Despăgubiri consistente dispuse pentru infecţia letală din spital

Alarmă la Ministerul Sănătăţii. Justiţia nu mai aşteaptă construcţia de noi spitale. Maternitatea Giuleşti va fi executată pentru decesul unei paciente, cu sprijinul neprecupeţit al pioceanicului local-universal.

Pacienta a murit în octombrie 2012, la două zile după o operaţie de cezariană aparent reuşită. Totul părea că merge bine. A doua zi mămica a alăptat copilul. Ziua următoare însă, totul a luat-o razna. Au depistat abia dimineaţă infecţia galopantă din corpul femeii. După amiază a făcut stop cardiac, au stabilizat-o, dar după transportarea la Spitalul de Urgenţă nu a mai putut fi resuscitată.

Rudele femeii au cerut despăgubiri de peste un milion de euro, de la medicul chirurg şi de la Spitalul în care a fost operată. Expertiza medicală a arătat faptul că doctorul DAF a procedat corect, a evaluat că se impune operaţia de cezariană, pentru care a cerut şi opinia şefului de secţie. Din raportul IML a rezultat faptul că infecţia s-a propagat în organismul victimei, prin plaga rezultată în timpul operaţiei. A făcut ravagii Pseudomonas aeruginosa, cunoscut ca şi bacilul pioceanic.

Prima instanţa de judecată, Tribunalul Bucureşti a decis în urmă cu doi ani, că era problema spitalului să asigure mediul septic în sala de operaţie. Rudele pacientei decedate au primit daune morale totale în valoare de 40.000 de euro, plus rente lunare de câte 100 de euro pentru cei doi copii, până la majorat. A doua instanţă, Curtea de Apel Bucureşti a majorat iarna trecută semnificativ daunele morale, la un total de 390.000 de euro pentru rude. Înalta Curte a menţinut recent cuantumul despăgubirilor.

Problema infecţiilor nozocomiale a apărut în public după incendiul de la Colectiv. O parte dintre victime a scăpat de arsuri, dar a fost răpusă de infecţii. Pe de o parte s-a descoperit faptul că infecţiile nu sunt raportate de spitale. Pe de altă parte, specialiştii au susţinut că spitalele vechi nu mai pot fi curăţate de aceşti microbi şi că se impune construcţia de noi clădiri.

Vă supunem atenţiei motivarea Curţii de Apel Bucureşti, din iarna trecută, menţinută recent la Curtea Supremă, care modifică decizia Tribunalului.

ACEASTĂ APLICAȚIE ESTE DEZVOLTATĂ
ȘI FINANȚATĂ INTEGRAL DE ROLII

1663/202026-11-2020

Actiune in raspundere delictualaCurtea de Apel BUCURESTI

ECLI:RO:CABUC:2020:030.______

DOSAR NR.____________

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1663/A/2020

Ședința publică din data de 26.11.2020

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: D______ M_____ G_____

JUDECĂTOR: D______ L____ M_____

GREFIER: D___ M________

Pe rol se află pronunțarea în apelurile declarate de apelanții reclamanți E___ E_____ E_______, G___ G___ G__ G____ G______, G___ G___ Ș_____, de apelanții intervenienți J___ J_____, B___ B______, A___ A_____ A_____, D_______ D___ D______ D_______ și de apelantul pârât M_______ M_____ DE OBSTETRICĂ ȘI GINECOLOGIE „PROF. DR. P_____ S____” împotriva sentinței civile nr. 1702/05.07.2019, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă în dosarul nr.____________, în contradictoriu cu intimatul pârât K___ K___ K_____, în cauza având ca obiect „acțiune în răspundere delictuală”.

Dezbaterile cauzei și concluziile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 19.11.2020, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, precum și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 26.11.2020.

C U R T E A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea din data de 18.12.2012 înregistrată la Judecătoria Sectorului 6 București sub nr. _____/303/2012 reclamanții E___ E_____ E_______, G___ G___ G__ G____ G______ și G___ G___ Ș_____ au chemat în judecată pe pârâții K___ K___ K_____ și M_______ M_____ Profesor Doctor P_____ S____ (Maternitatea Giulești), solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea acestora în solidar la plata unei despăgubiri în cuantum total de 1.350.000 euro, în echivalent lei, la data plății, din care suma de 600.000 euro reprezintă contravaloarea prejudiciului moral cauzat lui G___ G___ Ș_____ (fiul defunctei B___ M_______ E________) urmare a săvârșirii unor erori medicale cu ocazia acordării asistenței medicale în cadrul spitalului, suma de 500.000 euro reprezintă contravaloarea prejudiciului moral cauzat reclamatei G___ G___ G__ G____ G______ (fiica defunctei B___ M_______ E________, urmare a săvârșirii erorilor medicale menționate, iar suma de 250.000 euro reprezintă contravaloarea prejudiciului moral cauzat reclamantului E___ E_____ E_______, soțul defunctei B___ M_______ E________, pentru săvârșirea erorilor medicale arătate.

Reclamanții au arătat, în esență, că pacienta B___ M_______ E________ a fost internată la data de 01.10.2012 la M_______ M_____ Profesor Doctor P_____ S____, în vederea nașterii prin operație cezariană programată, intervenția chirurgicală fiind efectuată la data internării. Post operator, la data de 03.10.2012, au intervenit complicații majore pentru care s-a solicitat consult cardiologic, medicul cardiolog fiind chemat de la Spitalul Universitar. Pacienta a prezentat stop cardio respirator, a fost resuscitată, ulterior fiind transportată cu ambulanța antișoc la M_______ M_____ de urgență Floreasca, unde a decedat în aceeași zi.

La data de 13.03.2013 fiecare pârât a depus întâmpinare și au solicitat, în esență, respingerea acțiunii.

Pârâtul M_______ M_____ de Obstetrică și Ginecologie Profesor Doctor P_____ S____ a formulat cerere de chemare în garanție a ______________________________ SA pentru ca, în situația în care s-ar admite cererea introductivă a reclamanților împotriva spitalului, să fie admisă și cererea în contradictoriu cu chemata în garanție deoarece spitalul are încheiată o poliță de asigurare pentru malpraxis medical.

Prin sentința civilă nr. 3096/20.03.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 6 București în dosar nr. _____/303/2012 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 și a fost declinată competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București Secția Civilă, avându-se în vedere dispozițiile art. 670 – 673 din Legea nr. 95/2006 și dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă, respectiv faptul că reclamanții s-au adresat direct instanței, procedură permisă conform alineatului 2 din art. 673 al Legii nr. 95/2006.

La Tribunalul București Secția a III-a civilă dosarul a fost înregistrat în data de 23.04.2013, sub nr. ____________.

La data de 28.05.2013 pârâtul M_______ M_____ de Obstetrică și Ginecologie a depus o cerere precizatoare în care a arătat că dacă s-ar admite acțiunea introductivă cererea de chemare în garanție ar trebui admisă doar în limitele sumei de 500.000 de euro care reprezintă maximul despăgubirii permis de polița de asigurare.

La data de 27.06.2013 reclamanții au depus o cerere precizatoare în care au arătat că valoarea totală a pretențiilor solicitate este de 1.350.000 euro, ceea ce reprezintă 6.034.500 lei la cursul de schimb leu/euro din data de 14.12.2012.

Prin încheierea din data de 28.06.2013 Tribunalul București a respins excepția necompetenței materiale invocată de reclamanți și a dispus citarea părților cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 64.456 lei și timbru judiciar în cuantum de 5 lei. De asemenea, a dispus citarea pârâtului cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 26.111 lei și timbru judiciar în cuantum de 5 lei, pe cererea de chemare în garanție.

Prin încheierea din Camera de Consiliu de la data de 04.09.2013 s-a respins cererea de reexaminare formulată de pârâtul M_______ M_____ de Obstetrică și Ginecologie.

Prin încheierea din Camera de Consiliu de la data de 08.10.2013 s-a admis cererea de reexaminare formulată de reclamanți la data de 27.09.2013 și cererea de reexaminare formulată de pârât la data de 27.09.2013 și s-a constatat că, atât acțiunea principală, cât și cererea de chemare în garanție sunt scutite de la obligația de plată a taxei judiciare de timbru în baza art. 15 lit. o din Legea nr. 146/1997.

Prin încheierea din data de 25.10.2013 Tribunalul București a dispus în temeiul art. 144 alin. 1 pct. 2 suspendarea judecății cauzei având ca obiect acțiune în răspundere civilă delictuală până la soluționarea definitivă a cauzei penale ce face obiectul dosarului de urmărire penală nr. _____/P/2012.

La data de 13.08.2018 reclamanții au formulat cerere de repunere pe rol, instanța acordând termen pentru continuarea judecății la data de 26.10.2018, când judecata a fost amânată pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorului spitalului.

La data de 07.12.2018 reclamanții au depus la dosar o cerere modificatoare a cererii de chemare în judecată prin care au arătat că solicită ca asigurătorul de răspundere civilă să fie obligat în solidar cu ceilalți pârâți la plata despăgubirilor și și-au majorat pretențiile în sensul că au solicitat obligarea pârâților la plata daunelor materiale în cuantum de 30.000 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de înmormântare și pomenirile creștinești, respectiv obligarea pârâților la plata sumei de 500.000 lei lunar pentru fiecare din cei doi copii ai victimei cu titlu de prestație periodică lunară reprezentând aportul financiar pe care mama l-ar fi adus la creșterea, îngrijirea și educarea lor calculat și acordat sub formă de prestație unică pentru perioada cuprinsă între decesul victimei și data achitării efective a despăgubirilor și de prestație periodică lunară de la data achitării despăgubirilor și până la împlinirea vârstei de 18 ani de către cei doi copii, respectiv până la terminarea studiilor, după caz.

Tot prin cererea modificatoare, reclamanții au solicitat stabilirea dobânzii legale pentru daune materiale și morale care vor fi acordate, respectiv obligarea pârâților în solidar la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 01.02.2019 în dosar s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către intervenienții J___ J_____, B___ B______, A___ A_____ A_____ și D_______ D___ D______ D_______.

Prin cererea de intervenție s-a solicitat obligarea pârâtului K___ K___ K_____ la plata către intervenienți a unor daune morale de 200.000 euro pentru fiecare, despăgubiri pentru a căror plată să fie ținut în solidar și pârâtul M_______ M_____ de Obstetrică și Ginecologie. De asemenea s-a solicitat atragerea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a pârâtului M_______ M_____ de Obstetrică și Ginecologie și obligarea către intervenienți a unor despăgubiri în cuantum de 200.000 euro pentru fiecare în parte.

Intervenienții au solicitat și obligarea pârâților la plata dobânzii legale calculate de la data producerii prejudiciului și până la data plății efective, respectiv obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În cererea de intervenție s-a arătat că J___ J_____ și B___ B______ sunt părinții defunctei B___ M_______ E________, A___ A_____ A_____ este fratele defunctei, iar D_______ D___ D______ D_______ este sora defunctei, fiecare dintre aceștia suferind un prejudiciu moral în urma decesului fiicei, respectiv surorii.

La data de 22.01.2019 ______________________________, prin lichidator judiciar, a solicitat disjungerea cererii de chemare în garanție.

La data de 01.02.2019 , pârâtul K___ K___ K_____ a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității formulării cererii modificatoare a cererii de chemare în judecată și, totodată, a arătat că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele pentru atragerea răspunderii civile delictuale a medicului.

