit de art. 3 lit. v) d__ Legea 72/2016, iar modul de determinare a acestuia este prevăzut de art. 22 d__ Legea 72/2016.

Deși nu este prevăzut expres, este o constantă a sistemului C.A.A. regula potrivit căreia plății cotei minime de contribuție la sistemul C.A.A. trebuie să-i corespundă cel puțin un punct de pensie, iar contribuției maxime să-i corespundă 5 puncte de pensie. Acest nivel al contribuției minime asigură o protecție socială minimă și decentă asiguraților, având în vedere că în funcție de nivelul contribuțiilor achitate la sistem se acordă și beneficiile (pensii, indemnizații de incapacitate, indemnizații de maternitate).

Aceste împrejurări relevante, coroborate cu faptul că în sistemul public contribuția minimă obligatorie este de 475 de lei aferentă salariului de baza minim brut pe țară garantat de 1.900 lei, contribuție mult mai mare decât cea de 300 de lei d__ sistemul C.A.A. aferentă unui venit de 2.723 lei (venit pentru care se și acordă beneficii corelative) au justificat propunerea C.A.A. privind nivelul cotei minime de contribuție.

De altfel, atât în propunerea trimisă de C________ de Administrație a C.A.A. și care stă la baza emiterii hotărârii Consiliului U.N.B.R. în litigiu cât și prin Raportul privind fundamentarea stabilirii contribuțiilor minime și maxime d__ sistemul C.A.A. începând cu 01 ianuarie 2018, raport prezentat Consiliului U.N.B.R. pentru ședința ordinară d__ data de 16.02.2018 – anexat prezentei întâmpinări-au fost identificate cauzele care fac necesară mărirea cotelor minime si maxime de contribuție a avocaților, și au fost explicate corelațiile dintre venitul Ia care se raportează cota minimă de contribuție și venitul de referință reglementat de art. 3 lit. v) d__ Legea nr. 72/2016

Unul d__ principalele criterii care au fost avute la formularea propunerii de modificare a contribuțiilor și care a fost avută în vedere de organul decident: C________ U.N.B.R., a fost ideea majorării punctului de pe nsie cu valoarea de 5%.

Potrivit principiilor de funcționare ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților, plătitorului cotei maxime lunare trebuie să i se permită acumularea a minim 5 puncte de pensie lunare, iar plătitorului cotei minime de contribuție obligatorie lunare să i se permită acumularea a minim (n.n. și nu exact și doar) un punct de pensie lunar.

În condițiile în care la nivelul sistemului public de pensii s-au înregistrat creșteri succesive ale valorii punctului de pensie, și în sistemul C.A.A. s-a luat măsura firească cu 5% a valorii punctului de pensie, creștere care nu poate fi realizată decât prin ajustarea și coroborarea cuantumului cota procentuală de contribuție, precum și a sumelor reprezentând cotele minimă și maximă de contribuție obligatori., în funcție de nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților (art . 20 alin. 3 d__ Legea nr. 72/2016).

In expertiza actuarială preliminară avută în vedere la luarea deciziilor privitoare la nivelul de contribuții al tuturor avocaților la sistemul Casei de A________ a Avocaților, se arată foarte clar că nu este posibilă creșterea punctului de pensie și implicit cuantumul pensiilor în plată fără armonizarea cu această creștere a venitului de referință și a contribuțiilor plătite la sistem, între care contribuția minimă este foarte importantă.

În consecință, stabilirea nivelul cotei minime de contribuție diferită (mai mică sau mai mare) de contribuția aferentă pentru un punct de pensie nu încalcă nicio prevedere legală.

Concluzionând, nu există nici un motiv de nelegalitate a Hotărârii nr. 295 adoptată de C________ U.N.B.R. în ședința ordinară d__ data de 9 decembrie 2017, motiv pentru care vă rugăm a respinge prezenta cerere de chemare în judecată.

În ceea ce privește solicitarea reclamanților de audiere în calitate de martor a Președintelui C.A.A. – F_____-N______ P_______ – pârâții înveder eaz ă că s e opun încuviințării acestei probe, ea nefiind utilă și pertinentă cauzei. Analiza motivelor de nelegalitate invocate de reclamanți presupune analiza înscrisurilor depuse în probațiune, probațiunea testimonială nefiind relevantă în acest gen de litigii.

În drept au invocat : art. 205 și urm., Cod procedură civilă, art. 1 d__ Legea nr. 554/2004, art. 2 lit. g), art. 3 lit. v), art. 4 alin. 3, art. 19 alin. 1, art. 20 alin. 2 și 3, art. 22 alin. 1 d__ Legea nr. 72/2016privind sistemul de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților.

Reclamanții M____ L______ M______, C______ D__ S________, B_____ A_______-I____, I____ M______, L____ B_____-L____, R______ A___-M____, A_______ A_____-C_______, M__ D__-C_______, V____-B___ D______-R_____, M________ S_____-E____ și N____-G___ R_____-CRISTINATA au depus răsp uns la întâmpinare a formulată de pârâți prin care au combătut apărările invocate de aceștia și au susținut temeinicia cererii lor de chemare în judecată (f. 9 3, vol.I).

La data de 05.09.2018 intervenienții F_____-HENIȘ A________-D______, T____ M____, P___ A_____ M____, V_____ R_____ M____, C______ R___ I___, I____ B_____, M____ G_____ N______ și L____ R___-D__ au depus cerere de intervenție în interesul reclamanților prin care au solicitat admiterea în principiu a prezentei cereri iar, în urma judecării fondului cauzei să dispuneți admiterea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanți și pe cale de consecință să admiteți cererea de intervenție voluntară accesorie formulată. (f.147, vol.I).

Cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție voluntară accesorie, intervenienții au invocat dispozițiile art. 61 alin. 1 și 3 d__ Codul de Procedură Civilă , arătând a u tot interesul de a interveni în litigiul pendinte în sprijinul reclamanților având în vedere calitatea de avocați defi nitivi pe care o a u în cadrul Baroului Cluj și de destinatari ai prevederilor actului administrativ atacat.

Referitor la interesul numiților I lașc B_____ și M____ G_____-N______ de a formula prezenta cerere de intervenție accesorie raportat la calitatea de avocați stagiari, se înveder eaz ă faptul că în acest moment prin cererea formulată urmăr esc protejarea unui drept eventual care va deveni actual la momentul în care vo r promova examenul de definitivat, programat a avea loc în toamna acestui an, când prevederile Hotărârii nr. 295/2017 l e vor fi pe deplin aplicabile.

Pe fondul cererii de chemare în judecată, intervenienții au arăt at că Hotărârea nr. 295 d__ 09 decembrie 2017 atacată este nelegală întrucât s tabilirea cotei minime de contribuție obligatorie pentru avocații definitivi la suma de 300 de lei s-a efectuat în lipsa unei analize actuariale care să conțină o astfel de propunere , fără a avea o analiză pertinentă a stării de fapt, prin eludarea dispozițiilor legale imperative privind elaborarea analize i actuariale, conform art. 18 d__ Legea nr. 72/2016.

De asemenea, Hotărârea nr. 295 / 09 decembrie 2017 a fost adoptată fără a avea la bază o propunere legală a Consiliului de Administrație al CAA , fiind încălcate dispozițiile art. 20 alin. 3 , 109 alin. 4 d in Legea nr. 72/2016 precum și prin încălcarea principiului transparenței decizionale prevăzut de art. 2 lit. m) d__ Legea nr. 72/2016 .

Intervenienții au mai considerat că Hotărârea nr. 295 d__ 09 decembrie 2017 , referitoare la venitul la care se raportează cota minimă de contribuție, respectiv un venit de 2.723 lei contravine prevederilor art. 1 d__ Hotărârea nr. 290 d__ 09 decembrie 2017 a Consiliului UNBR, care stabilește venitul de referință la 2.550 lei. Or, în aceste condiții dacă ne vom raporta la cele arătate mai sus venitul de referință va genera cel mult o contribuție minimă de 2850,50 lei, ținând cont de faptul că 11% d__ 2.550 lei = 280,50 lei.

