La 1 Decembrie 2023 – despre muzica pe care suntem siliți să o ascultăm și să dansăm

La invitația jurnalistului Mihai Bacalu de a – i transmite câteva cuvinte despre Ziua de 1 Decembrie mi-a venit în minte frumoasa surpriză pe care am avut-o când l-am văzut prima dată într-un taraf folcloric. Știam că Mihai avea o educație muzicală solidă, că are în familie universitari în domeniul muzical, iar unul dintre copii era protagonist într-o celebră operă. Am fost plăcut impresionat când am văzut că un jurnalist de notorietate, cum este, încurajează supraviețuirea folclorului în fața invaziei nimicitoare a vulgarității și agresivității muzicale contemporane la care noi participăm activ prin delăsare.

Nu este adevărat că tinerii trebuie lăsați să se distreze cum știu ei ! Tinerii dacă nu sunt ajutați să asculte muzică de calitate sunt abandonați în sfera de influență a derbedeilor din toate domeniile. Vom începe o călătorie începând cu ”țările nordice ale României”. Țara Maramureșului, Țara Oașului și Țara Lăpușului. În ordinea mărimii. Lăpușanul Nicolae Pițiș, unul dintre puținii rapsozi care a mai existat recent a fost întrebat de ce a cântat în filmul ”Pintea” – ”după pui de Moroșan să nu dai cu bolovan, pentru că horea era … după pui de Lăpușan? Răspunde : ” De sărac. Mi-au dat ceva bani și dacă îmi dădeau bani cântam și ”după pui de Gheorghe !” . Regizorul Mircea Moldovan al acelui agreabil film, a impus ”adaptarea” strigăturii pentru că el se uita la porturile populare din zonă precum noi la chinezi, fără să sesizăm deosebiri – toți păreau la fel, nu auzise de lăpușeni, doar de moroșeni. Bine că se mai cântă și ne mai încântă, indiferent cum este adaptată, această hore și altele puține care au rămas. Dintre zonele folclorice amintite, Țara Lăpușului este cea mai mică și mai puțin cunoscută ( prin Grigore Leșe îndeobște). Despre Maramureș și Oaș ar trebui biblioteci și tot nu am epuiza subiectul. Avem prieteni dragi pe care – i respectăm, cât se cuvine, din toate zonele. Amintim doar că Pintea s-a născut și a trăit în Țara Lăpușului, dar foarte bine că este asimilat și îndrăgit de tot neamul. Unde este Oașul ? Oașul, celebră zonă folclorică, deși aparent lipsește, este prezent în pălăriile mici ale moroșenilor. In ”Țara Maramureșului” pălăriile erau mult mai mari, dar în ultimele generații au fost preluate de moroșeni pălăriile oșenilor, mititele, dar mai exotice, mai spectaculoase.

Trist este că în toată țara, nu numai în ”țările nordice”, în alte părți chiar mai intens, se promovează în special cu adresă la generația nouă – o muzică de influența copleșitoarea a altor etnii, manelele. Nu îi facem pe ei vinovați. Predomină la chefurile studențești. Vai! Și ale unor politicieni ? Nici măcar muzică țigănească nu putem să îi spunem. Oamenii de calitate îndoielnică de la putere de cândva, care au traumatizat vocabularul, ar dori poate să îi spunem muzică romă, romanescă, romanes. Mari artiști precum, Romica Puceanu, Gabi Luncă, Nelu Ploieșteanu, cântăreții din filmul ”Șatra”, Zaharia Stancu, autorul romanului ”Șatra”, îi spuneau muzică țigănească, iar Miron Radu Paraschivescu are o excepțională culegere de versuri – ”Cântece țigănești”. De ce au învins manelele ? Umila noastră părere-i că nu a fost o competiție de tip concurențial dintre melodii din care apar șlagărele, sau mecanismele prin care apar noi hituri, care ar putea prinde la variate categorii sociale – agricultori, șoferi, studenți, etc sau ar avea succes în funcție de vârstă ( romanțele). Răspîndirea manelelor este o consecință a scăderii nivelului educațional, al deșcolarizării neamului.

De altfel, în România se vorbește infinit mai mult despre locul ocupat de niște fotbaliști dureros de mediocri, despre intențiile Anei Maria Prodan, despre Guță, Salam, Vijelie, clasici în viață comparat cu Gheboasa și Tzanca Uraganu, decât despre locul ocupat în lume de Școala românească. Este măsurat, Scoala românească ocupă locul 59 ! Nu avem nici o universitate în primele 500 ale lumii. Au legătură toate acestea cu muzica pe care dansează studenții de azi ? Dar profesorii lor ? Politicienii mint și când tac. Și se tace din greu despre locul școlii românești în lume. Manelele se aud la volum maxim.