Prin încheierea de la termenul din 01.02.2019 s-a luat act că la dosarul cauzei s-a depus de către M_______ M_____ de Obstetrică și Ginecologie o cerere precizatoare a cererii de chemare în garanție, prin care s-a solicitat citarea lichidatorului judiciar, administratorului special și a Fondului de Garantare a Asiguraților. De asemenea, s-a luat act că s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu.

La data de 21.02.2019, F_____ de Garantare a Asiguraților a depus întâmpinare și a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție a Fondului, ca inadmisibilă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă sau ca neîntemeiată.

La data de 01.03.2019 pârâtul K___ K___ K_____ a depus întâmpinare la cererea de intervenție în interes propriu și a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Prin încheierea de la termenul din 29.03.2019, tribunalul a respins excepția lipsei calității de reprezentant grefată pe excepția nulității contractului încheiat de reclamanți cu Fundația Neminem Laedere. De asemenea, tribunalul a constatat că excepția necompetenței materială a instanței a fost soluționată anterior prin încheiere interlocutorie și a respins excepția tardivității cererii modificatoare.

Prin aceeași încheiere, tribunalul a apreciat că se impune disjungerea cererii de chemare în garanție și formularea unui alt dosar cu termen la data de 29.03.2019, urmând ca în dosarul disjuns să se discute cererea de suspendare a judecății.

Tribunalul a pus în discuție, tot la termenul menționat anterior, admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție și a dispus admiterea în principiu a acesteia, în condițiile art. 49 alin. 1 și 2.

În fine, tribunalul a încuviințat la același termen proba cu înscrisuri pentru toate părțile și a respins proba testimonială solicitată de reclamanți și intervenienți, respectiv proba cu interogatoriul pârâtului persoană fizică K___ K___ K_____.

Pentru administrarea probei cu înscrisuri s-a dispus atașarea dosarului penal nr. _____/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București și s-a efectuat o adresă către locul de muncă al defunctei pentru a se comunica venitul salarial al acesteia la data decesului. Tot în cadrul probei cu înscrisuri instanța a încuviințat reclamanților să depună la dosar o evaluare psihologică a copiilor.

În privința probelor respinse, prima instanță a apreciat că acestea nu sunt utile cauzei, fără a motiva inutilitatea.

Prin încheierea de la termenul din 28.06.2019, după ce s-a unit excepția prescripției invocată de M_______ M_____ de Obstetrică și Ginecologie prin întâmpinare cu f_____, tribunalul a acordat cuvântul atât pe cererea principală, cât și pe cererea de intervenție și a reținut cauza în pronunțare.

Prin sentința civilă nr. 1702/05.07.2019 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a civilă s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, a fost admisă în parte acțiunea principală modificată, a fost admisă în parte cererea de intervenție în interes propriu, a fost obligat pârâtul M_______ M_____ Dr. P_____ S____ la plata sumei de câte 30.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, reprezentând daune morale pentru reclamanții G___ G___ J_____ și G___ G___ G__ G____ G______, precum și la plata dobânzii legale, aferentă debitului principal, calculată de la data formulării cererii modificatoare (19.11.2018) și până la plata efectivă, a fost obligat pârâtul M_______ M_____ Dr. P_____ S____ la plata sumei de 20.000 euro pentru reclamantul L___-B___ B_____-C_______, reprezentând daune morale, precum și la plata dobânzii legale, aferentă debitului principal, calculată de la data formulării cererii modificatoare (19.11.2018) și până la plata efectivă, a fost obligat pârâtul M_______ M_____ Dr. P_____ S____ la plata sumei de câte 47.833,25 lei, daune materiale către fiecare dintre cei doi reclamanți, G___ G___ J_____ și G___ G___ G__ G____ G______, constând în aportul financiar pe care mama l-ar fi prestat fiecăruia dintre reclamanți, în perioada 03.04.2012 și până la data formulării cererii modificatoare (19.11.2018), precum și la plata dobânzii legale, aferentă debitului principal, calculată de la data formulării cererii modificatoare (19.11.2018) și până la plata efectivă, a fost obligat pârâtul M_______ M_____ Dr. P_____ S____ la plata unei prestației lunare către fiecare dintre cei doi reclamanți, G___ G___ J_____ și G___ G___ G__ G____ G______, în sumă de câte 655,25 lei, de la data formulării cererii modificatoare (19.11.2018) și până la împlinirea vârstei de 18 ani pentru fiecare dintre reclamanți, a fost obligat pârâtul M_______ M_____ Dr. P_____ S____ la plata sumei de câte 5.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, pentru fiecare dintre intervenienții A___ A_____-T_____ și D_______ D___ D______ D_______, reprezentând daune morale, precum și la plata dobânzii legale, aferentă debitului principal, calculată de la data formulării cererii de intervenție (31.01.2019) și până la plata efectivă, a fost obligat pârâtul M_______ M_____. Dr. P_____ S____ la plata sumei de câte 10.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, pentru fiecare dintre intervenienții J___ J_____ și B___ B______, reprezentând daune morale, precum și la plata dobânzii legale, aferentă debitului principal, calculată de la data formulării cererii de intervenție (31.01.2019) și până la plata efectivă, au fost respinse, în rest, acțiunea principală și cererea de intervenție principală, ca neîntemeiate și a fost obligat pârâtul Spitalul P_____ S____ la plata sumei de 4700 lei, cheltuieli de judecată către reclamanți.

În motivarea sentinței, tribunalul a reținut următoarele:

La data de 01.10.2012, numita B___ M_______ E________ a fost internată la M_______ M_____ de Obstetrică Ginecologie Prof. Dr. P_____ S____, în vederea nașterii prin operație cezariană programată, intervenția chirurgicală fiind efectuată la data de 01.10.2012. La data de 03.10.2012, aceasta a decedat la M_______ M_____ de Urgență.

Conform raportului de constatare medico-legală nr. A___________, raportului de expertiză medico-legală nr. A1/_____/2013 și adresei Comisiei Superioare Medico – Legale, decesul s-a produs prin stop cardio-respirator survenit în evoluția unei insuficiențe cardio-circulatorii acute cu decompensarea funcției cardiace pe f_____ unor afecțiuni cardiace preexistente (hipertrofie VS concentrică cu focare de sclerolipomatoză interstițială și pervasculară _____________________________________ coronare, nefroangioascleroză. Modificările hemodinamice au fost induse de o stare infecțioasă cu punct de plecare uterin ( miometrită acută), cu instalarea unui șoc septic endotoxic cu evoluție supraacută.

Reclamanții au susținut că miometrita constatată prin examenele medico-legale se datorează contaminării în timpul operației de cezariană cu două bacterii gram-negative cunoscute pentru infecțiile nosocomiale, E. C___ și Pseudomonas Aeruginosa, iar insuficiența cardiacă a fost determinată de depresia miocardică în context septic.

În ceea ce privește faptele ilicite imputate pârâtului K___ K___ K_____, medicul curant al defunctei, de către reclamanți și de către intervenienți, acestea constau în încălcarea obligației de a acorda asistență medicală pacientului, în oricare din etapele ei, de îngrijire a pacientului care implică informarea acestuia cu privire la posibilitatea apariției unor complicații în urma intervenției chirurgicale și obligația de securitate care incumbă medicului prin efectuarea unei evaluări corecte a raportului riscuri-beneficii, obligații care sunt stabilite prin disp. art. 1 – 3 și 6 din Legea nr. 46/2003, art. 8 din Codul deonotologic al Colegiului Medicilor din România din 30.03.2012, art. 11 din Normele Codului Deonotologic medical al Colegiului Medicilor din România, art. 373 alin. 3, art. 649 și art. 651 din Legea 95/2006. Reclamanții au susținut că nu a existat o indicație pentru o operație cezariană, întrucât poziția fătului permitea nașterea pe cale vaginală. De asemenea, deși pacienta avea o afecțiune discală, nu a existat o recomandare pentru o astfel de operație venită din partea medicului specialist neurochirurg, așa încât, medicul, încălcând bunele practici medicale, a procedat la efectuarea operației, cu toate că unul din riscurile operației de cezariană este miometrita. Pacienta nu a fost corect informată cu privire la riscurile pe care le implică operația față de riscurile pe care le presupune nașterea naturală în condițiile unei afecțiuni discale. De asemenea, deși postoperator au existat elemente de natură să sugereze simptomele unei infecții, prin neîndeplinirea obligației de monitorizare atentă a pacientei, medicul curant a intervenit terapeutic tardiv, iar tratamentul aplicat a condus la agravarea iremediabilă a stării de sănătate a pacientei.

Referitor la fapta ilicită proprie imputată pârâtului M_______ M_____ de Obstetrică Ginecologie Prof. Dr. P_____ S____, aceasta constă în încălcarea obligației de securitate, prin prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale, obligației prev. de disp. art. 106 din Lege 95/2006 și art. 655 alin. 1 lit. a din Legea 95/2006, încălcare ce a condus la infectarea numitei B___ M_______ E________ subsecvent internării sale în spital.

Referitor la cererile formulate în contradictoriu cu pârâtul K___ K___, tribunalul a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, prev. de art. 1349 N. C.civ., sub aspectul existenței faptei ilicite.

Astfel, în foaia de observație întocmită la data internării pacientei se menționează ca diagnostic hernia de disc și prezentația craniană a fătului, iar în rubrica destinată diagnosticelor secundare este inserată și prezentația deflectată. De asemenea, în foaia de observație clinică obstetrică, sunt arătate cauzele care au condus la decizia ca nașterea să aibă loc pe cale chirurgicală, acestea fiind reprezentate de discopatia lombară L1-L5, precum și de prezentația oblică cu tendințe de deflectare în timpul contracturilor uterine dureroase. Conform aceleiași foi de observație, această decizie a fost avizată de medicul conferențiar N____ N_______, așadar nu a fost o decizie unilaterală a medicului curant, K___ K___, ci o măsură supusă controlului ierarhic al sefului de secție. În plus, se constată că la data internării, anterior operației, pacientei B___ M_______ E________ i-au fost aduse la cunoștință riscurile și eventualele complicații ce pot decurge în urma operației cezariene, printre acestea fiind menționat și decesul. Ca urmare a informării pacientei, aceasta și-a exprimat acordul cu privire la nașterea pe această cale și a menționat bolile de care suferă, printre acestea fiind talasemia minoră și hernia de disc. Această împrejurare conduce a concluzia că pacienta a lecturat cu atenție fișa privind acordul iar consimțământul său nu a fost viciat de o informare incorectă și incompletă.

Deși exista posibilitatea nașterii pe cale naturală, totuși operația cezariană era cea mai indicată date fiind posibilele suferințe ale mamei și fătului atât în timpul nașterii cât și ulterior, așa cum se arată în raportul întocmit de Comisia Superioară Medico Legală.

Este adevărat că riscul cel mai mare al acestei intervenții chirurgicale (adică decesul) s-a produs, pe f_____ complicațiilor ulterioare, însă același risc există în general și în cazul nașterii naturale. În evaluarea raportului riscuri-beneficii trebuie avută în vedere și probabilitatea mică în producerea riscului cel mai mare, probabilitate pe care însăși pacienta a considerat-o nesemnificativă, de vreme ce, cu toate că în cuprinsul declarației de consimțământ sunt menționate toate riscurile majore, cu toate acestea M_______ B___ și-a exprimat acordul. De altfel, dat fiind faptul că orice operație implică anumite riscuri, dacă am accepta teoria reclamanților nu ar mai fi posibile operațiile, întrucât există riscul ca în loc să aducă vindecare acestea să cauzeze decesul pacientului.