Pe cale de consecință, rezultă fără putință de tăgadă faptul că și prin prisma acestui calcul stabilirea cotei minime de contribuție obligatorie la suma de 300 de lei este nelegală și fără corelarea cu indicatorii sistemului de pensii menționați anterior.

Pârâții U______ NAȚIONALĂ A BAROURI L OR D__ R______ și C________ U______ NAȚIONALE A B_________ D__ RO MÂNIA au formul at note de ședință prin care au învederat că este admisibilă , în principiu , cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții, motiv pentru care solicită admiterea în principiu a acestei cereri de intervenție accesorie . (f.172,vol .I).

Pârâta C___ DE A________ A AVOCAȚILOR D__ R______ a depu s întâmpinare pr in care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, reținând că motivele invocate de reclamanți în susținerea cererii de chemare în judecată nu dau satisfacție cerințelor controlului de legalitate prevăzut de Legea 554/2004 (f. 175,vol.I) .

În susținerea poziției procesuale a arătat că, în mod greșit reclamanții consideră că măsura de stabilire a cotei minime de contribuție obligatorie pentru avocații definitivi la 300 lei s-a luat de organele UNBR în absența unei analize actuariale. În această ordine de idei , o primă împrejurare care trebuie subliniată constă în faptul că Legea nr. 72/2016 nu prevede obligația efectuării unei expertize actuariale pentru a se stabili cota procentuală a contribuției individuale a avocatului în vedere constituirii și utilizării fondurilor sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților, legiuitorul hotărând fară echivoc prin art. 20 alin.3 Legea nr. 72/2016 că această cotă precum și sumele reprezentând cota minimă și maximă de contribuție obligatorie se determină prin hotărâre, de C________ UNBR, la propunerea Consiliului de Administrație al CAA, în funcție de nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților . În acest caz cotele de contribuție la sistemul CAA s-au stabilit de c________ UNBR prin Hotărârea nr. 295/09.12.2017 la propunerea Consiliului de Administrație al CAA. Propunerea Consiliului de Administrație al CAA privind majorarea cotei de contribuție minimă obligatorie a fost supusă analizei Consiliului UNBR în baza unei expertize actuarială preliminară privind 100% avocații d__ R______ pentru perioada 1950-2016 și 90% d__ avocați pentru anul 2017 și evaluând estimările interne efectuate de compartimentele de specialitate ale CAA privind nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii al avocaților.

Susținerile reclamanților în sensul că Hotărârea nr. 295/09.12.2017 a Consiliului UNBR privind modificarea cotei de contribuție minimă obligatorie s-a luat fără o bază legală, este lipsită de temei, neavând acoperire în realitatea faptelor. Reclamanții pretind că măsura majorării contribuției minime obligatorii la 250 lei la 300 lei lunar a fost declanșată de un proces verbal al Consiliului de Administrație al CAA d__ 09.12.2017 care nu întrunește cerințele legale de valabilitate și nu constituie o adevărată propunere în sensul art. 20 Legea nr. 72/2016.

În opinia reclamanților operațiunea proces verbal nu _____________________________ a Consiliului de Administrație al CAA, deoarece potrivit art. 109 alin.4 Legea nr. 72/2016 în activitatea sa C________ de Administrație al CAA emite hotărâri și decizii, care atunci când sunt de interes general se comunică Filialelor CAA și B_________ și se publică pe pagina de internet a CAA. Legea nr. 72/2016 a fost respectată , P___________ Consiliului de Administrație al CAA a informat Consiliului UNBR că în dimineața zilei de 09.12.2017 C________ de Administrație al CAA și-a dat consimțământul unanim, flecare membru, pentru stabilirea cotei minime pentru avocații definitivi de cel puțin 280 lei lunar, preferabil 300 lei lunar, aferent ă unui venit brut de 2.541 lei/ 2 . 723 lei, stabilirea cotei maxime de contribuție l a 1 . 403 lei, aferentă unui venit brut de 12.750 lei și menținerea contribuției pentru avocații stagiari la valoarea de 80 lei lunar. Aceste propuneri precum și altele au fost prezentate Consiliului UNBR pentru analiză, dezbateri și adopta re conf. prev. art. 20 alin.3 Legea nr. 72/2016.

D__ cuprinsul procesului verbal al ședinței Consiliului UNBR rezultă că propunerile Consiliului de Administrație al CAA au fost pe larg dezbătute, astfel încât hotărârea Consiliului UNBR pentru stabilirea cotei minime de contribuție obligatorie de 300 lei a fiecărui avocat a fost luată în deplină cunoștință de cauză .

În acest context, d__ moment ce hotărârea Consiliului UNBR de stabilirea contribuției minime obligatorii de 300 lei a fost luată la propunerea Consiliului de Administrație al CAA, nu se poate susține că nu au fost respectate prev. art. 109 alin.4 Legea nr. 72/2016 , o eventuală decizie sau hotărâre nefiind necesară câtă vreme Legea stabilește că nivelul contribuției minime și maxime se hotărăște de C________ UNBR la propunerea Consiliului de Administrație al CAA așa cum prevede art . 20 alin.3 Legea nr. 72/2016 .

Pârâta a solicitat respinge rea acțiun ii reclamanților cu privire la obligarea Consiliului de Administrație al CAA de a face propuneri UNBR prin decizii sau hotărâri, câtă vreme l egea arată că în acest sens se fac propuneri.

Referitor la s usținerile reclamanților în sensul că prin Hotărârea nr. 295/09.12.2017 a Consiliului UNBR privind modificarea cotelor de contribuție la sistemul de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților se încalcă principiul solidarității sociale prev. de art. 2 lit. g Legea nr. 72/2016 și al transparenței decizionale prev. de art. 3 lit. m Legea nr. 72/2016 , pârâta susține că acestea nu a u temei legal . Astfel, p rincipiul solidarității sociale presupune că participanții la sistemul de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale asigurate în virtutea legii. Principala obligație stabilită de art. 4 alin.3 și art. 19 alin.l Legea nr. 72/2016 este îndatorirea avocatului de a plăti contribuțiile de a________ sociale , care potrivit art. 20 alin 2 Legea nr. 2/2016, reprezintă o sumă echivalentă cu o cotă minimă în cazul nerealizării de venituri d__ exercitarea profesiei, cuantumul acesteia stabilindu-se potrivit art. 20 alin.3 Legea nr. 2/2016 prin hotărâre de C________ UNBR la propunerea Consiliului de Administrație al CAA, în funcție de nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților . Obligația avocaților de a achita o contribuție individuală chiar și în situația nerealizării de venituri sau obținerea unor venituri reduse este o obligație impusă de Legea nr. 72/2016. Nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii al avocaților, atâta timp cât cele mai importate surse de venit în sistemul CAA sunt contribuțiile avocaților, reclamă ca în anumite cazuri cotele de contribuție ale avocaților să fie modificate, implicit majorate pentru a se asigura de exemplu creșterea valorii punctului de pensie sau acoperirea la un moment dat a drepturilor de a________ sociale (indemnizații de maternitate, ajutor pentru creșterea copilului, ajutor de deces).

Altfel , dacă s-ar primi punctul de vedere exprimat de reclamanți s-ar crea dificultăți în acoperirea nevoilor curente și de perspectivă ale sistemului.

Adoptarea Hotărârii nr. 295/09.12.2017 de C________ UNBR în strictă conformitate cu Legea, în condițiile în care era de competența sa să hotărască la propunerea Consiliului de Administrație al CAA asupra cotelor minime și maxime de contribuție obligatorie, nu încalcă principiul transparenței decizionale prev. de art. 2 l it. m Legea nr. 72/2016 atâta vreme cât art. 20 alin.3 nu prevede obligația de a se da publicității hotărârile luate potrivit art. 20 alin.3 Legea nr. 72/2016 , astfel că se impune respinge rea susțineril or reclamanților pe acest aspect.