Observați că s-a schimbat și limbajul, extrem de sărac în cuvinte ( din nenorocire și în idei valoroase) care a devenit violent, murdar, argotic. Ascultați cum se vorbește! Fonetic este o avalanșă de inflexiuni care denotă mai mult decat simplitatea, incultura și agresivitatea. Un amănunt relevant. Atenție la bancurile prea multora dintre cei din generațiile tinere. Veți sesiza umorul de slabă calitate, rudimentarismul ideatic dar mai ales pornografia excesivă ! Nu este exclusiv vina lor! Se datorează mai ales faptului că adulții ” s-au făcut ” că plouă, că nu îi deranjează ce le place adolescenților, că nu trebuie să se implice în ”gusturile” și obișnuințele lor. Că nu aud ce muzică își pun în pauze și la chefuri, la majoratele exclusive de la cabane. Exclusivități pe manele! Totuși între Janis Joplin, Bob Dylan, Joan Baez și Vijelie, Salam plus Gheboasa și toată comunitatea lor se întrezărește o diferență. Un abis cultural și de bun simț. Doare mai ales diferența dintre texte și mesaj. Doare până la disperare.

Sub umbrela reformării învățământului, începând de la ”Marele turnător la Securitate” cu trei nume de cod, România a fost vădit deșcolarizată. Așa se aude la propriu. Manele si asfixiere cu fraze sărace, dar pline de pornografie. Este un amănunt că romii în loc să fie integrați social ( să li se dea locuințe, să fie sprijiniți să lucreze, să fie școlarizați ) au fost ajutați mai ales prin înlocuirea unui cuvânt din DEX – țigan, cu un termen din alte limbi. Îi respectăm, mulți sunt defavorizați care trebuie ajutați. Dar în mod real. Nu au fost ajutați dacă prea s-au copiat de acolo cântece și prea multe probleme legate de pântece.

Principalii vinovați am fost noi, părinții, că nu ne-am implicat și sub perdeaua modernității educația a fost cras neglijată. Părinții și alegătorii. Ce glumă proastă, ce perdea de fum pentru a distrage atenția de la corupție și incompetență sunt aceste lozinci de tip ROMÂNIA EDUCATĂ ! Este clar că manelele au înregistrat victorii la scor. Se aude la întâlnirile liceenilor, studenților, medicilor, politicienilor, a tuturor. Să ne obișnuim cu ideea că nu este o victorie trecătoare ! Incultura este solidă și perenă. Doar că nu este o victorie în urma unei competiții, ci sunt nenumărate victorii prin neprezentare. Ar fi trebuit să fie prezentă Educația. Nu a fost de unde, pentru că este în conexiune organică și intensă cu o altă (ne)prezentare. Prezența la vot. Pioasă amintire bade Nicolae Pițis, Romica Puceanu, Fărămiță Lambru. Felician Fărcașiu, Drăgan Muntean. Va trece manifestarea de 1 Decembrie și vom reauzi la mai toate nunțile, mai toate balurile de absolvire manele ? Parcă este și un non sens! Bal pe manele! Suntem, ne transformăm și datorită a ceea ce auzim, sau ce suntem puși să ascultăm.

Nu este un subiect minor de Ziua Națională. Recent am fost la un bal de absolvire unde derbedeii grupului dictau muzica care trebuia ascultată și pe care cei muncitori, deștepți și disciplinați trebuiau să danseze. Se poate generaliza la nivelul întregii societăți? Aici trebuie să intervină muzicienii și dansatorii din diverse profesiuni precum este și aceea a domnului Mihai Bacalu – jurnalist, violonist, contrabasist pentru a face o muzică mai de calitate în societatea românească. Oare am reușit să ne facem auziti chiar dacă sonorul nu este dat la maxim ?

La multi ani România !

NB: Recent 8 din 10 absolvenți români de liceu ( nu conteză la ce erau studenți sau la ce cursuri) la întrebarea când a avut loc Marea Adunare de la Alba Iulia sau ce s-a întamplat acolo au răspuns că ei nu sunt pasionați de istorie, că nu îi interesează acest aspect. Un șef al unei instituții educaționale mi-a reproșat că de ce nu i-am întrebat ceva din calculatoare. Acel șef s-a pensionat bine, dar câștigă în continuare din proiecte care ”modernizează ” școala. Sper ca dascălii mei, Damian, Boga, Ivasiuc, Filip, Indre, Cupșa, să nu citească aceste cuvinte, să nu se supere și să se bucure de zile ușoare și frumoase pe pământ !

Comisar Şef Adrian Marian