Așadar, tribunalul a apreciat că nu a existat o culpă a pârâtului K___ K___ în efectuarea unei evaluări corecte a raportului riscuri-beneficii cu privire la operația cezariană iar pacienta B___ M_______ E________ a fost corect informată.

În privința neîndeplinirii obligației de monitorizare atentă a pacientei, ulterior efectuării operației, tribunalul a constatat că postoperator au fost recoltate analize care au indicat o valoare a leucocitelor de 8,97 (potrivit buletinului de analize indicat în raportul medico-legal de necropsie întocmit de medic Francis A______, precum și în cuprinsul celorlalte rapoarte întocmite în cadrul cercetării penale). În setul de analize din 02.10.2012, ora 07,52, validat la ora 9,13, valoarea leucocitelor este de 10,7, adică valori ușor crescute însă în limitele normale, dată fiind starea de lăuză a acesteia.

Reclamanții și intervenienții au afirmat că starea Mădălinei B___ s-a alterat încă data de 1.10.2012, referindu-se la declarația martorei O__ S_____, care a susținut că aceasta acuza o stare de rău generală și avea și o perfuzie, însă percepția martorei a fost considerată de tribunal ca eronată, deoarece în data de 02.10.2012 B___ M_______ a primit vizite și a mers la sala de alăptare fără a acuza dureri de intensitate diferită de cele specifice stării în care se afla. În ceea ce privește administrarea perfuziei, cauza era necesitatea administrării de masă eritrocitară față de diagnosticul de talasemie minoră și nu starea de rău a pacientei. De altfel, în dimineața zile de 02.10.2012, față de evoluția favorabilă, a fost transferată de pe secția ATI în cea Postoperatorie iar potrivit declarației martorei L____ G_______, pacientă în aceeași perioadă cu B___ M_______ E________, acesta a fost prezentă la programul de alăptare de la orele 15,00, 21,00 și 00,00.

Conform foii de evoluție și tratament la data de 02.10. 2012, ora 10, pacienta a fost examinată de pârâtul K___ K___ și de medicul N____ N_______, starea sa fiind constatată bună, afebrilă, uterul era retractat eficient, prezenta lohii fiziologice, plaga era suplă, tranzit intestinal reluat, sâni supli.

Deși martora L____ G_______ a afirmat că B___ M_______ E________ acuza dureri, nu a fost singura căreia i-au fost administrate analgezice, așa cum reiese din declarația martorei I__ M______, asistenta medicală care a fost de gardă pe timp de noapte în perioada 1.10.2012-3.10.2012. Tot această martoră a declarat că pacientei B___, în noaptea zilei de 02.10.2012 i-a administrat un calmant, iar la orele 06,30 și 7,00 i-au fost recoltate analize pentru hemogramă. Codul pentru hemogramă a fost introdus de martoră în calculator la 00,00 noaptea, potrivit practicii curente. Martora L____ G_______ a mai arătat că la 5 dimineața ( în data de 03.10.2012) s-a reîntors în salonul pacientelor pentru tratamente și pentru verificarea temperaturii corpului iar starea paciente B___ nu i-a atras atenția în mod deosebit. Ulterior, recoltării hemogramei, a predat tura către colegele sale Câtu A____ și asistenta șefă S___ D______.

Așadar, contrar susținerilor reclamanților, evoluția clinică a numitei B___ nu indica până la data de 03.10.2019 existența unei infecții și nu i-au fost recoltate probe în noaptea zilei de 02-03.10.2012, ci abia în dimineața zilei de 03.10.2019.

Hemograma validată la ora 8,45 indica o creștere a leucocitelor la 17,9 împrejurare care putea reprezenta un indiciu cu privire la existența unei infecții în organism. Deși analizele de sânge prezentau valori crescute, la ora 8,50, momentul consemnat ca fiind cel al vizitei medicale efectuate de dr. O______ și dr. N____ N_______, starea generală a pacientei era consemnată ca bună, afebrilă, abdomenul era suplu și mobil, uterul era retractat eficient, tranzitul intestinal reluat, plaga era suplă, pansamentul curat. În foaia de evoluție și tratament se menționează că această vizită a fost efectuată de dr. O______ O_____ împreună cu dr. N____, însă din coroborarea declarațiilor date de aceștia și de cele două asistente medicale, S___ D______ și Câtu A____, reiese că dr. N____ N_______ a vizitat pacienta la ora 10, așadar mențiunea din foaie de evoluție cu privire la acest aspect este eronată.

La ora 10, 00, pacienta a fost evaluată de dr. N____ N_______, care a consemnat că aceasta prezenta o starea generală bună, afebrilă, fiind consemnate de această dată durerile abdominale de intensitate medie acuzate de M_______ B___, cu debut neprecizat.

Conform declarației martorei C___ A____, asistenta medicală în activitate la data de 03.10.2012, tura sa a fost preluată la ora 7,00 dimineața. Împreună cu asistenta șefă, S___ D______, în jurul orei 8,00 dimineața au trecut prin saloane și au discutat cu pacientele, inclusiv cu B___ M_______ care a acuzat dureri. Tot în aceeași perioadă, B___ M_______ s-a prezentat și la sala pentru înlocuirea pansamentelor, fără a necesita ajutorul infirmierei, acuzând de asemenea dureri la locul operației. În jurul orei 9, S___ D______ i-a comunicat martorei C___ A____ că merge să îl anunțe pe pârâtul K___ K___, care s-a prezentat la 5 minute după reîntoarcerea asistentei șefe la salonul numitei B___ M_______. Ca urmare a indicațiilor pârâtului, Câtu A____ a administrat pacientei calmant injectabil iar la scurt timp a venit în vizită medicul N____ N_______ însoțită de medicii rezidenți.

Așadar, contrar susținerilor pârâtului K___ K___, anterior vizitei dr. N____, consemnată ca fiind la ora 10,00, acesta a consultat-o pe B___ M_______ și i-a prescris analgezice. Deși în foaia de evoluție și tratament nu este consemnată vizita sa și nici medicația prescrisă, afirmațiile martorei Câtu A____ sunt susținute de declarația martorei S___ D______, asistenta șefă care l-a sunat pe pârât și alături de care a mers la salonul pacientei.

La indicațiile dr. N____ N_______, pârâtul a fost chemat la pacientă, însă acesta se afla în sala de operație pentru o intervenție chirurgicală, împrejurare ce rezultă din coroborarea declarației sale cu cea a martorei S___ D______ și a martorului D___ D__-V_____. În jurul orelor 12,20-12,30 a solicitat pacienta la sala de pansamente pentru recoltarea analizelor și pentru examinare. Așa cum arată martorul D___ D__-V_____, alături de care pârâtul a efectuat intervenția chirurgicală, pârâtul a plecat din sala imediat după momentul critic al operației iar anterior a solicitat unui alt medic să o consulte pe B___ M_______, însă din eroare acesta a consultat o altă pacientă. Pârâtul, în urma controlului și după studierea analizelor, a prescris antibiotice care au fost administrate și a solicitat repetarea de urgență a analizelor. La aproximativ o oră de la administrarea antibioticelor, pacientei i s-a făcut rău. În foaia de evoluție și tratament se consemnează ora 12,30 ca moment al examinării iar în urma controlului efectuat s-a menționat că pacienta avea o stare generală modificată, afebrilă, abdomenul suplu. Față de tratamentul administrat, reiese că la acel moment medicul a suspicionat existența unei infecții. La ora 13,15 pârâtul a consultat-o din nou pe B___ Mădalina E________ și a solicitat consult ATI iar la 13,20 se consemnează starea alterată a acesteia. La ora 13,25 aceasta a fost transferată pe secția ATI iar la 14,45 a intrat în stop cardiorespirator, fiind resuscitată. Ca urmare a ecografiei cardiace, care releva o tamponadă cardiacă, s-a practicat puncția cardiacă, acest diagnostic fiind ulterior înlăturat prin concluziile rapoartelor medico-legale care au stabilit ca și cauză a insuficienței cardiace o stare infecțioasă. Ulterior manevrelor de resuscitarea, B___ M_______ a fost transportată la Spitalul de Urgență Floreasca unde, în aceeași zi, la ora 16,06 a decedat.

În adresa nr. E___________ a Comisiei Superioare Medico-Legale se concluzionează că modificările hemodinamice au fost induse de o stare infecțioasă cu punct de plecare uterin ( miometrită acută ), cu instalarea unui șoc septic endotoxinic cu evoluție supraacută. Cu alte cuvinte, față de administrarea antibioticelor, endotoxinele ( substanțele toxice conținute de unele bacterii) au fost eliberate ca urmare a distrugerii celulelor bacteriene, producând un șoc organismului și ducând la șocul cardio-respirator.

Așadar, nu infecția în sine este cauza decesului, împrejurare ce a rezultat din concluziilor Comisiei Superioare ( pct. 15), ci aceasta este parte a unui complex cauzal, alături de șocul endotoxic. Argumentele aduse de Comisia Superioară în sprijinul acestei concluzii sunt arătate ca fiind starea de afebrilitate, adică lipsa febrei și frisoanelor, fără prezența semnelor de infecție locală evidentă, debutul precoce, fără semne prodromale, paucisimtomatic, cu instalare brutală, evoluție fulminantă spre exit și stare refractară la toate mijloacele intensive de terapie. În plus, s-a reținut existența imunodepresiei care caracterizează starea de lăuzie și sarcină, aceasta diminuând în mod cert reacția locală și sistemică la inflamație, prin afectarea producției de substanțe proinflamatorii. O altă condiție cauzală reținută este preexistența unor afecțiuni cardiace, hipoplazia arterei coronare și nefroangisceleroza, afecțiuni stabilite în urma raportului de necropsie.

Comisia Superioară a concluzionat că asistența medicală acordată cazului a respectat toate recomandările Ghidurilor Clinice de Obstetrică-Ginecologie, precum și a consultului interdisciplinar. Cu referire la pârâtul K___ K___, Comisia superioară a reținut că a avut o conduită obstetrică și medico – chirurgicală corectă.

Tribunalul a reținut că, deși șocul endotoxic s-a produs ca urmare a administrării de antibiotice, pârâtul a avut o conduită terapeutică corectă, susținută de concluziile Comisiei Superioare. Chiar dacă administrarea a avut loc la 4 ore de la prelucrarea analizelor recoltate în dimineața zilei de 03.10.2012, pârâtul K___ K___ a intervenit imediat ce a avut toate elementele care au condus către o concluzie clară în sensul existenței infecției. Comisia superioară a reținut și existența unei afecțiuni cardiace preexistente ( hipertrofie VS concentrică cu focare de sclero-lipomatoză interstițială și perivasculară _____________________________________ coronare, nefroangioscleroză ( punctul 12 din concluzii), ca și condiție cauzală a producerii decesului Mădălinei B___, cu alte cuvinte o afecțiune care dacă nu ar fi existat pacienta nu ar fi decedat.

Așadar, nu s-a putut imputa pârâtului conduita terapeutică și nici încălcarea obligației de a acorda asistență medicală astfel că, în lipsa unor dovezi certe în sens contrar, tribunalul nu a reținut teza susținută de reclamanți și intervenienți.

În concluzie, tribunalul a apreciat că nu există o faptă ilicită ce poate fi imputată pârâtului K___ K___ și nici existența vreunei culpe, motiv pentru care în temeiul disp. art. 1349 și 1357 C. civ și art. 644 alin. 1 și 2 din Legea 95/2006, întrucât nu erau îndeplinite condițiile cumulative pentru atragerea răspunderii civile delictuale, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu aceasta, așa cum a fost modificată, precum și cererea de intervenție principală și, în consecință, și cererea de obligare a comitentului pârât M_______ M_____ de Obstetrică Ginecologie Prof. Dr. P_____ S____ pentru fapta prepusului, ca neîntemeiate.