Cu privire la s usținerile reclamanților în sensul că Hotărârea nr. 295/09.12.2017 a Consiliului UNBR este nelegală pentru că venitul la care se raportează cota minimă de contribuție este în contradicție cu prev. art. 1 d__ Hotărârea nr. 290/09.12.2017 a Consiliului UNBR , pârâta susține că și acestea sunt neîntemeiate. Astfel, p otrivit Hotărârii nr. 295/09.12.2017, C________ UNBR a hotărât că venitul la care se raportează cota minimă de contribuție este de 2 . 723 lei, iar prin Hotărârea nr. 290/09.12.2017 C________ UNBR a stabil it ca acest venit este de 2 . 550 lei. Legea nu stabilește nici o corelație între cei doi indicatori — venitul la care se raportează cota minimă și această cotă ; iar C________ de Administrație al CAA care a făcut propunerea Consiliului UNBR de majorarea cotei minime și-a fundamentat opinia pe împrejurarea că urmează să fie majorat punctul de pensie cu valoarea de 5%.

Expertiza actuarială preliminară avută în vedere la luarea măsurilor privind nivelul de contribuție al tuturor avocaților la sistemul CAA a evi dențiat faptul că nu este posibilă creșterea punctului de pensie și implicit mărirea cuantumului pensiei, fară a se pune de acord cu creșterea venitului de referință și a contribuțiilor la sistemul CAA, între care contribuția minimă este prioritară.

În aceste condiții, pârâta susține că nu există motiv de nelegalitatea hotărârii nr. 295/2017 al Consiliului UNBR în raport de faptul că printr-o hotărâre anterioară a fost menționat un alt venit la care se raportează cota minimă de plată.

La data de 21.02.2019, reclamanții M____ L______ M______, C______ D__ S________, B_____ A_______-I____, I____ M______, L____ B_____-L____, R______ A___-M____, A_______ A_____-C_______, M__ D__-C_______, V____-B___ D______-R_____, M________ S_____-E____ și N____-G___ R_____-CRISTINATA au depus note de ședință prin care și-au completat temeiurile de nelegalitate sub care este necesar ca instanța să analizeze cererea de chemare în judecată și, t otodată și-au pr e cizat poziția procesuală față de excepția lipsei de interes invocată la termenul de judecată anterior de reprezentanta convențională C.A.A. (f.69,vol. III).

Pârâții U______ NAȚIONALĂ A B_________ D__ R______ și C________ U______ NAȚIONALE A B_________ D__ R______ au depus note de ședință prin care au invocat , în baza în baza art. 204 alin. 1 C .pr.civ., decăderea reclamanților d__ dreptul de a-și mai modifica cererea de chemare în judecată la cel de-al șaselea termen de judecată, arătând că s e opun categoric modificării conținutului acțiunii (f.81,vol.III),

În susținerea poziției procesuale a arătat că, în ciuda susținerilor reclamanților făcută atât în scris, cât și verbal, precizările/completările aduse la termenul de judecată d__ 15.02.2019 reprezintă o modificare a conținutului cererii de chemare în judecată, neputându-se reține că sancțiunea decăderii prevăzută de art. 204 alin. 1 C__ ar viza doar modificarea petitului acțiunii, și nu ansamblul cererii cu care este investită instanța. Textul art. 204 C__ vorbește de modificarea cererii de chemare în judecată, în timp ce art . 194 C__ definește clar care este cuprinsul cererii de chemare în judecată, lit. d) a acestui text de lege prevăzând că fac parte d__ cuprinsul cererii de chemare în judecată motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea”.

Coroborarea celor două texte de lege evidențiază clar că prin modificare a cererii de chemare în judecată se înțelege și modificarea (implicit adăugarea de motive noi) motivelor de fapt și de drept a cererii de chemare în judecată, care poate fi făcută cel mai târziu până la primul termen de judecată la care acesta este legal citat, termen demult depășit în speță.

Pe de altă parte, în legătură cu posibilitatea sau nu a reclamanților de a fi identificat noile motive de nelegalitate până la momentul formulării acțiunii sau până la momentul primului termen de judecată la care reclamanții au fost legal citați, pârâții arată că, chiar dacă s-ar admite susținerea că în lipsa unor documente nu puteau identifica aceste motive, și că dreptul lor la a-și modifica/completa acțiunea s-ar naște doar de la momentul primirii acestor înscrisuri, posibilitatea modificării în acest fel a acțiunii se poate prin aplicarea art. 204 alin. 1 C__ până la primul termen de judecată la care au fost legal citați (sau au termen în cunoștință) de după primirea înscrisurilor care le-ar permite identificarea de noi motive de legalitate.

Or, reclamanții au primit la termenul de judecată d__ 6 decembrie Procesul Verbal al ședinței consiliului U.N.B.R. d__ data de 09 decembrie 2017, proces-verbal comunicat reclamanților alături de toate actele ce au stat la baza emiterii hotărârii în litigiu, după cum se consemnează în încheierea de ședință d__ 6 decembrie 2018. In acest proces verbal la pagina 16 se regăsește consemnarea modului de vot invocată de reclamanți pentru invocarea motivelor de nelegalitate, consemnare care cuprinde cele două motive noi de nelegalitate invocate de reclamanți: numărul insuficient de votanți și modul de votare a celor 2 propuneri

Prin urmare în aplicarea principiului instituit de art. 204 alin. 1 Cod procedură civilă termenul până Ia care reclamanții puteau să-și modifice cererea de chemare în judecată era primul termen la care au fost legal citați (sau au avut termen în cunoștință), adică termenul de judecată d__ data de 17 ianuarie 2019.

În ceea ce privește fondul precizării cererii de chemare în judecată, pârâții susțin că nici unul d__ noile motive de nelegalitate invocate nu este fondat.

Concluzionând, voința exprimată a Consiliului UNBR este cea care se desprinde d__ conținutul actului administrativ în litigiu (Hotărârea nr. 295/2017), conținut necontestat de nici unul dintre membrii organului colegial emitent, astfel că reproducerea eronată în procesul verbal de ședință a modului de exprimare al votului pentru cele două propuneri nu poate fi reținută ca și motiv de nelegalitate, de natură să afecteze valabilitatea actului contestat.

Pârâta C___ DE A________ A AVOCAȚILOR a depus note de ședință prin care a solicitat instanței decăderea reclamanților d__ dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată, admiterea excepției lipsei de interes și, în consecință, respingerea acțiunii ca fiind lipsită de interes (f.85,vol.III) .

În ceea ce privește decăderea reclamanților d__ dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată , pârâta a înveder at faptul că, completarea motivelor de nelega l itate reprezintă o modificare a cererii de chemare în judecată care poate fi făcută numai până la primu l termen la care reclamantul este legal citat, sub sancțiunea decăderii prevăzută expres de art. 204 alin. 1 C__.

Motivele de nelega l itate invocate la termenul de judecată d__ data de 15.02.2019 se raportează la conținutul procesului-verbal al Consiliului UNBR d__ data de 09 . 12.2017, înscris comunicat reclamanților prin email în 05.12.2018 si depus la dosarul cauzei l a termenul d__ 06.12.2018 (vo l. II, f . 30-38).

Prin urmare, reclamanții au avut posibilitatea reală și efectivă de a lua la cunoștință de conținutul acestui înscris d__ 05/ 06.12.2018, respectiv de a invoca eventualele nereguli decurgând d__ acesta la termenul imediat următor d__ 17.01.2019.

Dispozițiile art. 22 C__ nu sunt aplicabile în ipoteza completării motivelor de nelega l itate întrucât ar ________________________ principiul disponibilității părților (art. 9 și 10 C__) și al egalității de arme (art. 8 C__). Mai mult decât atât, prezenta cauză reprezintă un contencios administrativ subiectiv, a cărui premisă este dovedirea calității de persoană vătămată într-un drept sau interes legitim privat în sensul art. 2 alin. 1 lit. a, fit. o și lit. p LCA, astfel încât invocarea d__ oficiu a unor noi motive de nelega l itate nu poate fi justificată.

În ceea ce privește temeiurile suplimentare de nelega l itate, pârâta înveder eaz ă că p revederile ar t. 64 alin. 6 d__ Legea nr. 51/ 1995 au fost respectate, fiind îndeplinit atât cvorumul de prezență (93 de membri d__ totalul de 108), cât și cel de vot (majoritatea membrilor prezenți – 40 voturi pentru d__ 71). Oricum, în lipsa unei sancțiuni exprese, neregularitățile legate de vot nu sunt de natură a atrage nulitatea decât în măsura în care au vătămat prin ele însele drepturile unui particular sau au alterat în mod esențial voința administrației. în cazul de față însă, se invocă lipsa de la vot a unui membru (aspect care poate fi o eroare materială de calcul sau de consemnare), deși acest vot în mod cert nu prezintă nicio relevanță cu privire la rezultatul final.

Pornind de la principiul formalismului care guvernează dreptul administrativ, numai semnătura angajează clar răspunderea administrației și stabilește conținutul actului pentru care administrația răspund e; în speță, Hotărârea nr. 295/ 09.12.2017 este actul administrativ care cuprinde voința Consiliului UNBR privind majorarea cotei minime de contribuție pentru avocații definitivi la 300 lei (propunere adoptată cu 40 de voturi pentru, 29 împotrivă și 2 abțineri). Mai mult decât atât, voința Consiliului UNBR privind majorarea cotei minime de contribuție pentru avocații definitivi la 300 lei a fost confirmată prin respingerea plângerii prealabile.

În ceea ce privește excepția lipsei de interes, pârâta înveder eaz ă că H otărârea nr. 295/2017 a produs efecte juridice până la data de 01.01.2019, când a intrat în vigoare Hotărârea nr. 410/ 2018 , iar cele două hotărâri sunt acte administrative distincte, astfel încât motivele de nelegalitate invocate cu privire la prima hotărâre, nu se pot răsfrânge asupra celei ulterioare.

Efectele juridic e produse de Hotărârea nr. 295/ 2017 în cursul anului 2018 nu sunt corelate cu un interes „determinat” și „personal” al reclamanților, mai ales în condițiile în care una dintre condițiile esențiale pentru admiterea acțiunii în contencios administrativ o reprezintă “calitatea de persoană vătămată” în sensul art. 2 alin. 1 lit. a d__ LCA, care presupune afirmarea unui drept ori a unui interes legitim (art. 2 alin. 1 lit. o și p) și dovedirea unei vătămări care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea actului administrativ.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele :

În fapt, prin Hotărârea nr. 295 d__ 9 decembrie 2017 emisă de C________ U______ Naționale a B_________ d__ R______ s-a decis, la art. 1 alin. 2, că, pentru avocații definitivi, cota minimă de contribuție obligatorie este de 300 de lei, aferentă unui venit brut de 2.723 de lei.

Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar, reclamanții M____ L______ M______, C______ D__ S________, B_____ A_______-I____, I____ M______, L____ B_____-L____, R______ A___-M____, A_______ A_____-C_______, M__ D__-C_______, V____-B___ D______-R_____, M________ S_____-E____ și N____-G___ R_____-C_______ au solicitat instanței anularea parțială a Hotărârii nr. 295 d__ 9 decembrie 2017 emisă de C________ U______ Naționale a B_________ d__ R______ în ceea ce privește cotele de contribuție la sistemul Casei de A________ a Avocaților, cu privire la dispozițiile privind cota minimă de contribuție obligatorie pentru avocații definitivi, prevăzute de art. 1 alin. 2 al Hotărârii.

În motivarea acțiunii s-au invocat, în esență, drept motive de nelegalitate a hotărârii atacate, împrejurările că măsura de stabilire a cotei minime de contribuție s-a efectuat în lipsa unei analize actuariale, că adoptarea hotărârii s-a realizat fără a avea la bază o propunere legală Consiliului de Administrație al Casei de A________ a Avocaților, că au fost încălcate principiile solidarității sociale și cel al transparenței decizionale și că aceste prevederi sunt în contradicție cu dispozițiile art. 1 al Hotărârii nr. 290 d__ 09.12.2017 a Consiliului U______ Naționale a B_________ d__ R______.

Aceleași motive de nelegalitate și argumente în susținere au fost invocate și în cererea de intervenție accesorie de către intervenienții Fuzesi-Heniș A________-D______, T____ M____, P___ A_____-M____, V_____ R_____-M____, C______ R___ I___, I____ B_____ și M____ G_____ N______.

Privitor la calificarea manifestării de voință a reclamanților exprimată verbal în ședința d__ 15.02.2019 și depusă în scris la data de 21.02.2019, curtea reține că, în fapt, în ședința publică d__ 17.01.2019, în concluziile privitoare la încuviințarea administrării probelor în cauză, reclamantul C______ D__ S________ a arătat verbal că a fost adoptată o variantă care a întrunit mai puține voturi favorabile, respectiv varianta privind o contribuție de 300 de lei.

Ulterior, î n ședința publică d__ 15.02.2019 (f. 62-63 , vol. III ) , reclaman ții C______ D__ S________ și M____ L______ M______ , care au luat cuvântul pentru toți reclamanții prezenți, au arătat că a u constatat un alt element de nelegalitate, respectiv faptul că hotărârea atacată a fost luată fără cvorumul legal, raportat la prevederile 64 d__ Legea nr. 51/1995 și că a fost adoptată o variantă care a întrunit mai puține voturi favorabile .

Punându-i-se în vedere de către instanță să depună apărările formulate verbal și în scris, la data de 21.02.2019 reclamanții au depus un înscris prin care și-au precizat poziția procesuală în sensul că au arătat că înțeleg să își completeze temeiurile de nelegalitate d__ perspectiva cărora instanța trebuie să analizeze cererea de chemare în judecată, arătând că hotărârea s-a luat cu nerespectarea prevederilor art. 64 alin. 6 d__ Legea nr. 51/1995 și cu ignorarea variantei care a întrunit cele mai multe voturi „pentru” (f. 64-65 , vol. III ) .

În această poziție procesuală, dar și verbal în ședința d__ 15.02.2019, punctul d e vedere exprimat de reclamanți a fost în sensul că acest înscris nu constituie o modificare a cererii de chemare în judecată în sensul art. 204 d__ Codul de procedură civilă și că în cauză asupra acestui aspect sunt incidente prevederile art. 22 d__ același cod , instanței revenindu-i obligația de a avea în vedere toate aspectele vizând nulitatea.

În drept, în conformitate cu prevederile art. 204 alin. 1 d__ Codul de procedură civilă, reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat .

E xpresie a principiului disponibilității, art. 9 alin. 2 d__ Codul de procedură civilă stipulează că, obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților.

Astfel cum s-a reținut în practica judiciară, prin principiul disponibilității se înțelege faptul că părțile pot determina nu numai existența procesului prin declanșarea procedurii judiciare și prin libertatea de a pune capăt procesului înainte de interveni o hotărâre pe fondul pretenției supuse judecății, ci și conținutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual în privința obiectului și a participanților la proces.

Această stabilire a cadrului procesual sub aspectul părților și al obiectului nu poate fi realizată însă arbitrar, impunându-se, în situațiile expres și limitativ prevăzute de legiuitor, intervenția instanței de judecată în cazul în care cererile formulate de către părți nu sunt în concordanță cu dispozițiile legale aplicabile acestora precum și procedurii judiciare în general.

În conformitate cu prevederile art. 22 alin. 2  d__ Codul de procedură civilă, judecătorul are îndatorirea să stăruie , prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză , pe baza stabilirii faptelor ș i prin aplicarea corect ă a legii, î n scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Î n acest scop, cu privire la situația de fapt ș i motivarea in drept pe care părțile le invocă , judecătorul este î n drept s ă le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună î n dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate î n cerere sau î n întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consider ă necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părț ile se împotrivesc .

Potrivit alin. 6 al art. 22, judecătorul trebuie să se pronunțe as upra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele investirii, în afară de cazurile î n care legea ar dispune altfel.