În ceea ce privește cererile prin care se solicită atragerea răspunderii civile delictuale a pârâtului M_______ M_____ de Obstetrică Ginecologie Prof. Dr. P_____ S____, s-a constatat că sunt întemeiate, în parte.

Sub aspectul faptei ilicite, tribunalul a reținut că acest pârât nu și-a îndeplinit obligațiile prev. de art. 166 din Legea nr. 95/2006, de prevenire și combatere a infecțiilor nosocomiale, împrejurare care a condus la infectarea pacientei sale, B___ M_______ E________, cu bacteriile E. coli, Pseudomonas Aeruginosa, cocobacili și bacili gram negativi. Pentru limitarea dezvoltării infecției suspicionate de pârâtul K___ K___ și pentru tratarea pacientei, au fost administrate antibiotice cu spectru larg de acțiune, însă, din cauza șocului endotoxic, pe f_____ unor afecțiuni cardiace preexistente și în condițiile evoluției insuficienței cardio – circulatorii acute, a survenit stopul cardio-respirator.

Tribunalul a reținut că deși infecția nu este cauza decesului, reprezintă factorul declanșator, în urma căruia într-un șir de evenimente care s-au succedat, s-a produs în cele din urmă moartea Mădălinei E________ B___.

În baza buletinelor de analize bacteriolgice BC nr. ________, nr. _______ și nr. _______ din data de 03.10.2012 întocmite de Centru de Diagnostic și Tratament V_____ B____, menționate în raportul de expertiză întocmit de medicul legist F_______ A______, și în urma analizării conținutului bacteriologic al lichidului pericardic, respectiv a fragmentelor de ficat, s-a reținut existența bacteriilor E. C___, Pseudomonas Aeruginosa, cocobacili și bacili gram negativi.

Prin adresa nr. E___________ a Comisiei Superioare Medico-Legale (pct. 13 din concluzii) s-a arătat că probabil calea de propagare o reprezintă infecția vaginală ascendentă din cadrul unei vaginoze bacteriene, ce poate fi dovedită prin prezența unui infiltrat fibrino-leucocitar la nivelul deciduei iar probabilitatea unei infecții asociate îngrijirii medicale (infecție nosocomiale) nu pot fi documentate clinic, epidemiologic și laborator, în absența unui caz similar, concomitent cu acesta.

Tribunalul nu a reținut această concluzie ca fiind corectă întrucât buletinul de analize medicale nr. 246/ 04.10.2012, a indicat că lohiile recoltate pacientei în data de 03.10.2012, anterior decesului, erau sterile, ceea ce exclude existența unei infecții vaginale ascendente. În plus, apariția unuia dintre germenii rezistenți la antibiotice și asocierea sa cu infecțiile intraspitalicești, Pseudomonas Aerugionsa (pioceanicul), constituie un argument în sensul că poarta de intrare a germenilor ce au determinat infecția este la nivelul plăgii operatorii. Împrejurarea că nu au existat cazuri similare, concomitente cu cel de față, nu constituie un motiv care să excludă ipoteza infectării pe timpul operației cezariene. De altfel, chiar pârâtul K___ K___ consideră că infectarea a avut loc în momentul intervenției chirurgicale.

În concluzie, tribunalul a reținut că starea infecțioasă a avut ca punct de plecare uterul, iar poarta de intrare a fost plaga operatorie. De asemenea, modificările hemodinamice au fost induse de această stare infecțioasă, pe f_____ șocul endotoxinic. Întrucât în lipsa acestui factor declanșator efectul păgubitor nu s-ar fi produs, acesta fiind cel care a înlesnit nașterea procesului cauzal, tribunalul a reținut ca infecția nosocomială reprezintă una dintre condițiile exterioare care au contribuit la realizarea efectului păgubitor, fiind așadar o componentă a împrejurării cauzale alături de apariția șocului endotoxic și a existenței afecțiunilor cardiace preexistente.

Potrivit disp. art. 166 din Legea nr. 95/2006: (1) Spitalul asigură condiții de investigații medicale, tratament, cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătății. (2) Spitalul răspunde, în condițiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, precum și pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienților.

Fapta ilicită a fost dovedită conform celor mai sus arătate și a reprezentat una dintre condițiile cauzale care a condus la decesul Mădălinei B___, împrejurare ce a impus repararea prejudiciului cauzat reclamanților și intervenienților, în calitate acestora de soț, copii, părinți și frați.

În privința prejudiciului moral, acesta este neîndoielnic, fiind prezumat de lege. În raport de disp. art. 1390 și 1391 C. civ., tribunalul a constatat că atât reclamanților ( soțul și cei doi copii), cât și intervenienților ( părinții și frații defunctei) li se cuvin despăgubiri morale pentru prejudiciul ce constă în suferința produsă soțului, copiilor și rudelor prin moartea Mădălinei B___. Tribunalul a reținut că în raport de aceleași dispoziții legale, suferința persoanei decedate nu poate fi avută în vedere întrucât prejudiciul moral este personal și acesta constă în durerea încercată de rude pentru decesul unui membru al familiei.

Așa cum arată și reclamanții, banii nu vor repara ceea ce, prin ipoteza, este ireparabil, dar vor avea virtute compensatorie. Despăgubirea acordată nu este reparatorie, ci are menirea de a da o anumita satisfacție. Tribunalul a apreciat că despăgubirea nu trebuie să fie împovărătoare și să conducă la imposibilitatea derulării activității pârâtului.

De aceea, tribunalul a apreciat că suma de câte 30.000 euro, daune morale pentru reclamanții G___ G___ Ș_____ și G___ G___ G__-M____-A______, copii defunctei, de 20.000 euro pentru reclamantul L___-B___ B_____-C_______, soțul defunctei, câte 5.000 euro, pentru fiecare dintre intervenienții A___ A_____-T_____ și D_______ D___ D______ D_______, (frații defunctei) și câte 10.000 euro, pentru fiecare dintre intervenienții J___ J_____ și B___ B______, (părinții defunctei), în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, constituie un cuantum care să ofere satisfacție celor prejudiciați. Pârâtul a fost obligat și plata dobânzilor legale, aferente fiecăruia dintre debitele principale calculate de la data formulării cererii modificatoare (19.11.2018) fie de la data cererii de intervenție (31.01.2019), și până la plata efectivă, în temeiul disp. art. 1522 și 1535 C.civ.

În privința daunelor materiale, tribunalul în temeiul disp. art. 1390 C.civ. a obligat pârâtul M_______ M_____ de Obstetrică Ginecologie Prof. Dr. P_____ S____ la plata sumei de câte 47.833,25 lei, daune materiale către fiecare dintre cei doi reclamanți, G___ G___ J_____ și G___ G___ G__ G____ G______, constând în aportul financiar pe care mama l-ar fi prestat fiecăruia dintre reclamanți ( de 1/3 din salariul defunctei și câte ½ din 1/3 pentru fiecare copil), în perioada 03.10.2012 ( data decesului) și până la data formulării cererii modificatoare (19.11.2018), precum și la plata dobânzii legale, aferentă debitului principal, calculată de la data formulării cererii modificatoare (19.11.2018) și până la plata efectivă. La calcularea acestor sume tribunalul a avut în vedere un număr de 73 de luni între data decesului Mădălinei B___ și cea a formulării cererii modificatoare, precum și media dintre cuantumul salariului acesteia la data decesului și salariul pe care aceasta l-ar fi avut la data de 30.04.2019 ( ultima lună anterioară emiterii răspunsului) rezultate din adeverința comunicată de angajatorul acesteia, precum și disp. art. 529 lin. 2 C.civ.. De asemenea, tribunalul a obligat pârâtul M_______ M_____ Dr. P_____ S____ la plata unei prestației lunare către fiecare dintre cei doi reclamanți, G___ G___ J_____ și G___ G___ G__ G____ G______, în sumă de câte 655,25 lei, de la data formulării cererii modificatoare (19.11.2018) și până la împlinirea vârstei de 18 ani pentru fiecare dintre reclamanți, sumă calculată conform aceluiași algoritm (însă doar pentru 1 lună).

În privința celorlalte prejudicii materiale, acestea nu au fost dovedite, astfel că s-a respins cererea de obligare la plata acestora, ca neîntemeiate. În consecință, tribunalul a admis în parte cererea de chemare în judecată, precum și cererea de intervenție principală, conform celor mai sus arătate.

Relativ la sentința tribunalului, Curtea precizează că în considerentele acesteia, este tehnoredactat greșit numele martorei Cîța A____, audiată în dosarul penal (fila 176 vol. II din dosar _____/P/2012), care apare fie cu „â”, fie fără diacritica specifică, fie cu „u” la final.

Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții (cerere de apel aflată la filele 20 – 37 dosar apel), intervenienții (cerere de apel aflată la filele 2 – 9 dosar apel) și pârâtul M_______ M_____ de Obstetrică și Ginecologie Profesor Dr. P_____ S____ (cerere de apel aflată la filele 10 – 18 dosar apel).

Apelanții reclamanți au depus întâmpinare la apelul pârâtului M_______ M_____ (filele 60 – 65 dosar). Intimatul pârât K___ K___ K_____ a depus întâmpinări la apelurile declarate de reclamanți, de pârât, precum și de intervenienți (filele 66 – 110 dosar).

La termenul din data de 14.11.2019 Curtea a amânat judecata pentru a se lua cunoștință de întâmpinările depuse.

Prin încheierea de la termenul din 28.11.2019 s-a admis cererea de abținere formulată de doamna judecător A___ M______ M_____, aceasta fiind înlocuită în complet de doamna judecător D______ L____ M_____.

Prin încheierea de la termenul din 27.02.2020, Curtea a admis proba cu un martor pentru apelanții reclamanți în legătură cu dovedirea prejudiciului material și moral și proba cu un martor pentru apelanții intervenienți pentru dovedirea aceluiași aspect. De asemenea, Curtea a încuviințat proba cu 2 martori pentru intimatul pârât pe situația de fapt și respins ca inutilă proba cu interogatoriu apelantului pârât M_______ M_____ de Obstetrică întrucât poziția spitalului și răspunsul la toate problemele de fapt și de drept rezultă din actele de procedură efectuate în dosar ca parte. În plus, Curtea a încuviințat părților să depună la dosar înscrisuri pe aspectele legate de infecțiile nosocomiale.

La filele 156 – 159 dosar se regăsesc declarațiile martorilor S___ A___ M____ și S____ T_____, iar la filele 246 – 249 dosar se regăsește declarația martorului Oncesu O_____ O____ propus de intimatul pârât.

Intimatul pârât a precizat în fața instanței că renunță la audierea martorului N____ N______ N_______ care fusese anterior încuviințat.

Apărătorul reclamanților a arătat că există la dosar probatoriu suficient și că instanța are posibilitatea de a înlătura un aviz al Comisiei Superioare Medico Legale, mai ales că în cauză există două astfel de avize (cel de-al doilea conținând un răspuns la 21 dintre cele 76 de obiective), astfel că s-a opus la repunerea pe rol a cauzei.

Părțile au depus la dosar concluzii scrise detaliate la care au atașat și practică judiciară. Concluziile scrise depuse de apelanții reclamanți au fost înregistrate la instanță în data de 29.07.2020. Concluziile scrise depuse de intimatul pârât K___ K___ K_____ au fost înregistrate la instanță la data de 29.07.2020.