În aplicarea tuturor acestor prevederi legale, curtea apreciază că poziția procesuală exprimată de reclaman ți ora l în ședința d__ 15.02.2019 și depusă în scris la data de 21.02.2019 constituie o veritabilă modificare a cererii de chemare în judecată , în raport de împrejurarea că, în cuprinsul acesteia, reclamanții au înțeles să invoce suplimentar două noi motive de nelegalitate a actului admini strativ atacat, respectiv aspectele care se referă la cvorumul de 2/3 necesar desfășurării lucrărilor Consiliului și la adoptarea variantei care a întrunit mai puține voturi favorabile.

Curtea nu poate reține ca fiind întemeiat punctul de vedere exprimat de reclamanți în sensul că aceste apărări nou formulate se înscriu în limitele prevederilor art. 22 d__ Codul de procedură civilă privitor la rolul activ al instanței, întrucât, după cum reiese cu claritate d__ același text legal, instanța poate pune în discuție împrejurări de fapt și de drept fără însă a depăși limitele investirii , cu atât mai mult cu cât aceste limite sunt stabilite de către părți, p rin cererile pe care le formulează în cadrul litigiului.

Într-un litigiu de contencios administrativ, revine reclamantului obligația de a indica motivele de nelegalitate care îi susțin solicitarea de anulare a actului administrativ atacat, rolul activ al instanței reglementat de art. 22 d__ Codul de procedu ră civilă neputând fi interpretat în sensul că instanța de judecată are obligația de a invoca d__ oficiu motive de nelegalitate vizând actului administrativ atacat, oricât de evidente ar fi acestea, o interpretare contrară fiind de natură a încălca însuși principiul disponibilității, mai sus arătat.

Singura modalitate în care instanța de contencios administrativ poate cerceta d__ oficiu legalitatea unui act administrativ este cea prevăzu tă de art. 4 d__ Legea nr. 554/2004 care reglementează excepția de nelegalitate, ipoteză care însă nu se regăsește în speță, în raport de împrejurarea că excepția de nelegalitate nu poate viza chiar actul administrativ a cărui anulare se solicită în litigiu.

Curtea nu poate primi ca fiind fondate nici susținerile reclamanților privitoare la împrejurarea că noi le aspecte invocate reprezintă simple argumente suplimentare în susținerea obiectului de anulare parțială a Hotărârii nr. 290 d__ 09.12.2017 , întrucât împrejurarea că art. 8 d__ Legea nr. 554/2004 stabilește că obiectul acțiunii judiciare îl poate constitui, printre altele, anularea în tot sau în parte a actului nu semnifică faptul că este suficient ca partea să solicite anularea actului, revenindu-i instanței obligația de a identifica motivele de nelegalitate care atrag nulitatea acestuia.

Dimpotrivă, în raport de împrejurarea că majoritatea acțiunilor de contencios administrativ au ca obiect anularea actului administrativ vătămător, cu atât mai importantă este obligația părții reclamante de a indica care sunt acele mo tive pentru care apreciază că actul atacat i-a adus o vătămare într-un drept al său ori într-un interes legitim, astfel că motivele de nelegalitate invocate de parte nu pot fi apreciate ca fiind doar argumente care susțin obiectul cererii, constituind un element esențial al obiectului dedus judecății de reclamanți, împrejurare în raport cu care sunt aplicabile prevederile art. 14 al in. 2 d__ Codul de procedură civ ilă, potrivit cărora părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările, precum și mijloacele de probă pe care înțeleg să le folosească, astfel încât fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea.

Ca atare, se constată că în speță se impune a se califica manifestarea de voință a reclamanților exprimată verbal în ședința d__ 15.02.2019 și depusă în scris la data de 21.02.2019 ca fiind o modificare a cererii de chemare în judecată.

În ceea ce privește cererea pârâților de decădere a reclamanților d__ dreptul de a-și modifica cererea de chemare în judecată, curtea reține că prevederile art. 204 alin. 3 d__ Codul de procedură civilă stipulează că modificarea cererii de chemare în judecată pe ste termenul prevăzut la alin. 1 p oate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților.

La termenul d__ data de 15.02.2019, reprezentanta Casei de A________ a Avocaților a arătat că se opune modificării acțiunii și solicită să se constate decăderea reclamanților d__ dreptul de a-și modifica acțiunea. În același sens s-au pronunțat și pârâții U______ Națională a B_________ d__ R______ și C________ U______ Naționale a B_________ d__ R______ prin notele scrise depuse la dosar la filele 81-82, vol. III.

Curtea nu poate reține ca fiind întemeiate apărările reclamanților vizând împrejurarea că modificarea de acțiune s-a realizat în termenul legal, întrucât procesul-verbal care cuprinde aspectele contestate de reclamanți, respectiv procesul-verbal al ședinței Consiliului U______ Naționale a B_________ d__ R______ d__ 09 decembrie 2017 a fost depus la dosarul cauzei la data de 06.12.2018, dată la care le-a fost comunicat un exemplar și reclamanților (f. 36 verso – 37, f . 63-64, vol. II), iar modificarea de acțiune realizată în scris s-a depus la data de 21.02.2019 , ulterior primului termen de judecată imediat următor celui la care s-a depus procesul-verbal arătat.

Î n ipoteza d__ speță în care reclamanții au luat cunoștință de acest proces verbal ulterior primului termen de judecată acordat în cauză la care face referire art. 204 d__ Codul de procedură civilă, chiar dacă aceste prevederi legale urmează a fi interpretate în sensul că se referă la primul termen ulterior momentului luării la cunoștință a înscrisurilor pe care se fundamentează apărările reclamanților în susținerea motivelor de nelegalitate nou invocate, se constată că la termen ul ulterior (17.01 .2019) reclamanții nu au înțeles să depună modificarea de acțiune în scris, poziția procesuală fiind depusă în scris după acest moment , respectiv după trecerea a încă unui termen de judecată , la solicitarea instanței în acest sens, tocmai pentru a se putea pronunța asupra acesteia.

Potrivit regulii generale reglementate de art. 148 d__ Codul de procedură civilă, forma oricărei cereri adresată instanțelor judecătorești este forma scrisă, numai în cazurile anume prevăzute de lege cererile putând fi formulate și oral.

Or, astfel cum reiese d__ cuprinsul art. 204, procedura în cazul modificării cererii de chemare în judecată reglementată la alin. 1 prevede comunicarea cererii modificate pârâtului, ceea ce, prin ipoteză presupune că aceasta se impune a fi realizată în formă scrisă, astfel că se constată că art. 204 alin. 1 nu constituie un caz de excepție în care cererea modificatoare se poate realiza verbal în ședință, singurele astfel de cazuri fiind reglementate de art. 204 alin. 2, ipoteze în care însă poziția procesuală exprimată de reclamanți prin cererea modificatoare nu poate fi încadrată.

Pe cale de consecință, rețin ând că cererea scrisă modificatoare a acțiunii a fost depusă peste termenul legal, respectiv ulterior primului termen de judecată stabilit după luarea la cunoștință de către reclamanți a procesului-verbal al ședinței Consiliului U______ Naționale a B_________ d__ R______ d__ 09 decembrie 2017, iar pârâ ții a u arătat că se opun modificării acțiunii , curtea constată că se impune a se face în cauză aplicarea prevederilor art. 204 alin. 1 în sensul de a se c onstat a decăderea reclamanților d__ dreptul de a-și modifica cererea de chemare în judecată, constatare în raport cu care curtea nu se poate aprecia legal învestită cu aceste motive de nelegalitate suplimentare ale reclamanți.

Referitor la excepția lipsei de interes invocată de pârâta C___ de A________ a Avocaților, curtea constată că în susținerea acesteia s-au invocat împrejurările că Hotărâr ea nr. 295 d__ 9 decembrie 2017 a produs efecte până la data de 01.01.2019, când a intrat în vigoare Hotărârea 410/ 07-08.12. 2018 și că reclamanții nu justifică un interes determinat și personal, în condițiile în care una dintre condițiile esențiale pentru admiterea acțiunii în contencios administrativ o constituie calitatea de persoană vătămată.