Concluziile scrise depuse de pârâtul M_______ M_____ de Obstetrică și Ginecologie au fost înregistrate la instanță în data de 30.07.2020.

Solicitările apelanților reclamanți în calea de atac a apelului sunt în sensul majorării despăgubirilor materiale și morale acordate de prima instanță, respectiv în sensul obligării la plata despăgubirilor, în solidar cu M_______ M_____ și a intimatului pârât K___ K___ K_____.

Apelanții reclamanți au solicitat să se mențină hotărârea primei instanțe sub aspectul constatării îndeplinirii condițiilor pentru atragerea răspunderii civile delictuale a Spitalului Clinic de Urgență.

Apelantul pârât M_______ M_____ de Obstetrică și Ginecologie a susținut existența unor neregularități procedurale la termenul de judecată din data de 31 mai 2019, în condițiile în care la acel termen s-au discutat anumite excepții, iar părțile au fost citate pentru data de 29.03.2019.

Apelantul pârât critică și soluțiile primei instanțe cu privire la tardivitatea cererii de modificare a acțiunii introductive la soluționarea excepției de netimbrare a cererii principale modificate și a cererii de intervenție, respectiv cu privire la disjungerea cererii de chemare în garanție. Pe f_____ cauzei, apelantul pârât a solicitat instanței de apel să constate că decesul pacientei a fost rezultatul nerespectării de către medicul K___ K___ K_____ a standardelor aplicabile profesiei de medic specialist în obstetrică – ginecologie, obligații stabilite de art. 655 din Legea nr. 95/2006.

Apelantul pârât consideră că nu există nici o dovadă care să dovedească culpa spitalului și existența unor infecții nosocomiale.

Intimatul pârât K___ K___ K_____ a solicitat respingerea apelurilor formulate în cauză și a arătat că prima instanță a reținut corect că nu sunt îndeplinite cerințele pentru atragerea răspunderii civile delictuale a medicului, acesta având o conduită terapeutică în conformitate cu normativele în vigoare.

Intimatul pârât consideră că infecția nosocomială este cauza decesului.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel, Curtea reține următoarele:

1. Criticile apelanților reclamanți și ale apelanților intervenienți prin care se susține existența unei fapte ilicite a intimatului pârât (malpraxis medical) și existența culpei concurente a acestuia la cauzarea decesului pacientei B___ M_______ E________, precum și criticile similare ale apelantului pârât, sunt cercetate de Curte prin raportare la ansamblul probatoriului administrat.

Situația de fapt reținută de prima instanță în privința faptei ilicite a medicului curant (intimatul pârât K___ K___ K_____) a avut la bază concluziile raportului de expertiză medico legală și avizele Comisiei superioare de medicină legală întocmite, respectiv, emise în legătură cu decesul pacientei B___ M_______ E________.

Dispozițiile art. 201 din Codul de procedură civilă de la 1865, potrivit cărora părerea specialiștilor poate fi solicitată de instanță pentru lămurirea unor împrejurări de fapt și dispozițiile art. 24 alin. 1 din OG nr. 1/2000, republicată, privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, potrivit cărora, Comisia superioară medico-legală verifică și avizează, din punct de vedere științific, la cererea organelor în drept, concluziile diverselor acte medico-legale și se pronunță asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale, au fost corect avute în vedere de prima instanță din punct de vedere procedural, în condițiile în care opiniile experților au fost coroborate cu concluziile desprinse din celelalte probe administrate și anume declarațiile martorilor, respectiv înscrisurile relevante din punct de vedere medical, fără o ierarhizare a forței probante a acestora.

Limitele judecății impuse de obiectul acțiunii introductive și de criticile aduse de apelanți hotărârii tribunalului determină prezenta instanță să cerceteze acele concluzii ale raportului de expertiză medico legală și ale avizelor Comisiei Superioare care sunt relevante din perspectiva existenței unei legături de cauzalitate între activitatea medicului curant K___ K___ K_____ și decesul pacientei B___ M_______ E________. Sub acest aspect, prima instanță a reținut că infecția nosocomială a fost cauza determinantă a decesului și a admis acțiunea în răspundere civilă delictuală doar împotriva pârâtului M_______ M_____ de Obstetrică și Ginecologie prof. dr. P_____ S____ (în continuare și Spitalul), acesta din urmă a susținând, însă, că decesul a survenit ca urmare a conduitei medicale deficitare a medicului K___ K___ K_____ și că infecția nosocomială nu a fost dovedită.

Curtea constată că nici apelantul M_______ M_____, nici reclamanții sau intervenienta nu au solicitat în prezentul litigiu efectuarea altor expertize medico legale pentru a combate sau confirma expertiza medico legală și concluziile din avizul de aprobare a acesteia, efectuate în procesul penal. În cadrul concluziilor pe f_____ apelului, apărătorul apelantului M_______ M_____ a criticat sistemul legal român din perspectiva lipsei independenței și a posibilității afectării imparțialității expertului angajat la Institutul N_______ de Medicină Legală, fără a susține, neconformitatea punctuală a unui text de lege cu Constituția României (sub forma excepției de neconstituționalitate) sau cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului (sub forma solicitării de aplicare prioritară a unei reglementări internaționale mai favorabile).

Curtea mai constată că în perioada în care pacienta B___ M_______ E________ a fost internată la spital au existat intervenții din partea multor medici care, fie în dosarul penal, fie în dosarul de față, au fost audiați ca martori. Cu privire la conduitele medicale ale acestora, prezenta instanță nu este abilitată să se pronunțe din moment ce nu au fost chemați în judecată de reclamanți sau de intervenienți.

2. Date fiind precizările anterioare, Curtea constată următoarele:

a) Comisia de avizare și control întrunită în ședință a emis la data de 27 octombrie 2015 avizul E___________ prin care a aprobat raportul de expertiză medico legală nr. A1/_____/2013/25.05.2015 efectuat la INML București în legătură cu defuncta B___ M_______ E________, cu precizarea că și analiza opiniilor experților recomandați de părți sunt de competența exclusivă a Comisiei Superioare de Medicină Legală.

Comisia de Avizare și Control a fost compusă din următorii membrii: Prof.Univ.Dr. D__ D________, Conf. Dr. V_______ G________, medic primar legist, Prof. Dr.G.C_______ C____, Dr. I____ P______ Medic Primar Medicină Legală, doctor în științe medicale și doctor Dragoteanu C_________, medic primar legist.

Raportul de expertiză medico legal aprobat prin avizul menționat anterior, a fost întocmit de Dr. P___ P_______, Medic Primar Legist la INML. La întocmirea raportului de expertiză medico legal și participat și experții desemnați de părți și anume: Dr. Lesnic S____, Dr. M_____ P___ și dr. I__ Guritencu T______, toți medici primari legiști.

În raportul de expertiză medico legală nr. A1/_____/2013 se regăsesc concluzii cu privire la cauzele decesului pacientei B___ M_______ E________.

b) Curtea constată că expertul P___ P_______ a reținut la punctul A18 din raportul de expertiză medico legală că a existat unele deficiențe în ceea ce privește monitorizarea corectă pre-și post operatorie și tratamentul post operator, dar nu se poate stabili o legătură de cauzalitate între aceste deficiențe și cauza medicală a decesului, având în vedere atât etiologia incertă a patologiei infecțioase puerperale, cât și intervalul de timp în care s-a putut produce contaminarea infecțioasă la nivelul uterului în regiunea incizată chirurgical în timpul cezarianei.

Expertul F_____ F_____ Lesnic a precizat cu privire la punctul 18 menționat anterior că ”etiologia patologiei infecțioase puerperale este obiectivată pe fragmentele de uter recortate la necropsie, prin care s-au evidențiat numeroși bacili gram negativ și frecvenți coci gram pozitiv. În opinia acestui expert, pacienta nu avea indicație de naștere prin operație cezariană la debut de travaliu, iar supravegherea pacientei a fost deficitară, cel puțin începând cu noaptea de 2/3.10.2012, după recoltarea probelor de sânge de la ora 00:18, al căror rezultat a fost validat după circa 9 ore – în condițiile în care leucocitoza cu neutrofilie sugera existența unui proces infecțios – tratamentul antibiotic fiind inițiat tardiv, după 4 ore de la validarea rezultatelor de laborator (probe recoltate 00:18), deci după cca 12 ore de la debutul simtomatologiei care de altfel a impus recoltarea probelor de sânge la ora menționată. Leucocitoza cu neutrofilie – nr. leucocite _____, cu neutrofile 91 % (buletinul de analiză fiind validat în dimineața zilei de 03.01.2012 ora 8,45) – la o lăuză post cezariană precoce, era sugestivă pentru infecție puerperală; întârzierea inițierii antibioterapiei conform standardelor de bună practică medicală timp de 12 ore (4 ore de la validarea rezultatului analizei) a permis diseminarea infecției uterina la parametre, cu constituirea de tromboze locale, creșterea numărului de leucocite la 32.000, decompensarea activității cardiace cu șoc septic, _____________ acut și stop – cardiorespirator consecutiv, pacienta fiind transferată la Spitalul Clic de Urgență în status post stop cardio –respirator resuscitat, în stare gravă, intubată oro-traheal și ventilată mecanic, cu puls periferic absent, tensiune arterială nedeterminabilă, cazul situându-se practic deasupra resurselor terapeutice.

La cauza medicală a decesului (răspunsul de la punctul 17 din opinie) expertul F_____ F_____ Lesnic a arătat următoarele: ”din datele medicale analizate corelat cu rezultatele examenului histopatologic precum și cu rezultatele examenelor microbiologice efectuate, rezultă că moartea doamnei B___ M_______ s-a datorat insuficienței organice multiple, survenite în evoluția unei infecții uterine post operație cezariană – miometrită acuta sucurativă de etiologie bacteriană (cu germen gram negativ) cu parametrită și tromboflebită septică locală -, nediagnosticată și pentru care nu s-a inițiat antibioterapia în timp util, complicată cu șoc endotoxinic și insuficiență cardiacă acută, decompensarea cardiacă fiind favorizată de anemia cronică persistentă pe toată durata sarcinii, acutizată postcezariană, pe f_____ unei imunități scăzute specifice lăuziei precoce (a 3-a zi după naștere prin operație cezariană).

Expertul M_____ F________ P___ a arătat, tot în legătură cu răspunsul expertului S___ de la punctul A18 că, în absența semnalării explicite a unor deficiențe în ceea ce privește monitorizarea corectă și în contextul răspunsurilor contradictorii formulate la obiectivele A13 și A23, acesta cuprinde o afirmație generală.

La cauza medicală a decesului, expertul M_____ F________ P___ a arătat că ”moartea numitei B___ M_______ survenită la data de 03.10.2012, la vârsta de 34 de ani, a fost neviolentă și s-a datorat insuficienței cardio-circulatorii acute, consecință a unei stări toxico septice, survenită în evoluția culminantă a unei miometrite (cel mai probabil endomiometrita) acută de etiologie bacteriană, cu germen ce nu a putut fi determinat, cu debut brutal în perioada precoce post operației cezariană.

Curtea observă că opiniile experților P___ P_______ și M_____ F________ P___ au fost în sensul că nu există legătură de cauzalitate între conduita medicală a doctorului A___ și decesul pacientei B___, în timp ce expertul S____ F_____ Lesnic a opinat în sensul că: ”între supravegherea deficitară a pacientei post operator, începând cu noaptea de 2/3.10.2012 și până la alterarea stării acesteia, consemnată în foaia de observație abia pe 03.10.2012 ora 12,30 și decesul acesteia există legătură directă de cauzalitate. Supravegherea corectă a pacientei și inițierea precoce a antibioterapiei ar fi oferit paciente șanse reale de supraviețuire. Având în vedere faptul că pacienta nu a avut indicație de naștere prin operație cezariană, la nivelul travaliului, în mod teoretic, nașterea pe cale vaginală indicată în acest caz, ar fi redus riscurile complicațiilor materne hemoragice (la o pacientă cu anemie ușoară persistentă pe toată durata sarcinii) asociate operației cezariene (anemie acutizată post hemoragică, moderată/severă, cu HGB 6,9 și hematcorti 21) precum și riscul complicațiilor septice din perioada post partum, metrită acută sucurativă diseminată în parametru.

Curtea consideră că opinia expertului S____ F_____ Lesnic nu este convergentă cu opinia celorlalți doi experți din cauza existenței unei premise diferite. Astfel, primul expert pleacă de la premisa că nașterea prin cezariană nu era recomandată, ceea ce înseamnă că, dacă s-ar fi născut pe cale naturală, ar fi existat posibilitatea evitării infecțiilor din timpul și după efectuarea operației de cezariană. Ceilalți doi experți consideră că indicația de cezariană a fost determinată de preexistența patologiei vertebro – discale, expertul S___ considerând că această indicație era relativă și nu a fost determinată de tipul prezentației fătului, iar expertul M_____ P___ considerând că indicația de terminare a nașterii prin operație cezariană este o indicație absolută și nu relativă.

Curtea nu redă concluziile experților în privința conduitelor medicale ale celorlalți medici din cadrul spitalului (care au intervenit asupra pacientei punând și diagnostice ulterior infirmate, în cadrul secției ATI) deoarece aceștia nu sunt pârâți în cauză.

c) Divergențele menționate mai sus au fost tranșate prin avizele Comisiei Superioare de Medicină Legală. În avizul E___________ din data de 27.10.2015 se precizează expres că analiza opiniilor experților recomandați de părți sunt de competența exclusivă a Comisiei Superioare de Medicină Legală.

Prin urmare, Curtea cercetează concluziile proprii ale Comisiei Superioare de Medicină Legală materializate în adresele nr. E___________/24.08.2016 (aflată în copie la filele 603 – 615 dosar apel) și nr. E.___________/14.06.2017 (aflată în copie la fila 596 dosar apel).

Comisia Superioară Medico Legală a reținut în punctul de vedere din data de 24.08.2016 două chestiuni și anume că pacienta a fost corect monitorizată clinic și paraclinic pe toată durata sarcinii și a beneficiat de tratament cu progesteron, acid folic, elevit, redoxon și antianemice, evoluția clinică a pacientei B___ fiind bună pe tot parcursul sarcinii, respectiv că indicația de operație cezariană a fost una corectă (față de discopatia vertebrală care a intervenit ca un element de noutate, în condițiile în care pacienta născuse pa cale vaginală în anul 2007, fără complicații post partum. De asemenea, a reținut că intervenția chirurgicală și abestezia s-au desfășurat în parametrii normali, fără incidente intraoperatorii, respectiv că intraoperator s-a administrat antibioterapie profilactică cu cefuroxin 1,5 gr în perfuzie, după clamparea cordonului ombilical.

Comisia superioară a apreciat că evoluția clinică postoperatorie a lăuzei pe perioada 02.10.2012/03.10.2012, ora 7, 30 s-a derulat în parametrii normali și a arătat că în data de 03.10.2012, ora 10,00 lăuza a acuzat dureri abdominale de intensitate moderată la nivelul fundului uterin și cantului uterin stâng, medicul curant recoltând examen bacteriologic și recomandând instituirea antibioterapiei în triplă asociație coroborată cu repetarea investigațiilor de laborator.

Potrivit Comisiei Superioare, medicul operator este singurul care a suspicionat riscul de infecție confirmat ulterior de către examenul necroscopie, necropsie și hispatologic, motiv pentru care același medic a recomandat începerea imediată a examenul cu antibiotice în asociație.

Față de faptul că în aceeași zi de 03.10.2012, la ora 13,15, starea generală a lăuzei s-a alterat brutal, pacienta a fost transferată de urgență în secția ATI unde i s-au administrat antibiotice, anticoagulante, tonicardiace inotrop pozitive, diuretice, vasodilatatoare și bronhodilatatoare. Cu toate acestea, starea generală a pacientei s-a agravat progresiv iar la ora 14,45 s-a suspicionat o tamponată pericardică și s-a executat de urgență intubație oro–traheală, defibrilare și puncție pericardică.

Întrucât starea pacientei s-a agravat în continuare, la ora 15,30 aceasta a fost intubată și, însoțită de personalul medical de la M_______ M_____ Dr. P_____ S____, a fost transpusă la M_______ M_____ de Urgență Floreasca unde s-a suspicionat tromboembolism pulmonar masiv, motiv pentru s-a instituit, fără rezultat pozitiv, tratament cu streptokinază, la ora 17,09 declarându-se decesul pacientei.

Dată fiind situația de fapt expusă anterior, Comisia Superioară de Medicină Legală a conchis că decesul s-a produs prin stop cardiorespirator, survenit în evoluția unei insuficiențe cardio-circulatorii acute, cu decompensarea funcției cardiace, pe f_____ modificărilor hemodinamice induse de o stare infecțioasă cu punct de plecare uterin (miometrită acută), cu instalarea unui șoc septic endotoxic cu evoluție supraacută.

d) Curtea reține că răspunsul de la pct. 12 din adresa Comisiei Superioare de Medicină Legală demonstrează infecția nosocomială și este explicitat prin raportare la modalitățile ipotetice de producere a stării infecțioase în răspunsurile la punctele 13 și 14 din aceeași adresă.

Faptul că modificările hemodinamice induse de starea infecțioasă au dus la instalarea unui șoc septic endotoxinic cu evoluție supraacută, coroborat cu faptul că la punctul 20 din aceeași adresă Comisia Superioară de Medicină legală concluzionează că pârâtul K___ K___ K_____ a avut o conduită obstetrică și medico chirurgicală corectă, promptă și adaptată etapelor evolutive ale cazului, justifică soluția primei instanțe de a nu reține malpraxis medical în cazul pârâtului K___ K___ K_____.

Curtea consideră că opinia Comisiei Superioară Medico Legală de a nu reține deficiențe în acordarea asistenței medicale din partea doctorului K___ K___ K_____ confirmă concluzia expertului S_____ C_______ în sensul inexistenței vinovăției pârâtului K___ K___ K_____. Sub acest aspect trebuie precizat că, deși vinovăția în materie penală este mai restrânsă decât vinovăția în materie civilă delictuală, în speță, Comisia Superioară Medico Legală nu a reținut în sarcina pârâtului nici un element care să demonstreze o conduită medicală inadecvată și care să justifice susținerea apelantului pârât M_______ M_____, a apelanților intervenienți și a apelanților reclamanți în sensul că decesul pacientei B___ E________ M_______ ar fi fost cauzat inclusiv de conduita medicală inadecvată a pârâtului K___ K___ K_____.

Comisia Superioară de Medicină Legală și-a menținut avizul nr. E1/9939/15 din 24.08.2016 și prin adresa din data de 14 iunie 2017 în care explicitează propriile concluzii și detaliază procedurile medicale efectuate cu privire la pacientă, în secția ATI. În privința acestei din urmă adrese, Curtea precizează că analizarea corectitudinii sau incorectitudinii diagnosticului de tamponadă cardiacă excede cadrului procesual, în condițiile în care nu se analizează conduita medicală a medicilor responsabili cu supravegherea pacientei la ATI, aceștia nefiind pârâți în cadrul acțiunii în răspundere civilă delictuală. De asemenea, Curtea precizează că explicațiile Comisiei Medico Legală la întrebarea 21 (fila 6 din punctul de vedere întocmit la 14 Iunie 2017) demonstrează și susțin concluzia primei instanțe de existența unei infecții nosocomiale, frecvența șocului septic cu germeni grav negativi, în practica obstetricală, fiind evaluată la 17 – 80 %, iar mortalitatea putând interveni între 11- 75 % din cazuri. Incidența cea mai mare a șocului septic apare în cazul germenilor Klebsiella, Enterobacter, Seratia și Pseudomonas sau asociațiilor multiple de germeni, în legătură cu care Comisia Medicală face trimitere la examinările bacteriologice efectuate la caz. Intervalul de timp scurs până la apariția tulburărilor de perfuzie tisulară, exteriorizată clinic și biochimic sub aspectul șocului septic este de 12 – 16 ore, până la 4 -12 zile.

Curtea constată că buletinele de analiză bacteriologică nr. BA nr. _______ și BA nr. _______, ambele eliberate de centru de Diagnostic și Tratament „V_____ B____”, preluate și redate în raportul de expertiză întocmit de expertul P___ P_______ (fila 24 din raport sau fila 186 verso din volumul 1, dosar fond) demonstrează existența germenilor susceptibili de a produce infecția nosocomială.

În speță, nu există analize medicale care să justifice susținerile apelantului pârât în sensul că pacienta era contaminată cu germeni gram negativi înainte de intervenția chirurgicală.

Afecțiunile cardiace preexistente și cunoscute nu puteau genera decesul pacientei în lipsa evoluțiilor determinate de infecția nosocomială, nici una dintre părți, de altfel, nesusținând această etiologie.

Inadvertențele de consemnare în fișa medicală a pacientei, în legătură vizita efectuată în dimineața zilei de 03.10.2012 de doctorii O______ și N____, corect sesizate de prima instanță, deși au caracterul unor abateri de la conduita medicală, nu pot fi imputate intimatului pârât.

Așadar, Curtea reține că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică din perspectiva stabilirii faptei ilicite, a legăturii de cauzalitate și a vinovăției civile. Conform art. 166 din Legea nr. 95/2006, republicată, privind reforma în domeniul sănătății: „(1) Spitalul asigură condiții de investigații medicale, tratament, cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătății. (2) Spitalul răspunde, în condițiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, precum și pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienților”.

3. În ceea ce privește despăgubirile acordate de prima instanță, Curtea învederează că pentru analizarea cuantificării trebuie să se țină seama de rolul acestora și anume, acela de a acoperi integral prejudiciul cauzat. Aceasta rezultă din coroborarea următoarelor dispoziții legale: art. 1357 Cod civil, potrivit căruia, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului fiind răspunzător pentru cea mai ușoară culpă; art. 1359 Cod civil, potrivit căruia, „autorul faptei ilicite este obligat să repare prejudiciul cauzat și când acesta este urmare a atingerii aduse unui interes al altuia, dacă interesul este legitim, serios și, prin felul în care se manifestă, creează aparența unui drept subiectiv”; art. 1381 alin. 1 Cod civil, potrivit căruia, „orice prejudiciu dă dreptul la reparație”; și art. 1385 Cod civil potrivit căruia, prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel, putându-se acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.

Așadar, nu sunt conforme cu legea aprecierile primei instanțe în sensul că la stabilirea cuantumului despăgubirilor ar trebui să se țină seama inclusiv posibilitățile financiare ale debitorului.

Curtea are în vedere că în prejudiciu ____________________________ și o componentă morală.

Așa cum s-a arătat în preambulul considerentelor, prin cererea introdusă inițial la Judecătoria Sectorului 6 București, apelanții reclamanți au solicitat să fie despăgubiți exclusiv în legătură cu daunele morale suferite. Despăgubiri pentru prejudiciul material s-au solicitat prin cererea precizatoare din data de 19.11.2018.