Cu privire la aceste susțineri, conform art. 32 alin. 1 lit. d d__ Codul de procedură civilă, orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes, iar potrivit art. 33, i nteresul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actua l.

După cum reiese cu claritate d__ textul legal citat, cerința interesului se impune a fi verificată nu numai la momentul formulării cererii, ci pe toată durata soluționării litigiului, legiuitorul arătând explicit că aceleași cerințe legale sunt necesare și pentru susținerea cererii, ceea ce prin ipoteză este un moment ulterior înregistrării cererii.

Curtea reține că, deși sunt reale susținerile pârâtei în sensul că actul administrativ aflat în discuție a fost abrogat la data de 01.01.2019, întrucât art. 2 d__ Hotărâr ea nr. 410/2018 stipulează explicit că la această dată își încetează aplicabilitatea Hotărârea Consiliului UNBR nr. 295/09 decembrie 2017 , cu toate acestea, această împrejurare nu este de natură să producă în speță efectul constatării rămânerii fără interes a reclamanților în susținerea cererii.

Astfel, abrogarea presupune încetarea efectelor actului administrativ pentru viitor, ceea ce înseamnă că actul administrativ a beneficiat de prezumția de legalitate și a produs efecte până la momentul abrogării, pentru această perioadă putând fi supus analizei instanței de contencios administrativ, anularea actului administrativ vizând tocmai nerespectarea condițiilor de legalitate a actului, anterioare sau concomitente emiterii lui.

Ca atare, abrogarea actului administrativ, după declanșarea controlului judecătoresc de legalitate a acestuia, nu poate lipsi de interes acțiunea în contencios administrativ, deoarece legalitatea actului se cenzurează în raport cu prevederile legale în vigoare la data emiterii sau adoptării lui, efectele juridice produse în perioada de activitate a hotărârii contestate nefiind influențate de abrogarea ulterioară , astfel că excepția invocată de pârât este neîntemeiată.

Cât privește al doilea argument al pârâților vizând împrejurarea că reclamanții nu justifică un interes determinat și personal, conform art. 1 alin. 1 și 2 d__ Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, interesul legitim putând fi atât privat, cât și public, putându-se adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Potrivit art. 2 alin. 1 lit. a, o și p d__ același act administrativ, persoană vătămată este orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, drept vătămat fiind orice drept prevăzut de Constituție, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ, iar interes legitim privat constituind posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat.

Făcând aplicarea acestor texte legale în cauză, curtea constată că, după cum s-a arătat mai sus, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții, care au calitatea de avocați, au solicitat instanței anularea parțială a Hotărârii nr. 295 d__ 9 decembrie 2017 emisă de C________ U______ Naționale a B_________ d__ R______ în ceea ce privește cotele de contribuție la sistemul Casei de A________ a Avocaților, cu privire la dispozițiile privind cota minimă de contribuție obligatorie pentru avocații definitivi, prevăzute de art. 1 alin. 2 al Hotărârii .

Or, se constată că în speță nu se poate reține că reclamanții nu justifică un interes în cauză, fiind evident că urmăre __________________________ propriu determinat , în virtutea calității de avocat pe care o dețin .

Pe cale de consecință, pentru cele arătate, curtea apreciază că se impune respingerea excepției lipsei de interes în susținerea acțiunii invocată de pârâtă.

Pe fondul cauzei , curtea reține că prevederile art. 20 d__ Legea nr. 72/2016 stipulează că:

„ (1) Î n vederea constituirii și utilizării fondurilor sistemului, avocatul va plăti lunar, cu titlul de contribuție individuală obligatorie, o cotă procentuală d__ venitul brut lunar realizat d__ profesie.

(2) Contribuția individuală obligatorie reprezintă o sumă echivalentă cu o cotă minimă, în cazul nerealizării de venituri d__ profesie, respectiv o sumă echivalentă cu o cotă maximă, în cazul realizării unor venituri d__ profesie ce depășesc un plafon stabilit.

(3) C___ procentuală prevăzută la alin. (1), precum și sumele reprezentând cotele minimă și maximă de contribuție obligatorie prevăzute la alin. (2) se stabilesc, prin hotărâre, de C________ U.N.B.R., la propunerea Consiliului de administrație al C.A.A., în funcție de nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților. ”

Făcând aplicarea acestor prevederi legale în prezenta cauză, curtea constată că împrejurarea că stabilirea cotei minime de contribuție nu s-a fundamentat pe realizarea unei analize actuariale nu este de natură să atragă anularea Hotărârii nr. 295 d__ 9 decembrie 2017 emisă de C________ U______ Naționale a B_________ d__ R______, întrucât o astfel de cerință nu este prevăzută de textul precitat, susținerile reclamanților și intervenienților sub acest aspect fiind neîntemeiate.

Faptul că prevederile art. 18 d__ același act normativ, de care se prevalează reclamanții, reglement ează o astfel de evaluare actuarială nu poate conduce la o altă concluzie în cauză cu privire la acest aspect, în raport de împrejurarea că în acest articol legiuitorul a specificat în mod explicit scopul în care este necesară realizarea unei astfel de evaluări, respectiv aceea de a fi un instrument de monitoriz are a solvabilit ății fondului de pensii și a fondului pentru alte drepturi de a________ sociale aflat la dispoziția Casei de A________ a Avocaților , în vederea protejării intereselor asiguraților.

Or, în raport de cuprinsul prevederilor art. 18 și art. 20 alin. 3 d__ Legea nr. 72/2016, curtea nu poate reține că evaluarea actuarială prevăzută de art. 18 d__ Legea nr. 72/2016 are caracterul unei operațiuni prealabile obligatorii în procesul de adoptare a hotărârii de stabilire a cotelor de contribuții prevăzută de art. 20 alin. 3 d__ Legea nr. 72/2016, astfel încât absența acesteia sau concluziile acesteia să poată conduce la anularea actului administrativ atacat în speță.

Cu titlu de exemplu, curtea reține că , cu tot alta este situația în ipoteza reglementată de art. 67 alin. 5 d__ același act normativ, unde legiuitorul a prevăzut expres că, în scopul majorării valorii punctului de pensie, C___ de A________ a Avocaților poate decide, cu caracter temporar, depășirea limitei prevăzute la alin. 4, în condițiile în care rezultatele analizelor actuariale confirmă recuperarea deficitului creat .

Or, spre deosebire de acest text legal, se constată că , în ipoteza reglementată de art. 20 alin. 3, care interesează în speță, legiuitorul nu a înțeles să reglementeze similar, astfel că nu se poate reține că omisiunea întocmirii evaluării actuariale sau neconcludența concluziilor celei întocmite cu privire la necesitatea redimensionării contribuției minime obligatorii sunt elemente de natură să determine nelegalitatea Hotărârii nr. 295 d__ 9 decembrie 2017 emisă de C________ U______ Naționale a B_________ d__ R______.

Chiar dacă este de domeniul evidenței că, în procesul de monitorizare, C___ de A________ a Avocaților, fiind îndreptățită de legiuitor să realizeze propuneri în vederea stabilirii cotei minime de contribuție obligatorie, își poate fundamenta propunerile sale și pe concluziile analizelor actuariale realizate la solicitarea sa, cu toate acestea, curtea reține că, atâta timp cât opțiunea legiuitorului nu a fost aceea de a condiționa decizia de stabilire a cotei minime de preexistența unei evaluări actuariale care să concluzioneze în sensul stabilirii unei anumite cote minime de contribuție sau în sensul necesității majorării celei anterior stabilite , în prezenta cauză nu se pot aprecia ca fiind întemeiate susținerile reclamanților privitoare la cele stabilite în analiza actuarială d__ luna decembrie 2017, care nu ar putea fundamenta, în opinia acestora, măsura adoptată prin hotărârea atacată.

Singura cerință impusă de textul supus analizei constă în aceea că nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților trebuie să susțină propunerea realizată de C________ de Administrație al Casei de A________ a Avocaților, însă, astfel cum se constată d__ cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanții nu au adus în prezenta cauză critici conc rete cu privire la acest aspect.

Referitor la apărările reclamanților în sensul că adoptarea hotărârii s-a realizat fără a avea la bază o propunere legală a Consiliului de Administrație al Casei de A________ a Avocaților, curtea reține că, potrivit prevederilor art. 20 d__ Legea nr. 72/2016 precitate, o astfel de propunere este necesară în vederea adoptării hotărârii prevăzute de acest text legal de către C________ U______ Naționale a B_________ d__ R______.

După cum se constată, legiuitorul a prevăzut în beneficiul Consiliului de Administrație al Casei de A________ a Avocaților un drept de inițiativă , viziunea legiuitorului fiind în sensul că cele două organe specifice se impune să colaboreze la adoptarea actului administrativ.

Reclamanții au arătat că, în opinia acestora, procesul-verbal al Consiliului de Administrație al Casei de A________ a Avocaților d__ 09 decembrie 2017, de care se prevalează pârâții, nu întrunește cerințele legale de valabilitate, neconstituind o veritabilă propunere în sensul art. 20 alin. 3 d__ L egea nr. 72/2016, întrucât nu a fost realizat în cadrul reglementat de art. 109 alin. 4 și 5din Legea nr. 72/2016, sub forma unei decizii sau hotărâri care să fie comunicată în prealabil, iar ședința Consiliului de Administrație al Casei de A________ a Avocaților s-a derulat la solicitarea Comisiei Permanente a U______ Naționale a B_________ d__ R______.

Privitor la forma, titulatura, precum și procedura de comunicare pe care trebuie să le urmeze propunerea prevăzută la art. 20 alin. 3 d__ Legea nr. 72/2016, curtea apreciază că susținerile r eclamanților nu sunt întemeiate, prevederile art. 109 alin. 4 și 5 d__ Legea nr. 72/2016 nefiind aplicabile acestei propuneri.

P otrivit art. 109 alin. 4 și 5 d__ Legea nr. 72/2016, la care fac trimitere reclamanții, î n activitatea sa, Consiliului de Administrație al Casei de A________ a Avocaților emite hotărâri și decizii, iar aceste hotărâri și decizii , de interes general pentru sistem, se comunică filialelor/sucursalelor C.A.A. și b_________ și se publică pe pagina de internet a C.A.A. în termen de 10 zile de la adoptare, intrând în vigoare în termen de 5 zile de la publicare sau la o dată ulterioară prevăzută în cuprinsul lor.

În mod evident, reținând conținutul semantic al termenilor de „hotărâre” și „decizie” , precum și împrejurarea că legiuitorul face trimitere la „intrarea în vigoare” a acestora , curtea apreciază că prevederi le legale la care se raportează reclamanții reglementează exclusiv actele în care competența decizională finală aparține Consiliului de Administrație al Casei de A________ a Avocaților, acte care conțin măsuri de natură să producă efecte juridice și care, pentru asigurarea opozabilității acestora față de cei interesați, se impun a fi comunicate.

Cu toate acestea, î mprejurarea că legiuitorul a prevăzut că în activitatea sa, Consiliului de Administrație al Casei de A________ a Avocaților emite hotărâri și decizii, nu exclude posibilitatea ca același organ să fie în măsură să emită acte care să poarte o altă titulatură și să aibă un alt conținut, respectiv care să nu se intituleze hotărâre sau decizie și să nu aibă conținutul acestora.

Astfel, curtea reține, pe de o parte, că legiuitorul nu a arătat în textul supus analizei că acest organ emite numai hotărâri și decizii, iar pe de altă parte, propunerea la care face trimitere art. 20 alin. 3 constituie o operațiune administrativă, prealabilă emiterii hotărârii Consiliului U______ Naționale a B_________ d__ R______, nefiind un act administrativ care produce efecte juridice de sine stătător și nefiind o măsură adoptată de C________ de Administrație al Casei de A________ a Avocaților într-un domeniu în care îi revine competența decizională finală .

Dimpotrivă, această propunere este un simplu element al procedur ii angrenate în construirea actului final, ast fel că exigențele dispozițiilor art. 109 alin. 4 și 5 d__ Legea nr. 72/2016 nu sunt aplicabile procesului-verbal supus analizei, propunerea în cauză nefiind necesar a fi adoptată printr-o decizie sau hotărâre de C________ de Administrație al Casei de A________ a Avocaților.

De asemenea, nu se impune comunicarea acesteia, întrucât , în raport de caracterul său de operațiune administrativă anterioare emiterii actului final , comunicarea acesteia se realizează odată cu comunicarea acestui ultim act către cei interesați, legalitatea emiterii acesteia p utând fi verificată de instanța de contencios administrativ numai î n cadrul acțiunii î n anularea actului final.

De altfel, în prezenta speță, chiar reclamanții nu și-au manifestat voința procesuală în sensul învestirii instanței cu un petit distinct privind nelegalitatea acestei propuneri, deși susțin că aceasta ar constitui un act în sensul art. 109 alin. 4 și 5 d__ Legea nr. 72/2016 ce ar fi trebuit să le fie comunicat potrivit procedurii reglementate în acest text legal. Dimpotrivă, reclamanții au dedus judecății sub forma unor apărări argumentele vizând nelegalitatea acestei propuneri, ceea ce subsecvent ar atrage nelegalitatea Hotărârii nr. 295 d__ 9 decembrie 2017, achiesând astfel prin modul în care și-au formulat apărările în cauză la caracterul de act preparator al acestei propuneri realizate de C________ de Administrație al Casei de A________ a Avocaților.

În ceea ce privește modalitatea în care s-a realizat sesizarea Consiliului de Administrație al C asei de A________ a Avocaților în vederea adoptării acestei propuneri, curtea constată că nu există nicio interdicție legală în sensul că inițiativa sesizării în acest scop nu ar putea aparține Comisiei Permanente a U______ Naționale a B_________ d__ R______, reclamanții neindicând de altfel, cu privire la acest aspect, niciun text legal care să fi fost încălcat.

Curtea apreciază, în raport de modalitatea în care legiuitorul a înțeles să partajeze competența decizională în această materie, că este firesc ca între organele decizionale ale Casei de A________ a Avocaților și cele ale U______ Naționale a B_________ d__ R______ să existe un raport de colaborare, cu atât mai mult cu cât C.A.A. funcționează în cadrul U.N.B.R. . Or, o astfel de colaborare se poate manifesta în mod legal inclusiv printr-o solicitare formulată de Comisia Permanentă către C________ de Administrație al Casei de A________ a Avocaților pentru a-și exprima un punct de vedere cu privire la formularea sau nu a unei propuneri în sensul art. 20 alin. 3 d__ Legea nr. 72/2016, susținerile reclamanților și intervenienților sub acest aspect fiind, de asemenea, neîntemeiate.

Referitor la alegațiile petenților privind încălcarea principiului solidarității sociale , curtea reține că acest principiu este stipulat de art. 2 lit. g d__ Legea nr. 72/2016, în care se arată că s istemul de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților este organizat și funcționează în conformitate cu mai multe principii fundamentale , printre care și principiul solidarității sociale, prin intermediul căruia participanții la sistemul de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale asigurate în virtutea aces tei legi .

Curtea reține însă că, în cuprinsul aceluiași articol, este stipulat, la lit. c , principiul contributivității, conform căruia fondul de pensii și cel destinat pentru alte drepturi de a________ sociale se constituie pe baza contribuției obligatorii datorate de fiecare avocat, dreptul la pensie, ca și celelalte drepturi de a________ sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de a________ sociale plătite .

Totodată, la art. 3 lit. d este definită noțiunea de contribuabil în sensul acestei legi, acesta fiind avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei și care are obligația de plată a contribuțiilor sistemului propriu de pensii și alte drepturi de a sigurări sociale ale avocaților.

Or, curtea apreciază că determinarea conținutului principiului solidarității nu se poate realiza decât prin corelarea acestuia cu celelalte principii care guvernează s istemul de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților , în speță principiul contributivității, care prevede explicit cu caracter de obligativitate că această contribuție este datorat ă de fiecare avocat , fără ca legiuitorul să realizeze vreo distincție între avocați în funcție de nivelul veniturilor realizate.