Prejudiciul trebuie acoperit integral de persoana vinovată de săvârșirea faptei ilicită, în speță M_______ M_____.

În acest sens, prima instanță a reținut corect că prin decesul mamei lor, copii minori au suferit un prejudiciu material, fiind lipsiți de aportul material pe care aceasta l-ar fi avut la acoperirea cheltuielilor necesare pentru educarea și creșterea lor.

Prima instanță a făcut o corectă raportare la veniturile pe care defuncta le avea la data decesului și la evoluția pe care le-ar fi avut aceste venituri până în anul 2019 când au fost obținute relații de la fostul loc de muncă al defunctei.

Pentru perioada anterioară datei pronunțării hotărârii primei instanțe a fost acordată o sumă globală, urmând ca, pe viitor, apelanți reclamanți să beneficieze de o prestație lunară al cărui cuantum, a fost calculat prin raportare la cotele maxime legale ale obligației de întreținere pe care o au părinții față de copii.

Curtea observă că prima instanță a învederat criteriul folosit și a arătat motivul pentru care a calculat prestația lunară la un cuantum de 1/6 pentru fiecare dintre cei doi copii, astfel că nu pot fi primite criticile apelanților reclamanți care propun un alt procent de calcul, fără bază legală, cu caracter pur subiectiv.

Potrivit art. 529 Cod civil, cu titlul marginal, cuantumul întreținerii: „(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. (2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii. (3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat”.

Chiar dacă, în anumite condiții, legea civilă recunoaște dreptul la întreținere și în favoarea descendenților sau a colateralilor privilegiați (frați și surori) aceste aspecte nu sunt relevante în speță, întrucât apelanții intervenienți nu au solicitat despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea întreținerii de care ar fi fost lipsiți ca urmare a decesului .

Curtea consideră că prima instanță a raționat corect atunci când a avut în vedere caracterul personal al sumelor reprezentând contravaloarea dreptului la hrană și a dreptului la îmbrăcăminte, neincluzând respectivele sume în veniturile pârâtei susceptibile de a fi folosite pentru creșterea și educarea copiilor. Art. 529 Cod civil are în vedere veniturile nete, or, deși dreptul la îmbrăcăminte/hrană reprezintă venituri în sens larg, acestea sunt specifice profesiei avute de defunctă și ar fi trebuit să fie cheltuite doar în scopul în care au fost acordate, nu în alte scopuri, cum ar fi executarea obligației de întreținere.

Pentru o justificare suplimentară a corectitudinii interpretării primei instanțe, Curtea trimite la o decizie de speță a instanței supreme în care s-a stabilit că sumele plătite de către angajator tatălui minorelor cu titlu de diurnă externă nu trebuie incluse în noțiunea de venit lunar net și, pe cale de consecință, acestea nu trebuie să influențeze cuantumul pensiei de întreținere care urmează a fi stabilit pentru cele două reclamante, întrucât sumele în discuție nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora și, ca atare, nu se subsumează noțiunii de “venit”, relevantă în contextul art. 527 și 529 din Codul civil (decizia nr. 1911 din 24 noiembrie 2017, Secția I civilă, publicată pe site-ul w.w.w. scj.ro).

În ceea ce privește daunele morale acordate de prima instanță, Curtea consideră că, independent de dificultățile de cuantificare a prejudiciului moral, despăgubirile acordate trebuie să își atingă scopul reparator și, pe cât posibil, să înlăture efectele negative ale faptei ilicite.

Din această perspectivă, Curtea reține că sumele acordate cu titlu de prejudiciu moral de către prima instanță sunt excesiv de mici, nefiind apte să acopere prejudiciile moral suferite de cei doi copii minori, de soțul supraviețuitor, de părinții și de frații persoanei decedate în urma infecției nosocomiale.

Totuși, prima instanță a reținut corect că dimensiunea prejudiciului moral suferit ca urmare a faptei ilicite trebuie stabilită și prin raportare la gradul de rudenie existent între defunctă și persoanele vătămate ca urmare a decesului acesteia.

La fel ca prima instanță, Curtea consideră că cei mai prejudiciați sunt copii minori ai defunctei, aceștia fiind profund afectați pentru tot restul vieții. Soțul supraviețuitor, pe lângă pierderea persoanei alături de care a întemeiat o familie, va trebui, să surmonteze lipsa mamei pe viitor. Părinții, pe lângă pierderea prematură a propriului copil, în calitatea lor de bunici, vor trebui să se implice în susținerea morală a nepoților. Frații, în privința cărora legislația civilă recunoaște, în anumite condiții, statutul de moștenitori rezervatari, sunt afectați inclusiv din perspectiva necesității surmontării pe viitor a lipsa mamei decedate din viața nepoților de soră.

Cuantificarea prejudiciului moral de către Curte are la bază declarațiile martorilor propuși de reclamanți și intervenienți, din care rezultă că atât tatăl (reclamantul soț supraviețuitor), cât și bunicii, respectiv unchiul și mătușa (intervenienții) s-au implicat moral în creșterea și educarea copiilor minori rămași fără mamă.

Curtea precizează că prima instanță ar fi trebuit să aibă în vedere criteriile stabilite deja în practica judiciară în materia daunelor morale acordate pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin pierderea unei persoane apropiate, cunoscute ca daune prin ricoșeu.

Astfel, prejudiciul și daunele morale acordate pentru acoperirea acestuia trebuie să țină seama de apropierea existentă între persoana decedată, pe de o parte, și reclamanți, respectiv intervenienți, pe de altă parte. Dificultatea cuantificării prejudiciului moral nu trebuie să împiedice acoperirea în integralitate a pierderilor suferite. Despăgubirea bănească pentru repararea unui prejudiciu nepatrimonial, este acordată atât pentru a ușura situația persoanei lezate, cât și pentru a-i acorda satisfacția reparării acestui tip special de prejudiciu.

Fiind vorba de lezarea unor valori fără conținut economic, existența prejudiciului este circumscrisă condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real și efectiv produs victimei.

Curtea reamintește că potrivit articolul 1391 alin. (2) C. civ., „instanța de judecată va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților și surorilor și soțului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum și oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu”. Posibilitatea acordării de despăgubiri oricărei persoane care “ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu”, implică aptul că trebuie, în fiecare caz în parte, să se stabilească pe bază de probe convingătoare existența în realitate a unei legături strânse de afecțiune între victima prin ricoșeu și victima imediată la momentul decesului acesteia din urmă.

Referindu-se la textul de lege menționat anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a arătat în considerentele Deciziei nr.12/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 498 din 4 iulie 2016, că, din examinarea acestuia rezultă următoarele: a) prejudiciul afectiv suferit de victimele prin ricoșeu poate fi reparat pe cale pecuniară numai dacă este cauzat de decesul victimei imediate; prejudiciile afective datorate conștientizării durerilor, degradării stării fizice și de sănătate ori handicapului cauzate victimei imediate nu dau dreptul victimelor prin ricoșeu la reparație pecuniară; b) sunt expres menționate persoanele îndreptățite, desemnate prin relația de rudenie sau de afecțiune pe care o aveau față de victimă: ascendenți, descendenți, frați, surori și soț, dar și alte persoane care, la rândul lor, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu, în condițiile legii.

În speță, prima instanță a dat eficiență dispozițiilor legale enunțate, acordând daune morale fiilor minori ai defunctei, soțului supraviețuitori, părinților defunctei și fraților acesteia. Așa cum s-a arătat, martorii S____ T______ și S___ G__ G____ (declarații, filele 156 – 159 vol. 1 dosar apel), au demonstrat că, în concret, legături de familie ale defunctei cu persoanele menționate erau foarte strânse, decesul intempestiv producând enorm de multă suferință.

Pacienta B___ M_______ E________ a decedat la vârsta de 34 de ani, a treia zi de la nașterea apelantului reclamant J___ J_____. Cel de-al doilea copil al defunctei, apelanta reclamantă G___ G___ G__ G____, avea la momentul decesului 5 ani.

Rapoartele de evaluare psihologică a copiilor, depuse la dosarul primei instanțe (filele 123 – 140) coroborate cu declarațiile martorilor relevă impactul puternic pe care la avut decesul mamei asupra copiilor și demonstrează că daunele morale acordate de prima instanță nu acoperă integral prejudiciul.

Curtea consideră că pentru acoperirea integrală a prejudiciului moral suferit de copii prin pierderea mamei se impune majorarea cuantumului daunelor morale, pe care urmează să le achite pârâtul M_______ M_____ de obstetrică și ginecologie prof. dr. P_____ S____, la suma de 100.000 euro către reclamantul G___ G___ J_____, respectiv la suma de 100.000 euro către reclamanta G___ G___ G__ G____ G______.

Pentru repararea prejudiciului moral suferit de soțul supraviețuitor, apelantul reclamant E___ E_____ E_______, care a rămas pentru viitor singurul părinte al copiilor, Curtea consideră că este echitabil să stabilească despăgubiri în cuantum de 70.000 euro în sarcina aceluiași pârât.

În privința părinților defunctei, apelanții intervenienți J___ J_____ și B___ B______, care au pierdut prematur pe unul dintre copii, Curtea consideră că acordarea unor despăgubiri în cuantum de 40.000 euro pentru fiecare este de natură a duce, în măsura posibilului, la acoperirea prejudiciului moral suferit de aceștia.

Legăturile strânse existente între defunctă și sora D_______ D___ D______ D_______, respectiv, fratele A___ A_____ A_____, confirmate de comportamentul acestora ulterior decesului, care a constat, potrivit martorilor, în implicarea activă în sprijinirea copiilor sorei decedate, determină instanța să considere că acordarea unei despăgubiri pentru prejudiciul moral în cuantum de _____ euro pentru fiecare este rezonabilă.

Curtea apreciază că, față de pierderea inestimabilă suferită de fiecare reclamant și de fiecare intervenient, cuantificată diferit în funcție de criteriile menționate anterior, nu se poate susține că despăgubirile acordate ar duce la îmbogățire fără justă cauză sau că ar fi nejustificate.

4. Față de toate cele arătate, Curtea va respinge apelul declarat de pârâtul M_______ M_____ de obstetrică și ginecologie prof. dr. P_____ S____.

Curtea nu reține critica apelantului pârât M_______ M_____ relative la nulitatea procedurii de judecată generată de inexistența preschimbării termenului din data de 31.05.2019, deoarece, chiar adevărată de-ar fi această susținere, ea nu produce nici o vătămare părților care au fost legal citate și au fost prezente la termenul din data de 29.03.3019. După cum rezultă din încheierea de la termenul menționat (fila 10-12, volumul III al dosarului de fond), pârâtul M_______ M_____ a fost reprezentat de avocat, astfel că nu poate susține nici o vătămare. De altfel, apelantul pârât a fost reprezentat de avocat și la termenele ulterioare datei de 29.03.2019, ceea ce înseamnă că a formulat o critică formală.

Curtea nu reține nici critica prin care apelantul pârât reiterează necesitatea timbrării, deoarece această chestiune a fost tranșată în fața primei instanțe, prin încheierea irevocabilă din Camera de Consiliu de la data de 08.10.2013. Or, acțiunea în legătură cu care s-a constatat la un moment dat, prin hotărâre judecătorească irevocabilă că este scutită de la obligația de plată a taxei judiciare de timbru își păstrează acest caracter pe tot parcursul judecății.

Modificarea acțiunii introductive de către reclamanți în fața primei instanțe s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 132 Cod procedură civilă de la 1865, deoarece a avut loc la primul termen cu procedură completă la care părțile legal citate puteau pune concluzii, chiar dacă acest moment procesual s-a situat, în speță, după repunerea cauzei pe rol în urma suspendării impuse de existența dosarului penal și chiar dacă anterior suspendării au fost acordate alte termene. Prin urmare, ținând seama de faptul că aspectele cercetate în procesul penal au influențat reprezentările și cunoștințele reclamanților cu privire la persoana vinovată de producerea prejudiciului, Curtea reține că prima instanță a respins corect excepția tardivității cererii modificatoare.

Existența procesului penal și modul în care a fost soluționat acesta demonstrează corectitudinea soluției primei instanțe și din perspectiva soluției de respingere a excepției prescripției dreptului material la acțiune.

Cunoașterea raportului de necropsie și a buletinelor de analiză bacteriologică, invocată de apelantul pârât pentru a susține excepția prescripției, nu era suficientă pentru stabilirea persoanei vinovate de săvârșirea faptei ilicite, mai ales că malpraxisul medical și infecția nosocomială sunt realități cu un conținut complex care nu putea fi pe deplin înțeles, și cu atât mai puțin tranșat, la momentul producerii rezultatului faptei ilicite, în speță, decesul pacientei.

Faptul că cererea de intervenție principală a fost admisă în principiu la termenul din data de 29.03.2019 nu a încălcat dreptul la apărare al pârâtului M_______ M_____, din moment ce, așa cum s-a arătat, acesta a fost legal citat pentru respectivul termen, dovada de îndeplinire a procedurii de citare, care poartă ștampila spitalului și semnătura funcționarului desemnat cu primirea corespondenței, aflându-se la fila 7 din volumul 3 dosar fond.

Oricum, așa cum s-a precizat la momentul analizării excepției invocată de apelantului pârât de nulitate a tuturor procedurilor ulterioare termenului din 29.03.2019, M_______ M_____ a fost prezent prin avocat la acel termen și a formulat apărările pe care le-a considerat de cuviință.

Măsura disjungerii cererii de chemare în garanție la același termen (29.03.2019) a fost determinată de situația chematului în garanție (______________________________ SA), care se afla în procedura falimentului și de aspecte care țineau de calitatea procesuală, respectiv de citarea Fondului de Garantare a Asiguraților. Or, prin respectiva măsură s-a urmărit soluționarea cu celeritate a acțiunii principale și a cererii de intervenție, fără a fi afectate în vreun fel drepturile Spitalului.

Contrar susținerilor apelantului pârât, prima instanță a apreciat corect că soluționarea cererii principale ar fi fost întârziată de soluționarea cererii de chemare în garanție, dată fiind situația concretă a asigurătorului.

5. Curtea va admite apelul declarat de apelanții reclamanți E___ E_____ E_______, G___ G___ Ș_____, prin reprezentant legal E___ E_____ E_______ și G___ G___ G__ G____ G______, prin reprezentant legal E___ E_____ E_______. De asemenea, Curtea va admite apelul declarat de apelanții intervenienți J___ J_____, B___ B______, A___ A_____ A_____ și D_______ D___ D______ D_______.

Curtea va schimbă, în parte, sentința civilă nr. 1702/05.07.2019 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă, în dosar nr. ____________ în contradictoriu cu pârâții M_______ M_____ de obstetrică și ginecologie prof. dr. P_____ S____ și K___ K___ K_____, în sensul că cuantumul daunelor morale pe care urmează să le achite pârâtul M_______ M_____ de obstetrică și ginecologie prof. dr. P_____ S____, va fi următorul: 100.000 euro către reclamantul G___ G___ Ș_____; 100.000 euro către reclamanta G___ G___ G__ G____ G______; 70.000 euro către reclamantul E___ E_____ E_______; 40.000 euro către intervenientul J___ J_____; 40.000 euro către intervenienta B___ B______; 20.000 euro către intervenienta D_______ D___ D______ D_______; și 20.000 euro către intervenientul A___ A_____ A_____.

Prima instanță a indicat elementele care _________________________________ moral, acestea fiind reținute ca atare prin prezenta hotărâre. Cu toate acestea, Curtea cuantifică diferit prejudiciului moral pornind de la specificul situației de fapt rezultat din vârsta și rolul pe care l-a avut și trebuia să îl aibă persoana a cărei pierdere se compensează prin despăgubirile acordate. B___ E________ M_______ a decedat intempestiv la vârsta 34 de ani. Era mama, soție, fiică și soră. Internarea acesteia în spital s-a făcut în scopul nașterii și nu exista nici cel mai mic indiciu că ar fi posibil să-și piardă viața. Decesul survenit la scurt timp după nașterea celui de-al doilea copil a perturbat grav și iremediabil viețile membrilor familiei.

Prejudiciul suferit de reclamanți și intervenienți este diferit, așa cum a arătat și prima instanță, în funcție de tipul de legătură și relația avute cu defuncta.

Amplitudinea prejudiciului moral, însă, trebuie stabilită prin raportare la toate aspectele arătate anterior. Din acest motiv Curtea a majorat cuantumul despăgubirilor, apreciind că sumele acordate reprezintă o modalitate concretă, justă și echitabilă de acoperire a prejudiciului moral.

Curtea va respinge solicitarea de acordare a dobânzii legale calculată la sumele reprezentând daunele morale pentru perioada anterioară datei pronunțării prezentei hotărâri deoarece lichiditatea acestui debit este cunoscută doar de la acest moment. Sumele acordate cu titlu de daune morale nu putea fi purtătoare de dobânzi atât timp cât nu au fost stabilite și nu puteau fi cunoscute de persoana vinovată.

În schimb, Curtea va obliga pe pârâtul M_______ M_____ de obstetrică și ginecologie prof. dr. P_____ S____ la plata sumei de 30.000 lei, plus dobânda legală remuneratorie, calculată începând cu data de 19.11.2015 și până la data plății efective, către apelantul reclamant E___ E_____ E_______ cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material reprezentat de contravaloarea cheltuielilor efectuate cu înmormântarea. Efectuarea cheltuielilor cu înmormântarea și cuantumul acestora au fost dovedite prin martorii audiați în apel (declarații filele 156 – 159 vol. 1 dosar). Însă, efectuarea propriu zisă a cheltuielilor a fost anterioară datei (cu mai mult de trei ani) la care s-a depus la dosar cererea modificatoare prin care au fost solicitate. Din acest motiv dobânda datorată de persoana vinovată nu poate să fie calculată perioada anterioară mai mare de 3 ani raportat la data sesizării instanței. Limitarea dobânzilor pe motiv de prescripție nu înseamnă că și dreptul de a solicita contravaloarea cheltuielilor de înmormântare ar fi fost prescris deoarece, așa cum s-a arătat, pentru începutul curgerii termenului de prescripție nu era suficientă cunoașterea prejudiciului material, ci trebuia cunoscută și persoana vinovată de producerea lui, aspect care nu putea fi disociat de procesul penal.

Curtea va păstra dispozițiile sentinței privitoare la următoarele aspecte: respingerea excepției prescripției; respingerea acțiunii și a cererii de intervenție principale în contradictoriu cu pârâtul K___ K___ K_____; admiterea în parte a acțiunii principale modificate și a cererii de intervenție în contradictoriu cu pârâtul M_______ M_____ de obstetrică și ginecologie prof. dr. P_____ S____; acordarea despăgubirilor materiale globale și periodice în favoarea celor doi copii; acordarea cheltuielilor de judecată aferente primei instanțe.

Curtea va obligă apelantul pârât M_______ M_____ de obstetrică și ginecologie prof. dr. P_____ S____ la plata sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare onorariu avocat pentru etapa apelului, către apelantul reclamant E___ E_____ E_______.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelantul pârât M_______ M_____ DE OBSTETRICĂ ȘI GINECOLOGIE „PROF. DR. P_____ S____”, cu sediul ales la SCPA M_________ și Asociații, în București, Calea Plevnei nr. 141, ____________, ________________, împotriva sentinței civile nr.1702/05.07.2019, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă în dosarul nr.____________ și împotriva Încheierii din data de 29.03.2019 pronunțată în același dosar, în contradictoriu cu intimatul pârât K___ K___ K_____, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul LDDP, în București, _____________________, sector 3.

Admite apelul declarat de apelanții reclamanți E___ E_____ E_______, G___ G___ Ș_____, prin reprezentant legal E___ E_____ E_______ și G___ G___ G__ G____ G______, prin reprezentant legal E___ E_____ E_______, toți cu domiciliul procesual ales la av. L_______ V_____, în București, ___________________. 29, _______________________________, împotriva sentinței civile nr.1702/05.07.2019, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă în dosarul nr.____________, în contradictoriu cu intimatul pârât K___ K___ K_____, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul LDDP, în București, _____________________, sector 3.

Admite apelul declarat de apelanții intervenienți J___ J_____, B___ B______, A___ A_____ A_____ și D_______ D___ D______ D_______, toții cu domiciliul procesual ales în București, _____________________, sector 2 împotriva aceleiași sentințe.

Schimbă, în parte, sentința civilă nr. 1702/05.07.2019 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă, în dosar nr. ____________ în contradictoriu cu pârâții M_______ M_____ de obstetrică și ginecologie prof. dr. P_____ S____ și K___ K___ K_____, după cum urmează:

Cuantumul daunelor morale pe care urmează să le achite pârâtul M_______ M_____ de obstetrică și ginecologie prof. dr. P_____ S____, este următorul: 100.000 euro către reclamantul G___ G___ Ș_____; 100.000 euro către reclamanta G___ G___ G__ G____ G______; 70.000 euro către reclamantul E___ E_____ E_______; 40.000 euro către intervenientul J___ J_____; 40.000 euro către intervenienta B___ B______; 20.000 euro către intervenienta D_______ D___ D______ D_______; și 20.000 euro către intervenientul A___ A_____ A_____.

Respinge solicitarea de acordare a dobânzii legale calculată la sumele reprezentând daunele morale pentru perioada anterioară datei pronunțării prezentei hotărâri.

Obligă pe pârâtul M_______ M_____ de obstetrică și ginecologie prof. dr. P_____ S____ la plata sumei de 30.000 lei, plus dobânda legală remuneratorie, calculată începând cu data de 19.11.2015 și până la data plății efective, către apelantul reclamant E___ E_____ E_______ cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material reprezentat de contravaloarea cheltuielilor efectuate cu înmormântarea.

Păstrează dispozițiile sentinței privitoare la următoarele aspecte: respingerea excepției prescripției; respingerea acțiunii și a cererii de intervenție principale în contradictoriu cu pârâtul K___ K___ K_____; admiterea în parte a acțiunii principale modificate și a cererii de intervenție în contradictoriu cu pârâtul M_______ M_____ de obstetrică și ginecologie prof. dr. P_____ S____; acordarea despăgubirilor materiale globale și periodice în favoarea celor doi copii; acordarea cheltuielilor de judecată aferente primei instanțe.

Obligă apelantul pârât M_______ M_____ de obstetrică și ginecologie prof. dr. P_____ S____ la plata sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare onorariu avocat pentru etapa apelului, către apelantul reclamant E___ E_____ E_______.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 26.11.2020.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

D______ M_____ G_____ D______ L____ M_____

GREFIER

D___ M________

Red. G.D.M./Tehnored. T.I.

11 ex./22.12.2020

Jud. fond: C_______ V_________

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

• ANPC
• COPYRIGHT © 2021 ROLII