Pe cale de consecință, în aplicarea regulii de interpretare ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus , nu se poate reține în cauză că sunt fondate apărările reclamanților în sensul inexistenței unei justificări raționale în ceea ce privește obligația de achita contribuția de către avocații care nu realizează nici un venit într-o anumită lună calendaristică, existând un temei legal clar în existența unei astfel de obligații în sarcina fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exercitare a profesie , independent de realizarea sau nu de către acesta de v enituri, obligație asumată de reclamanți în virtutea apartenenței acest ora la asociația profesională specifică .

Nu în ultimul rând, această contribuție este impusă de chiar prevederile art. 20 alin. 2 d__ Legea nr. 72/2016, care stipulează explicit că contribuția individuală obligatorie reprezintă o sumă echivalentă cu o cotă minimă, în cazul nerealizării de venituri d__ profesie , respectiv o sumă echivalentă cu o cotă maximă, în cazul realizării unor venituri d__ profesie ce depășesc un plafon stabilit.

Chiar dacă cu privire la acest text legal, instanța a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, până la pronunțarea de către instanța de contencios constituțional acest text se află în vigoare și este pe deplin aplicabil prezentei cauze, impunând respingerea apărărilor reclamanților și intervenienților sub acest aspect ca fiind neîntemeiate.

În ceea ce privește susținerile reclamanților vizând încălcarea principiului transparenței decizionale , acest principiu este reglementat de art. 2 lit. m d__ Legea nr. 72/2016, iar potrivit acestuia organele de conducere ale sistemului propriu, autonom, de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților au obligația de a informa și de a supune dezbaterii avocaților proiectele de acte normative, de a analiza propunerile acestora și de a da publicității hotărârile adoptate, de a asigura transparența privind modul de administrare a fondului de pensii și a fondului de a________ sociale și privind investițiile.

În mod evident, în definiția conferită de legiuitor acestui principiu au fost enumerate activitățile și măsurile prin care se poate asigura respectarea acestuia, fără însă ca această enumerare să semnifice că, în orice situație în care se impune adoptarea unei decizii/hotărâri, luarea unei măsuri specifice, desfășurarea unei activități etc. privitoare la sistemul de pensii și alte drepturi de a________ sociale ale avocaților se impun a fi derulate succesiv sau simultan toate activitățile ce fac obiectul generic al principiului transparenței decizionale.

Dimpotrivă, curtea reține că specific oricărui principiu este faptul că liniile directoare ale acestuia se particularizează prin adoptarea unor măsuri concrete, obligatoriu de urmat în cazul fiecărei proceduri specifice reglementate de lege.

Or, după cum se constată, în cazul particular al adoptării hotărârii în temeiul art. 20 alin. 3, legiuitorul nu a prevăzut vreo formalitate specifică pentru asigurarea acestei transparențe decizionale, astfel că se impune concluzia că, și în cazul acestei hotărâri, se impuneau a fi urmare regulile care privesc în general adoptarea de hotărâri de către C________ U______ Naționale a B_________ d__ R______.

Reclamanții însă nu au arătat în cererea de chemare în judecată în concret care sunt acele prevederi d__ Legea nr. 51/1995 sau d__ actele normative inferioare care reglementează procedura de adoptare a hotărârilor de către C________ U______ Naționale a B_________ d__ R______ cărora li s-a adus atingere prin maniera în care Hotărârea nr. 295 d__ 9 decembrie 2017 a fost adoptată, astfel că instanța constată că nu a fost legal sesizată cu apărări concrete pe care să le poată analiza și cărora să le poată da dezlegare în acest context generic invocat privitor la principiul transparenței decizionale.

Referitor la apărarea reclamanților în sensul că prevederile atacate d__ cuprinsul Hotărârii nr. 295 d__ 9 decembrie 2017 sunt în contradicție cu dispozițiile art. 1 al Hotărârii nr. 290 d__ 09.12.2017 a Consiliului U______ Naționale a B_________ d__ R______, se constată că, prin această ultimă hotărâre, s-a determinat venitul de referință utilizat la stabilirea tuturor prestațiilor de a________ sociale începând cu data de 01 ianuarie 2018.

După cum se constată, această reglementare nu prezintă nicio relevanță în cauză, în raport de împrejurarea că obiectul dedus judecății vizează cazul particular al nerealizării de venituri d__ profesie , când contribuția individuală obligatorie este stabilită ca fiind o sumă echivalentă cu o cotă minimă, pe când  art. 1 al Hotărârii nr. 290 d__ 09.12.2017 are ca premisă situația contrară în care se realizează venituri de către contribuabil .

Or, în raport de această distincție clară în ceea ce privește obiectul de reglementare al celor două hotărâri arătate, curtea constată că sunt corecte susținerile pârâților în sensul că legislația aplicabilă nu prevede niciun fel de corelaț ie între cei doi indicatori avuți în vedere, respectiv venitul la care se raportează cota minimă de contribuție și venitul de referință utilizat la stabilirea tuturor prestațiilor de a________ sociale, astfel că nici aceste susțineri ale reclamanților și intervenienților nu pot fi primite.

Pe cale de consecință, pentru toate argumentele mai sus reținute, apreciind în sensul caracterului neîntemeiat la cererii de chemare în judecată, curtea va r espinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții M____ L______ M______, C______ D__ S________, B_____ A_______-I____, I____ M______, L____ B_____-L____, R______ A___-M____, A_______ A_____-C_______, M__ D__-C_______, V____-B___ D______-R_____, M________ S_____-E____ și N____-G___ R_____-C_______ în contradictoriu cu pârâții U______ Națională a B_________ d__ R______, C________ U______ Naționale a B_________ d__ R______ și C___ de Asigurăr i a Avocaților, ca neîntemeiată, respingând totodată, pentru aceleași motive mai sus arătate , și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții Fuzesi-Heniș A________-D______, T____ M____, P___ A_____-M____, V_____ R_____-M____, C______ R___ I___, I____ B_____ și M____ G_____ N______ .

Totodată, se va lua act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

Califică manifestarea de voință a reclamanților exprimată verbal în ședința d__ 15.02.2019 și depusă în scris la data de 21.02.2019 ca fiind o modificare a cererii de chemare în judecată.

Constată decăderea reclamanților d__ dreptul de a-și modifica cererea de chemare în judecată.

Respinge excepția lipsei de interes invocată de pârâta C___ DE A________ A AVOCAȚILOR , ca neîntemeiată.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții M____ L______ M______, C______ D__ S________, B_____ A_______-I____, I____ M______, L____ B_____-L____, R______ A___-M____, A_______ A_____-C_______, M__ D__-C_______, V____-B___ D______-R_____, M________ S_____-E____ și N____-G___ R_____-CRISTINATA, toți cu domiciliul procesual ales în mun. Cluj-N_____, ___________________, _________________, în contradictoriu cu pârâții U______ NAȚIONALĂ A B_________ D__ R______ , C________ U______ NAȚIONALE A B_________ D__ R______ , ambii cu sediul în București, Palatul de Justiție, Splaiul Independenței, nr. 5, Sector 5, și C___ DE A________ A AVOCAȚILOR , cu sediul în București, _____________________. 3-5, etaj 3, sector 5, C__ xxxxxxx,  prin SCA „I__________ Șl ASOCIAȚII”, cu sediul în mun. Cluj-N_____, ___________________, jud. Cluj, ca neîntemeiată.

Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții FUZESI-HENIȘ A________-D______, T____ M____, P___ A_____-M____, V_____ R_____-M____, C______ R___ I___, I____ B_____ și M____ G_____ N______ , toți cu domiciliul procesual ales în mun. Cluj-N_____, ___________________, jud. Cluj, ca neîntemeiată.

Ia act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel Cluj.

Pronunțată prin punere la dispoziție în data de 01.04.2019.

PREȘEDINTE,                                                                    GREFIER,

      A___-M______ I__                                           M_______ V_____-G___

Red..A.M.I./23.07 .2019.

Dact.H .C./6 ex

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro