Judecătoria Satu Mare a condamnat recent publiciştii FABlAN CIPRIAN OCTAVIAN, ASOCIATIA INFOMEDIA TRUST, ALEXA DORU LIVIU ALIN, AMETCEA CETIN DANIEL, SZASZ LORAND, SC NORD VEST TV ADVERTISTING SRL, SC MEDIA TOTAL SRL, GOVOR MIRCEA RAZVAN, TĂMAŞ MIHAELA, pentru campania denigratoare de presă faţă de juristul Răzvan Micul, la câte 1.000 de lei pentru fiecare.

Micul a arătat instanţei de judecată faptul că începând din 27 septembrie 2014, în paginile publicaţiilor Vocea Transilvaniei, Gazeta de Nord Vest, Ziar de Cluj, www.arhiblog.ro au început să curgă informaţii false despre el, reluate de mai multe ori. Reclamantul a solicitat ca pârâţii să facă dovada afirmaţiile în articolele de presă, considerate ca inventate în totalitate. Potrivit articolelor publicate de pârâţi, Micul ar fi scos din mai mute primării din ţară bani, pe servicii informatice ce nu au mai fost prestate, pretextând că este agent guvernamental.

Reclamantul a opinat că această campanie de presă ar fi venit ca să mascheze cu o perdea de fum scandalul de corupţie Microsoft, în urma investigării dosarului de către procurorii DNA, iar victima acestei campanii inventate de jurnaliştii sătmăreni ar fi fost chiar el. A fost executat fără a fi întrebat şi fără ca informaţiile distribuite în grabă să fi fost verificate.

Micul pune campania împotriva sa şi ca o revanşă faţă de acţiunile sale, de contestare a activităţii firmei FLORISAL pe lângă municipalitatea băimăreană, finalizată cu o anchetă a Curţii de Conturi, dar şi ca susţinător al opoziţiei (candidatului Băbăşan) faţă de liderii PSD, personal faţă de Vasile Puşcaş, patronul firmei de salubrizare, ginerele fostului ministru de interne Ioan Rus.

De menţionat faptul că supărat pe jurnalistul clujean, pentru că i-a contestat studiile superioare juridice, Răzvan Micul l-a obligat în instanţă pe calomniatorul Liviu Alexa, să recunoască faptul că nu deţine o diplomă de studii superioare.

Alexa nu e singurul calomniator din campanie. Blogerul Ametcea, bun prieten cu Alexa, a pus şi el umărul la diseminarea falsurilor despre reclamant.

Liviu Alexa a declarat în cadrul audierii sale cu scântei, în faţa judecătorului, că a găsit informaţiile pe care le-a publicat, despre reclamant, în mediul on line, unde existau încă din anul 2011, date pe care le-a preluat de la publicaţiile Vremea nouă şi Monitorul de Vaslui.

Reprezentanţii Infomedia Trust Satu Mare au susţinut prin întâmpinare, că au scris o singură dată despre Răzvan Micul, un articol preluat de la alte publicaţii, respectiv de la Ziar de Cluj.

“Mai mult, articolul publicat este unul extrem de sumar, constituind preluarea unor date comunicate de către alte publicaţii, ştirea fiind redată în mod corect şi onest”.

Afaceristul Vasile Puşcaş a cerut respingerea acţiunii faţă de persoana sa, arătând că se retrăsese din conducerea publicaţiei Vocea Transilvaniei, anterior campaniei incriminate. Puşcaş a mai susţinut că nu face parte din conducerea firmei Florisal, respingând teza vendetei, din partea reclamantului, care ar fi determinat campania îndreptată împotriva lui Răzvan Micul.

Reprezentanţii publicaţiei Gazeta de Nord Vest au arătat că materialele scrise despre Răzvan Micul în perioada octombrie decembrie 2014, sub semnătura lui Szasz Lorand sunt preluări din Ziar de Cluj şi Bihoreanul.

“Ziaristul Szasz Lorand s-a rezumat la a prezenta opiniei publice faptul că un sătmărean este subiectul unor articole de presă apărute în publicaţiile scrise clujene si bihorene: Ziarul De Cluj şi Bihoreanul”.

“Nu este deci vorba despre cazul “Microsoft”, ci este vorba de scandalul sătmăreanului Micul – după unele opinii exprimate de pârâţi, cel mai rafinat si periculos individ din istoria României”.

“Găinarul” Răzvan Micul a păcălit şi şantajat primari din Cluj dându-se agent guvernamental. DIICOT a intrat pe fir” “Operaţiunea Programul de eficienţă fiscală şi disciplină bugetară/Un ţepar sătmărean şi-a bătut joc cu un srl de 9 primari de comune clujene”, “ŞOC! MindMagnet, “tânăra” firmă de IT lăudată de Ziar de Cluj acum 2 luni, s.;.a creat din năpârlirea unui SRL ce a dat tunuri primăriilor din intreaga ţară!”, respectiv 11Fraţii Băbăşan şi Răzvan Micul nu s-au limitat doar la Cluj. Au escrocat primării din toată România, oferindu-le servicii informatice “obligatorii”, pentru care le-au jupuit de sume exorbitante”.

Magistratul a apreciat că faptele relatate în publicaţia Ziar de Cluj şi reluate de celelalte ziare reclamate enunţă fapte penale grave săvârşite de recamantul Răzvan Micul, fără a fi fost probate şi care nu reprezintă judecăţi de valoare. În consecinţă magistratu decide că redactarea articolelor a depăşit limitele libertăţii de exprimare. Preluarea unor articole fără verificare nu constituie o scuză, spune judecătorul în motivarea deciziei.

Minuta Judecătoriei Satu Mare, care poate fi contestată

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 2 din Legea nr. 288/2004, ca inadmisibilă.

Constată că prin încheierea din data de 29.04.2015 s-a luat act de renunţarea reclamantului la judecată cu privire la pârâtul Puşcaş Vasile şi prin încheierea din data de 24.06.2015 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Oras Ioana.

Admite în parte cererea de chemare în judecată fonnulată de reclamantul Micul Nicolae Răzvan  in contradictoriu cu pârâţii Fabian Ciprian Octavian, Asociaţia lnfomedia Trust, Alexa Liviu Doru Alin, Ametcea Cetin Daniel, Szazs Lorand, Nord Vest TV Advertising SRL, Media Total SRL, Tămaş Mihaela, Govor Mircea Răzvan, în sensul că:

Obligă în solidar pârâţii Alexa Liviu Doru Alin şi Tamaş Mihaela la plata către reclamant a sumei de 1.000 de lei cu titlu de reparaţie a daunelor morale.

Obligă în solidar pârâţii Fabian Ciprian Octavian şi Asociaţia Infomedia Trust la plata către reclamant a sumei de 1.000 de lei cu titlu de reparaţie a daunelor morale.

Obligă pârâtul Ametcea Cetin Daniel la plata către reclamant a sumei de 500 de lei cu titlu de reparaţie a daunelor morale.

Obligă in solidar pârâţii Szazs Lorand, Se Nord Vest TV Advertising SRL şi SC Media Total SRL la plata către reclamant a sumei de 1.000 de lei cu titlu de reparaţie a daunelor morale.

Obligă în solidar pârâţii Alexa Liviu Doru Alin, Tămaş Mihaela, Fabian Ciprian Octavian, Asociaţia Infomedia Trust, Ametcea Cetin Daniel, Szazs Lorand şi SC Nord Vest TV Advertising SRL să publice, pe cheltuiala acestora, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, textul dispozitivului hotărârii, cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, pe site-urile on-line www.ziardecluj.ro, www.voceatransilvaniei.ro, www.gazetanord-vest.ro, www.arhiblog.ro şi în cotidianul “Gazeta de Nord-Vest”.

Respinge în rest pretenţiile reclamantului cu privire la aceşti pârâţi, ca neîntemeiate.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Micul Nicolae Răzvan în contradictoriu cu pârâtul Govor Mircea Răzvan, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs, care se depune la Judecătoria Satu Mare, în termen de 48 de ore de la pronunţare, în ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României.

Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria Satu Mare, în termen de 30 de zile de la comunicare, în ceea ce priveşte restul dispoziţiilor prezentei hotărâri.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 05.01.2017.

Preşedinte, Anca Mihaela Ion

Grefier, Sorina Ceh

Prezentăm integral motivarea instanţei sătmărene

Cod operator: 4285

Cod ECLI ECLI:RO:JDSAT:2017:001.000003

Dosar nr.12416/296/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SATU MARE

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 312017

Şedinţa publică de la 05 Ianuarie 2017

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE Anca Mihaela Ion

Grefier Sorina Ceh

Pe rol fiind pronunţarea asupra cauzei civile formulată de reclamantul MICUL

NICOLAE RAZVAN, în contradictoriu cu pârâţii FABlAN CIPRIAN OCTAVIAN,

ASOCIATIA INFOMEDIA TRUST, ALEXA DORU LIVIU ALIN, AMETCEA CETIN

DANIEL, SZASZ LORAND, SC NORD VEST TV ADVERTISTING SRL, SC MEDIA

TOTAL SRL, GOVOR MIRCEA RAZVAN, T ĂMAŞ MlliAELA, având ca obiect acţiune în

răspundere civilă delictuală.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei faptul că

dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 02.11.2016, concluziile

părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă ce face parte integrantă din prezenta

hotărâre, când s-a amânat pronunţarea pentru data de 16.11.2016, 23.11.2016, 07.12.2016,

21.12.2016. iar ulterior pentru data de 05.01.2017.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea îmegistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare la data de 12.12.2014 sub

dosar nr. 21416/296/2014, reclamantul Micul Nicolae Razvan a solicitat instanţei ca prin

hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună obligarea pârâţilor Fabian eiprian Octavian,

Asociaţia Infomedia Trust, Alexa Liviu Dom Alin, Ametcea eetin Daniel, Szasz Lorand, se

Nord Vest TV Advertising SRL, Se Media Total SRL, Govor Mircea Răzvan, Oros Ioana,

Puşcaş Vasile, în solidar, la plata sumei totale de 100.000 (unasutămii) Lei, defalcaţi după

cum urmează obligarea pârâţilor 1, 2 şi 10, Ciprian Fabian, Puşcaş Vasile şi Asociaţia

Infomedia Trust, în solidar,la plata sumei de: 33.000 (treizecisitreimii) Lei cu titlu reparaţie a

daunelor morale; obligarea pârâţilor Alexa Liviu Doru Alin şi Oros Ioana, la plata sumei de

1.000 (unamie) Lei cu titlu de reparaţie a daunelor morale; obligarea pârâtului Ametcea eetin

Daniel, la plata sumei de 33.000 (treizecisitreimii) Lei cu titlu de reparaţie a daunelor morale;

obligarea pârâţilor 5, 6 şi 7, Lorand Szasz, Govor Mircea Răzvan, Se Nord Vest TV

Advertising SRL. şi SC MEDIA TOTAL SRL, în solidar la plata sumei de 33.000

(treizecisitreimii) Lei cu titlul de reparaţie a daunelor morale; obligarea în solidar a tuturor

pârâţilor la obligaţia de a face constând în eliminarea integrală de pe internet şi motoarele de

căutare, a textelor cuprinzând afirmaţii cu caracter de defăimare la adresa sa pe care pârâţii

le-au conceput şi publicat; obligarea în solidar a tuturor pârâţilor la obligaţia de a face

constând în publicarea integrală, pe cheltuiala lor, a textului complet al hotărârii judecătoreşti

ce se va pronunţa în cauza de faţă, atât în ediţia prinţ a unui cotidian naţional de largă

circulaţie, respectiv ediţia print a publicaţiilor proprii, cât şi online pe site-urile proprii, în

condiţii tehnice susceptibile pentru a fi indexate de motoarele de căutare.

În motivare, reclamantul a arătat faptul că la 26 septembrie 2014, sub Nr. 1342NIII/3,

Direcţia Naţională Anticorupţie prezintă public un comtmicat de presă privind începerea

1

demersurilor de urmărire penală faţă de 9 persoane foste titulare ale unor funcţii ministeriale

în România, cu privire la care ar exista indicii că “au pretins şi primit sume de bani” pentru a

favoriza firma Fujitsu Siemens Computers “în legătură cu încheierea şi derularea contractului

de licenţiere Microsoft”. Acest contract “s-a încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind

achiziţiile publice” invocându-se “în mod nereal calitatea de unic distribuitor al Fujitsu

Siemens Computers la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un

necesare nefundamentat”.

Din cercetările făcute de procurorii anticorupţie rezultă că, de pildă, din cele 54 de

milioane de dolari, bani schiţaţi de guvernul român în baza contractului cadru în 2004, “suma

de 20 de milioane de dolari reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în

derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele şi societăţile

implicate”.

Dintre cei nouă foşti miniştri implicaţi în scandalul IT, şase provin din rândurile

actualei puteri (PSD, UNPR).

Este cel mai masiv caz de corupţie sistemică, la cel mai înalt nivel, din ultimii 25 de

ani din România. Pentru partidul de guvernare PSD, este o lovitură de imagine imposibil de

reparat.

Cu o săptămână înaintea deschiderii oficiale a campaniei electorale pentru alegerea

viitorului Preşedinte al României, conform primelor măsurători, efectul este devastator pentru

PSD, în special în mediul urban, şi mai ales în segmentul de public educat şi care se

informează prin internet.

PSD a pierdut în urma acestui scandal până la 5 :puncte procentuale de popularitate, iar

candidatul său Victor Ponta, între 2 şi 4 procente. Insă ele pot evolua în jos cu mare

repeziciune, în acest moment fiind greu de apreciat până unde poate merge scăderea.

2. Defăimarea Concertată

La 27 septembrie 2014, a doua zi după începerea demersurilor de urmărire penală în

dosarul ”Microsoft” al DNA, în două publicaţii online în ale căror pagini sunt inserate masiv

materiale publicitare pro-PSD, având proprietari, scriitori şi audienţă substanţială in mediul

online din Ardeal, apar articole în care se vorbeşte despre fapte grave de corupţie, crimă

organizată, programe de calculator, off-shore-uri, grave prejudicii aduse statului, în esenţă

lucruri de o gravitate şi amploare fără precedent.

În aceste publicaţii online, cazul “Microsoft” este ca şi inexistent. Nu este deci vorba

despre cazul “Microsoft”, ci este vorba de scandalul sătmăreanului Micul – după unele opinii

exprimate de pârâţi, cel mai rafinat si periculos individ din istoria României.

Mai exact, dânsul, în vârstă de 31 de ani, licenţiat în ştiinţe juridice, de origine

sătmărean şi nu clujean (o informaţie repetată obsesiv în articolele cu pricina) dar infiltrat

potrivit pârâţilor în mod perfid şi dubios în “exclusivista” comună Chinteni adiacentă

metropolei Cluj-Napoca.

Atacurile prin defăimare la adresa sa se repetă şi pe 28 septembrie, şi pe 1 octombrie şi

1 O noiembrie, multiplicându-se totodată vectorii de diseminare, atât în mediul online cât şi în

publicaţii scrise, a afirmaţiilor calomnioase atât la adresa sa, cât şi a unor foşti colegi de

şcoală şi asociaţi ai săi, şi nu numai.

Pe 2 octombrie 2014, deja afirmaţiile săvârşite în mod concertat cu privire la dânsul,

publicate online, sunt indexate de motoarele de căutare precum Google.

Dat fiind caracterul profesionist, deliberat şi organizat, al trimiterilor şi linkurilor

reciproce din cadrul publicaţiilor online ale acestui grup de denigratori, în lista cu rezultatele

căutării numelui său în Google afmnaţiile denigratoare ale acestora despre dânsul se regăsesc

pe prima pagină – deocamdată, sub trimiterile la articolele juridice publicate de dânsul în

reputatul site de specialitate www.juridice.ro.

3. Afirmaţiile Defăimătoare La Adresa Sa

3.1. La 27.09.2014, sub senmătura pârâtului m. 1, Ciprian Fabian, apare în publicaţia

online www.voceatransilvaniei.ro aparţinând pârâtei nr. 2, Asociaţia Infomedia Trust,

comitenta pârâtului nr. 1. articolul “Găinarul” Răzvan Micul a păcălit şi şantajat primari din

Cluj dându-se agent guvernamental. DIICOT a intrat pe fir”, aflat la adresa

2

http://www.voceatransilvaniei.ro/gainarul-razvan-micul-pacalit-si-santajat-primari-din-clujdiicot-

intrat-pe-fir/şi ataşat în copie prezentei cereri.

În acest material se fac afirmaţii (în continuare re produse în litere cursive) false,

fabuloase, de natură lezantă şi în esenţă defăimătoare atât personal cât şi profesional, cu

privire la presupuse fapte care ar fi chiar pasibile de sancţiuni de natură penală, dacă ar fi

reale, în aşa fel încât solicit ca instanţa să stabilească în sarcina pârâţilor să facă proba că

vătămările aduse reputaţiei şi demnităţii dânsului au fundament în realitate:

3.1.1. … “Găinarul” Răzvan Micul a păcălit şi şantajat primari din Cluj dându-se agent

guvernamental

3.1.2 …. creierul din spatele eternului candidat Sergiu Băbăşan (PRM, PDL, FC) … Răzvan

Micul a înfiinţat SC Programul de eficienţă fiscală şi disciplină bugetară SRL Bucureşti

3. 1.3 … păcălind Il primari …

3.1.4 … să semneze contracte cu firma sa …

3.1.5 … prin care aceştia se obligau să le dea bazele de date cu toţi cetăţenii din comună care

au debite …

3.1.6 … pentru ca ei să urce aceste informaţii pe aplicaţia Somatie.ro. -.

3.1.7 … Micul se prezenta ca agent guvernamental venit în control la Primărie

3.1.8 … pentru a nu da amenzi le obliga să semneze contracte cu firma sa.

3.1.9 … Mai multe detalii despre Operaţinnea “Programul de eficienţă fiscală şi disciplină

bugetară”. Un ţepar sătmărean şi-a bătut joc cu un SRL de 9 primari de comune clujene citiţi

pe Ziar de Cluj.

3.1.10 … Cine e Răzvan Micul: … Răzvan Micul şi Sergiu Băbăşan au ţepuit bugetul de stat cu

800.000 de euro.

3.11. Cei doi [Răzvan Micul şi Sergiu Băbăşan] acumulau datorii la bugetul de stat, iar apoi le

“vindeautt unor firme off-shore din Cipru.

3 2. Tot la 27.09.2014, sub semnătura pârâtului nr. 3, Alexa Liviu Dom Alin, apare în

publicaţia online www.ziardecluj.ro la adresa http://www.ziardecluj.ro/operatiuneaprogramul-

de-eficienta-fiscala-si-disciplina-bugetara-un-tepar-satmarean-si-batut-joc-cu-unsrl-

de-9-primari-de-comnne-clujene, un articol intitulat Operaţiunea “Programul de eficienta

fiscala si disciplina bugetara”. Un ţepar sătmărean şi-a bătut joc cu un SRL de 9 primari de

comune clujene

În acest material, în continuare reproduse în litere cursive, se fac următoarele afirmaţii

false, de natură lezantă şi în esenţă defăimătoare atât personal cât şi profesional, cu privire la

presupuse fapte care ar fi chiar pasibile de sancţiuni de natură penală, dacă ar fi reale, în aşa

fel încât solicit ca instanţa să stabilească în sarcina pârâtului să facă proba verităţii:

3.2.1. “Programul de eficienta fiscala si disciplina bugetara”, un program inexistent, inventat

de către sătmăreanul în cauză …

Subliniază că “Programul de eficienţă fiscală şi disciplină bugetară” *există*, şi nu

este în nici un caz o “invenţie” a sa, după cum reiese din chiar cuprinsul textului publicat în

continuare de pârâtul Alexa:

3.2.2. . .. naivii primari au semnat, de fapt, adevărate contracte cu “Programul de eficienta

fiscala si disciplina bugetara” care este, de fapt, un SRL în toată regula.

Pârâtul Alexa continuă:

3.2.3. …acest caz de înşelăciune este nna dintre cele mai rafinate escrocherii puse la cale în

istoria României.

Nu este specificat dacă prin “acest caz de înşelăcinne” pârâtul Alexa se referă la

propria creaţie publicistică, dar în caz afirmativ, fiindcă ar fi o dovadă de simţ al umorului, ar

înţelege să îşi reducă cu smna de 1 RON pretenţiile pecuniare faţă de el.

3.2.4. . .. Razvan Nicolae Micul, un tânăr “jurist” cu un istoric adânc de ţepe date primăriilor

din întreaga ţară …

Pârâtul Alexa, care potrivit declaraţiilor proprii, este posesorul unei diplome liceale,

afirmă public aşadar că Razvan Nicolae Micul este sunt jurist doar cu ghilimele, sugerând că

nu ar a fi cu adevărat licenţiat. Solicită ca instanţa să îi pună în vedere să demonstreze

caracterul întemeiat al acestei alegaţii.

3

3.2.5 …. În perioada 2008-2011, firma lor, Se KYO !Ne SRL Satu Mare, în care Razvan

Micul era asociat cu (Serqiu Lucian) Babasan, a delapidat primării din Vaslui şi Maramureş,

semnând contracte pe care nu le-a onorat.

Se afirmă deci că societatea condusă în trecut de reclamant ar fi delapidat primării, nu

una ci cel puţin două, şi că delapidarea ar fi rezultat paradoxal din *neonorarea* contractelor

de către societatea pe care o conducea.

Totodată se face afirmaţia că ar fi fost ce-asociat cu d-1 Sergiu Lucian Băbăşan în

această societate comercială.

Absolventul de studii liceale Alexa Liviu Dom Alin are, desigur, posibilitatea să îşi

susţină cu dovezi în faţa “stanţei afirmaţiile privind atât 11delapidarea11 cât şi calitatea d-lui

Băbăşan Sergiu de asociat in se KYO !Ne SRL.

3.2.6 …. Astfel, în perioada guvernării PDL, societatea lui Micul şi Babasan a promis

primăriilor că le va construi şi administra site-uri oficiale, dar, deşi nu şi-a onorat obligaţiile

înscrise în contract, a executat silit instituţiile publice care nu plăteau la timp. Mai mult,

potrivit contractului, primăriile au fost obligate să plătească penalităţi de 1% pe zi pentru

întârzieri.

Aşa s-a ajuns ca firma lui Micul să blocheze conturile unor primării din Vaslui şi să le

execute silit.

Se remarcă fundalul politic pe care este ticluit demersul delaimător, prin asocierea

fabulaţiilor la adresa reclamantului cu “perioada guvernării PDL” şi prin includerea numelui

d-lui Sergiu Lucian Băbăşan în text cu referirea că împreună ar fi fost asociaţi ai societăţii.

Însă indiferent de motivele sale, solicită pârâtului Alexa Liviu Doru Alin să facă

instanţei proba afirmaţiei că este posibilă executarea silită a unui debit când creditorul nu şi-a

executat propriile obligaţii faţă de debitor, şi, în speţă, să ilustreze cu dovezi cazurile în care

Kyo Inc SRL a făcut aşa ceva sub conducerea sa.

3.2.7 …. este total ilegal să cesionezi recuperarea creanţelor provenite din neplata taxelor şi

impozitelor şi mai ales datele cu caracter personal ale acestor restanţieri … domnul Razvan

Nicolae Micul este în spatele acestei fraude.

Solicită pârâtului Alexa Liviu Doru Alin să facă proba afirmaţiei că reciamantul este

implicat în vreun fel în cesionarea vreunei creanţe fiscale provenite din neplata taxelor şi

impozitelor, sau că datele personale ale restanţierilor fiscali au fost cesionate acestuia.

3.2.8. …În acelaşi timp, prin trafic de influenţă, fmna a pătruns şi în Maramureş, unde, la

indicaţiile venite de la consiliul judeţean, mai multe primarii au fost obligate să încheie

contracte cu societatea.

Solicită pârâtului Alexa Liviu Doru Alin să facă în faţa instanţei proba caracterului

legitim, fundamentat, al afirmaţiei sale publice că SC KYO INC SRL, societatea condusă de

reclamant, a fost autoarea sau beneficiara infracţiunii de trafic de influenţă în judeţul

Maramureş.

3.3. La 28.09.2014, sub pseudonimul notoriu “Arhi11 al pârâtului nr. 4, Ametcea Cetin Daniel,

în publicaţia online www.arhiblog.ro, la adresa http://www.arhiblog.ro/razvan-nicolae-miculincredibilul-

tepar-primariilor-clujene/ apare un articol intitulat Razvan Nicolae Micul,

incredibilul ţepar al primăriilor clujene, în care, se fac următoarele afirmaţii false (în

continuare reproduse în litere cursive), de natură lezantă şi în esenţă defăimătoare atât

personal cât şi profesional, cu privire la presupuse fapte care ar fi chiar pasibile de sancţiuni

de natură penală, în aşa fel încât solicit ca instanţa să stabilească în sarcina pârâtului să facă

proba verităţii:

3.3.1. Acest Razvan Micul … , un ţepar …

3.3.2 … s-a dus la primarii din Cluj, oameni ce, din păcate, au două mari dizabilităti, sunt

ardeleni, deci au carenţe în zona dendritelor

3.3.4 …. şi sunt politicieni, uşor de speriat şi uşor de şantajat

3.3.5 …. şi i-a făcut să le cedeze toate creanţele persoanelor fizice cu datorii la fise

Pârâtul Ametcea afirmă aşadar că reclamantul sunt un ţepar, că personal a şantajat

reprezentanţi ai autorităţilor publice, cu toate că fiind ardelean are dizabilităţi intrinseci

constând în “carenţe în zona dendritelor”. Şi, pe lângă aceste fapte fabulos de remarcabile,

4

pârâtul Ametcea afirmă fără echivoc că urmare a infracţiunii de şantaj comise de reclamant,

autorităţile speriate şi presupus şantajate i-ar fi cedat creanţele persoanelor fizice cu debite Ia

fise.

Apreciază că se impune ca instanţa să dispună în sarcina pârâtului Ametcea realizarea

probei verităţii pentru fiecare din aceste cinci afirmaţii, fiecare de o deosebită gravitate,

potrivit drepturilor şi garanţiilor fundamentale care trebuie asigurate oricărui participant la

procedura judiciară.

Face menţiunea că, urmare a referinţelor încrucişate ce fac trimitere la publicaţia sa,

parte a optimizării deliberate a modului de diseminare a defăimării, în raport cu algoritmii de

căutare Google, Yahoo, textul publicat de pârâtul Ametcea este primul rezultat defăimător din

prima pagină de rezultate a căutării numelui reclamantului în motorul google.

3.4. La 28.09.2014, din nou sub semnătura pârâtului nr. 3, Alexa Liviu Doru Alin, apare în

publicaţia online www.ziardecluj.ro la adresa http:/fwww.ziardecluj.ro/fratii-babasan-sirazvan-

micul-nu-s-au-limitat-doar-la-cluj-au-escrocat-primarii-din-toata-romania-oferindu-leservicii-

infonnatice-obligatorii-pentru-care-le-au-jpuit-de-sume-exorbitante, un nou articol

intitulat Fratia sătmărenilor. Fraţii Babasan şi Razvan Micul nu s-au limitat doar la Cluj. Au

escrocat primarii din toata România, oferindu-le servicii informatice “obligatorii”, petru care

le-au jupuit de sume exorbitante.

In acest material, se fac următoarele afirmaţii false (în continuare reproduse în litere

cursive), de natură lezantă şi în esenţă deîaima.toare atât personal cât şi profesional, cu privire

la presupuse fapte care ar fi chiar pasibile de sancţiuni de natură penală dacă ar fi reale, în aşa

fel încât solicită ca instanţa să stabilească în sarcina pârâtului să facă dovada că a avut temei

legitim pentru a le publica:

3 4.1. … Un sătmărean de 31 de ani a reuşit incredibila performanţă ca, folosind un antet ce

semăna cu al Guvernului României şi câteva telefoane de ameninţare, să fraierească nouă

primari de comune clujene, să semneze un contracte de colaborare cu primăriile

3.4.2 …. ”Programul de eficienta fiscala si disciplina bugetara”, un program inexistent, inventat

de către sătmăreanul în cauză, pe numele său Razvan Nicolae Micul, un tânăr “jurist” cu un

istoric adânc de ţepe date primăriilor din întreaga ţară.

3.4.3 …. băieţii astia, ameninţând primarii cu obligatoria transparenta decizionala inclusiv pe

internet…

3.4.4 …. şi-au bătut joc de o grămadă de primarii care au iscălit acte prin care acceptau ca

firma KYO INC, deţinută de Sandu Babasan şi Razvan Micul, să le facă pe bani puţini site-uri

şi arhive digitale, dar cu penalităţi monstruoase, de 1%, pentru fiecare zi de întârziere a

plăţilor şi pe care KYO INC le dădea mai apoi în judecată cerând executare silită pentru sute

de mii de lei, chiar daca. serviciile achiziţionate au fost nefuncţionale.

3.4.5. În năvodul acestor pescari de bani publici ce dădeau la “blincar” printre comunele din

ţară s-a prins până şi Direcţia Finanţelor Publice Bihor, căreia i s-au poprit la un moment dat

conturile. Dacă vă vine să credeţi aşa ceva …

3.4.6 …. La Vaslui au dat ţepe, dar au fost puşi cu botul pe labe. Zeci de primării din judeţul

Vaslui au fost “uşurate” de sume importante de către KYO-INC SRL Satu Mare.

În fine, după “investigaţia” sa masivă constând în operaţiuni de înaltă tehnicitat~

“copy/paste” cu conţinutul unor acte publice, vechi de ani de zile de la Registrul ComerţulUI,

intercalate cu cuvinte cheie lipsite de tangenţă cu realităţile pământeşti, pârâtul Alexa reuşeşte

să facă şi o afirmaţie total conforma. adevărului şi anume, “recunoaştem şi noi că suntem în

ceaţă total”.

Apreciază însă că starea de “aflare în ceaţă” nu poate fi o cauză de exonerare de

răspunderea civilă pentru daunele cauzate prin restul de afirmaţii false şi lezante făcute

publice în timpul acestei stări specifice, imposibil de tăgăduit. Rămâne în sarcina pârâtului să

indice în faţa instanţei toate indiciile şi dovezile avute în vedere când a publicat respectivele

non-sensuri defăima.toare.

3.5. La 01.10.2014, 08.10.2014 şi 10.12.2014, sub semnătura pârâtu1ui 5, Lorand Szasz, In

cotidianul sătmărean Gazeta de Nord-Vest, atât în ediţia print aparţinând pârâtei SC Nord

V est TV Advertising SRL, cât şi în ediţia online deţinută de pârâta SC MEDIA TOT AL

5

S .R.L, la adresa http://www.gazetanord-vest.ro/20 14/1 O/investigatii-de-cluj -despresatmarenii-

micul-si-babasan/, sub titlul Investigaţii de Cluj despre sătmărenii Micul şi

Băbăşan sau “Micul şi operaţi unea agentul guvemamentar1

•

În acest din urmă articol se fac publice următoarele afirmaţii false (în continuare

reproduse în litere cursive), de natură lezantă şi în esenţă defăimătoare atât personal cât şi

profesional, cu privire la presupuse fapte care ar fi chiar pasibile de sancţiuni de natură penală

dacă ar fi reale, în aşa fel încât solicit ca instanţa să _stabilească în sarcina pârâţilor să facă

proba verităţii:

3.5.7 …. o investigaţie jurnalistică privind afacerile derulate de [ … ] Răzvan Micul …. Titlurile

celor trei articole publicate în decursul ultimelor zile nu mai au nevoie de niciun comentariu:

“Operaţiunea Programul de eficienţă fiscală şi disciplină bugetară/Un ţepar sătmărean şi-a

bătut joc cu un srl de 9 primari de comune clujene”, “ŞOC! MindMagnet, “tânăra” firmă de IT

lăudată de Ziar de Cluj acum 2 luni, s.;.a creat din năpârlirea unui SRL ce a dat tunuri

primăriilor din intreaga ţară!”, respectiv 11Fraţii Băbăşan şi Răzvan Micul nu s-au limitat doar

la Cluj. Au escrocat primării din toată România, oferindu-le servicii informatice “obligatorii”,

pentru care le-au jupuit de sume exorbitante”.

3.5.2 …. Răzvan Micul a înfiinţat SC Programul de eficienţă fiscală şi disciplină bugetară SRL

Bucureşti

3.5.3 …. reuşind să păcălească mai mulţi primari să semneze contracte cu firma sa

3.5.4 …. prin care aceştia se obligau să-i dea bazele de date cu toţi cetăţenii din comunele

respective care inregistrau de bite

3.5.5 …. pentru ca să posteze aceste informaţii pe aplicaţia intitulată Somatie.ro.

3.5.6 …. Micul se prezenta ca agent guvernamental venit în control la Primărie, iar pentru a nu

da amenzi îi obliga pe primari să semneze contracte cu fuma sa.

3.5.7 …. firma lui Micul trebuia să trimită înştiinţări de plată datornicilor …

3.6. La data de 08.10.2014, inspiraţi Iară doar şi poate de ideile de f’arădelegi fără egal, Iară

precedent, potrivit pârâţilor, concepute în mod diabolic de reclamant, şi îngroziţi de

posibilitatea de a fi ameninţaţi, o altă periculoasă grupare a avut cam aceeaşi iniţiativă precum

cea descrisă în termeni horror de pârâţi, şi anume, de a găsi parteneri contractuali pentru

infonnatizarea emiterii de acte fiscale (cu tot cu datele personale ale debitorilor precizate în

ele): anume, administraţia Municipiului Cluj-Napoca, reprezentată prin primarul Emil Boc, a

anunţat public că doreşte perfectarea unui contract privind servicii de emitere şi expediere

somaţii, înştiinţări şi tipizate cu confirmare de primire, în valoare de aproape 1 milion ei.

4. Examinarea Atitudinii Subiective A Pârâţilor Faţă De Subsemnatul

Ar fi profund ipocrită realizarea de către reclamant a unei pledoarii în sensul neaplicării

sau restrângerii, cu privire la pârâţi, a garanţiilor fundamentale privind libertatea de

expresie, unul din fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice. Însă libertatea de

expresie nu este absolută; ea trebuie exercitată în limitele scopurilor sale legitime, cum ar fi

obligaţia de a nu leza injust reputaţia sau dreptul la demnitate a altora. Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a statuat în cauza Pfeifer v. Austria (15 Nov. 2007) că dreptul la reputaţie

este protejat prin art. 8 CEDO, iar în cauza Sipos contra României instanţa europeană a reţinut

obligaţia statului de a garantat protecţia efectivă a dreptul la reputaţie.

Desigur, este dificil de stabilit în totalitate şi fără dubiu de către un jurnalist –

profesionist, sau amator – în ce măsură infonnaţiile care îi parvin sunt reale. Jurisprudenta

relevantă în materie stabileşte că pentru a-şi dovedi buna credinţă, pârâţii trebuie să

dovedească faptul că, la data aducerii la cunoştinţa publicului, *TOATE* indiciile de care

dispuneau, potrivit deontologiei profesionale, conduceau la concluzia că faptele afirmate sau

imputate erau adevărate.

Face menţiunea că activitatea societăţilor conduse de reclamant este în mod obiectiv

publică. Info.nnaţiile prezentate in manieră ~orror de pârâţi sunt infonnaţii publice, şi deloc

recente, prezentate deformat sau obscurate. Incasările societăţilor conduse de reclamant s-au

realizat fie prin plată voluntară de către clienţii lori, fie prin intermediul procedurilor judiciare

publice. Scandalul “Microsoft” provocând însă nevoia disperată de o perdea de fum în mediul

6

online al simpatizanţilor PSD din Ardeal, s-a recurs la un asasinat de imagine- întâmplător, al

său.

Nevoia de a deturna atenţia publică prin publicarea indiferent cărui material, cât mai

scandalos posibil, e clară din împrejurarea că pârâţii 1-6 nu şi-au luat nici cea mai elementară

precauţie de a asigura aparenţa bunei-credinţe, constând în contactarea sa în prealabil pentru a

i se cere vreun punct de vedere cu privire la acuzaţiile care *unnau* ai se aduce.

Este cert aşadar că pârâţii nu au încercat nici o clipă să afle dacă faptele afirmate sau

imputate erau adevărate, ci doar să strângă şi să disemineze, cât mai rapid, cât mai multe

informaţii şi mai ales fragmente de delaţiuni despre reclamant, în aşa fel încât să pretindă că

nu sunt răspunzători juridic pentru lezările aduse drepturilor sale fundamentale.

Din acest motiv, apreciază că se impune prezentarea şi examinarea unor aspecte

relevante cu privire la calităţile specifice pe care le au autorii discursului, tipul discursului,

relaţia acestora cu reclamantul sau în alte împrejurări, posibilitatea eventuală de a folosi alte

exprimări, mijloacele prin care au fost difuzate mesajele şi impactul acestora, locul unde a

fost ţinut discursul şi publicul ţintă căruia îi era adresat acesta.

Subsecvent, solicită instanţei să constate că nici unul din pârâţi nu a acţionat cu bunăcredinţă

în faptele lor de a publica afirmaţiile jignitoare şi defăimătoare la adresa sa, ci cu reacredinţă

fundamentată pe convingerea că demersurile judiciare civile 1n acest domeniu sunt

dificile, de durată, costisitoare, si nu doar atât, ci si Iară eficacitate finală.

Din aceste motive, mai ales prin prisma experienţelor lor anterioare în acest sens, când

victimele lor anterioare nu s-au mobilizat pentru a-i chema în faţa justiţiei, pârâţii n-au avut

nici o reţinere în demersul lor de anihilare totală, în orice mod, a imaginii sale.

4.1. Cu privire la pârâţii Ciprian Fabian şi Asociaţia Infomedia Trust din Satu Mare,

proprietara publicaţiei online Vocea Transilvaniei, înţelege să arate că această publicaţie are o

vizibilă orientare editorialistică pro-PSD, fiind publicată de o asociaţie neguvemamentală,

pârâta nr. 2 Asociaţia Infomedia Trust din Satu Mare, ce are ca membri fondatori susţinători

şi finanţatori notorii ai PSD Satu Mare.

Preşedintele pârâtei Infomedia Trust este nimeni altul decât domnul Puşcaş Vasile,

asociatul şi administratorul SC Florisal SA (societatea de salubrizare ce monopolizează

serviciile de acest tip furnizate Primăriei Municipiului Satu Mare). De asemenea, în prezent

publicaţia afişează vizibil materiale electorale pro-PSD în paginile sale. Domnul Vasile

Puşcaş este ginerele domnului ministru Ioan Rus, influent om politic şi de afaceri din zona

Ardealului.

Or, în trecut, a fost implicat într-un număr de litigii judiciare contra SC Florisal SA, şi

totodată a fost membru în echipa de campanie (consilier, după cum se exprimă pârâţii) a d-lui

Băbăşan Sergiu Lucian, în competiţii electorale în care acesta a fost contracandidat

reprezentanţilor PSD.

În calitate de membru al societăţii civile reclamantul a solicitat organelor abilitate să

verifice şi să stabilească legalitatea relaţiilor contractuale dintre SC Florisal SA şi UA TM

Satu Mare. Dubiile rezonabile privind legalitatea relaţiilor economice dintre reclamantă şi

autoritatea publică locală, împrejurarea că aceasta a încasat de la bugetul de stat peste 1000 de

miliarde lei vechi în ultimii 8 ani, i-au format convingerea că există indicii temeinice care

impun sesizarea organelor abilitate.

Atât pentru anul 2012, cât şi pentru anul 2013, Curtea de Conturi a României, la

sesizarea lor, a afirmat existenţa unor prejudicii însemnate în raporturile dintre reclamanta

Florisal SA şi UATM Satu Mare, instituţia reţinând că “indexarea eronată a

serviciilor de salubritate a condus la plăţi nedatorate efectuate de U A.T.M. Satu Mare (n.n.

către SC Florisal SA) în sumă de 2.174 mii lei; o decontarea de servicii de “colectare şi

transport reziduuri nemenajere” necontractate de municipiul Satu Mare (în

cadrul activităţii de salubrizare) cu SC Florisal SA în valoare de 737 mii lei”. Raporturile

juridice dintre societăţile grupului Florisal SA fac obiectul unor investigaţii complexe ale

autorităţilor abilitate din ţară şi străinătate.

Este de asemenea relevant că în cursul campaniei din 2012 pentru alegerile locale din

Satu Mare, d-1 Băbăsan, a candidat la postul de primar consiliat de dânsul, şi a avut ca punct

7

în programul electoral remedierea deficienţelor de natură legală ale contractului dintre se

Florisal SA şi Municipiul Satu Mare. Aspectele puse în discuţie publică de d-1 Băbăsan 1-au

pus în mişcare pe însuşi Puşcaş Vasile, care a trebuit să iasă in public cu declaraţii şi dări de

seamă cu privire la activitatea societăţii sale.

Toate aceste situaţii cel puţin delicate au fost, evident, ţinute minte de d-1 Puşcaş

Vasile şi de partenerii săi de afaceri din PSD.

Latura politică de lungă durată a adversităţii faţă de d-1 Băbăsan şi faţă de reclamant

este deci incontestabilă şi admisă chiar de pârât, în textul articolului său.

Menţionează de altfel că pârâtul nr. 1 Ciprian Fabian a fost deja acţionat în instanţă şi

de d-1 Băbăsan, pentru aceeaşi afirmaţie defăimătoare privind presupusa uţepuire a bugetului

de stat cu 800.000 Euro”, dosarul aflându-se pe rolul Judecătoriei Satu Mare sub nr.

11813/296/2013, iar acesta nu a produs nici o dovadă pentru a-şi proba afirmaţiile.

Afirmaţia falsă că reclamantul ar fi fost asociat cu d-1 Băbăsan în societatea SC Kyo

Inc SRL a mai fost de altfel făcută de pârâtul Ciprian Fabian, în urmă cu aproape un an de

zile, astfel încât este clar că la data publicării articolului din 27.09.2014, din Vocea

Transilvaniei, pârâtul Ciprian Fabian ştia cu siguranţă că reclamantul şi d-1 Sergiu Băbăsan

*NU* au fost asociaţi la SC Kyo Inc SRL, însă, animat de rea-credinţă a reiterat-o, cu scopul

de a afecta reputaţia sa.

Subliniază că în raport cu obligaţia de a folosi *toate* indiciile de care dispuneau,

pârâţii Ciprian Fabian şi Asociaţia Infomedia Trust nu şi-au realizat-o, întrucât ar fi putut

elimina, în acest caz, din textul publicat, afirmaţia absolut falsă că d-1 Sergiu Băbăşan a fost

vreodată asociat al SC Kyo Inc SRL.

Date fiind audienţa masivă a publicaţiei deţinute de pârâta nr. 2 Asociaţia Infomedia

Trust şi caracterul de recidivă al lezării imaginii reclamantului, săvârşită ca şi sarcină de

serviciu de pârâtul 1 Ciprian Fabian, solicită instanţei să oblige în solidar pe pârâţii Ciprian

Fabian, autorul textului, şi pe comitentul său Asociaţia nfomedia Trust, răspunzătoare de

diseminarea textulu~ la plata sumei de 33.000 RON reprezentând contravaloarea pecuniară a

daooelor morale cauzate.

4.2. Cu privire la pârâţii nr. 5, Lorand Szasz, Govor Mircea Răzvan, SC Nord Vest TV

Advertising SRL, comitent al pârâtului Lorand Szasz şi titular al dreptului de copyright asupra

textelor apărute în Gazeta de Nord Vest şi pe site-ul web www.gazetanord-vest.ro, şi SC

Media Total S.R.L, titular al dreptului de folosinţă al site-ului web www.gazetanord-vest.ro,

arată că publicarea în ediţia online şi mai ales prinţ a cotidianului Gazeta de Nord Vest, din

oraşul său natal Satu Mare, este de asemenea motivată politic.

În fapt, directorul publicaţiei este domnul Govor Mircea Răzvan, fiul vicepreşedintelui

CJ Satu Mare, Govor Mircea Vasile, membru marcant al PSD. Afirmaţiile defăimătoare

publicate de aceştia la adresa reclamantului sunt doar o bună ocazie de a reitera presupusa

asociere în afaceri dintre reclamant şi d-1 Sergiu Băbăşan, şi, desigur, faptul că d-1 Băbăşan

este un duşman politic al acestui organ de presă, printre altele pe motiv că “escrochează

primăriile oferindu-le servicii informatice [paradoxal şi inexplicabil, n.n.] obligatorii”.

Date fiind audienţa masivă a publicaţiilor web şi prinţ deţinute de pârâtele NordVest

TV Advertising şi Media Total SRL, şi de faptul că textul def’aimător conceput ca şi atribuţie

de serviciu, la ordinele angajatorilor săi, de pârâtul Lorand Szasz nu întruneşte condiţia de

diligentă minimală pentru a indica buna-credinţă a modului în care a fost conceput, şi întrucât

ediţia print a ajuns la cunoştinţa familiei reclamantului, cauzându-i pe lângă daunele de

imagine publică şi tulburări ale vieţii de familie, solicită instanţei să îi oblige pe cei trei pârâţi,

în solidar, la plata sumei de 33.000 RON reprezentând contravaloarea pecuniară a daunelor

morale cauzate.

4.3. Cu privire la pârâtul nr. 3, Alexa Liviu Dom Alin, înţelege să învedereze Onoratei

Instanţe că acesta are o prea îndeloogată şi notorie experienţă de redactare şi diseminare

publică, în mediul online, de texte neconforrne realităţii, cu scop strict denigrator,

circumstanţă ce va trebui avută in vedere de către instanţă la pronunţarea sentinţei.

Este incontestabil că în cursul anului 2010 pârâtul Alexa a fost autorul unui scandal de

presă ce a implicat magistraţi de la Tribunalul şi Curtea de Apel Cluj Napoca, interesând

8

detenninarea abţinerii de la judecată a magistratului investit cu soluţionarea dosarului

4411/117/2009 privindu-1 pe Paszkany Zoltan Arpad (având ca obiect infracţiunile de

constituire de grup infracţional organizat şi şantaj prin presă), cât şi compromiterea publică a

reputaţiei unui număr cât mai mare de magistraţi clujeni.

După cum a reţinut şi CSM în verificările realizate cu acea ocazie: “Aspectele invocate

în articolele de presă analizate reprezintă interpretări subiective ale autorului, de natură să

inducă opiniei publice un sentiment de profundă neîncredere in actul de justiţie”.

De asemenea, de curând şi anume la 03.09.2014, pârâtul a simţit aparent spontan

nevoia să îşi exprime public punctul de vedere privind formarea etică şi profesională a

corpului de magistraţi absolvenţi INM, într-un articol intitulat “Scrisoarea unui tânăr jurnalist

către o foarte tânără doamnă judecător 1 \ publicat la adresa web

http ://www .ziardecluj .ro/ scrisoarea-unui-tanar-j urnalist -catre-o-foarte-tanara -doamnajudecator.

Prezintă astfel interes în cauza de faţă împrejurarea notorie că pârâtul Alexa Liviu este,

în mod clar, un extrem de fin cunoscător al mecanismelor judiciare din România, în aşa

măsură încât, prezumtiv cu bună-credinţă, să facă următoarele afirmaţii, anterioare celor

făcute despre reclamant prezentate în cauza de faţă: “nu sunt vorbe in vânt cele auzite de mine

… despre tâmpeniile pe care tutorii de la INM vi le spun dwnneavoastră, tinerilor judecători”,

“sunteţi înfwnuraţi si isteriei”; “vise inoculează “pe stil nou” chestii de genul “voi, judecătorii,

sunteţi cei mai tari, sunteţi aparte, sunteţi o casta, toleranta zero cu oricine va contesta”; “nu

sunteţi Dumnezei in sala de judecata! nu va este permis sa oglindiţi prin gesturi de acest gen

umorile si nervii, frustrările si dracii pe care ii aveţi! sunteţi, mulţi dintre cei noi, înfumuraţi si

isteriei.”; “asta va învaţă la INM, sa fiţi judecători ce uita sa salute?”; “vad, aici, la Cluj, o

stare de tupeu ce se dezvolta ca un virus in inimile Noii Generaţii”; “foşti tineri avocaţi ce sau

ratat in meserie se duc la INM, devin magistraţi”; ~~Judecători tineri ce îşi bârfesc colegii

mai in vârsta. In general, o atitudine găunoasa, puturoasa, demna de o şueta cu colegii de

faculta pe o terasa in centru, iară nu in clădirea unde locuieşte Justiţia.~~.

Pârâtul Alexa Liviu face deci cu bună-credinţă (sau nu- după cum motivat va stabili

Onorata Instanţă) afirmaţia publică potrivit căreia, la Institutul Naţional al Magistraturii,

activităţile de formare iniţiala a viitorilor magistraţi, formare profesională continuă a

magistraţilor in funcţie, precum şi formarea formatorilor, in condiţiile legii, reprezintă (in

comparaţie cu cunoştinţele sale in materie), simple tâmpenii.

Sesizat fiind de doamna judecător Oana Maria Daradics şi membrii ai societăţii civile,

Consiliul Superior al Magistraturii a decis să apere reputaţia judecătorului, reţinând că

afirmaţiile lui Alexa Liviu Dom Alin au “scop imediat de discreditare din punct de vedere

profesional a magistratului si scop mediat de discreditare a modului de funcţionare a

sistemului judiciar, în ansamblul său”.

De asemenea, subliniază că pârâtul Alexa Liviu şi-a permis să se refere la reclamant

drept “jurist” cu ghilimele, adică nu un veritabil jurist Iară ghilimele precum dânsul. Atât de

veritabil jurist Iară ghilimele este pârâtul Alexa Liviu încât, neindoios că de la înălţimea

competenţei sale, activitatea INM nu poate fi percepută decât ca o sumă de tâmpenii.

Este deci indubitabil faptul că, dată fiind competenta superioară în materie juridică

asumată în repetate rânduri de pârâtul Alexa, utilizarea de către acesta cu privire la reclamant

a terminologiei şi noţiunilor din sfera juridică precum “şantajn, “escrocherie”, “cesionare de

creanţe11 , “trafic de influenţă~~, “delapidare”, “deşi nu şi-a onorat obligaţiile înscrise în

contract, a executat silit instituţiile publice care nu plăteau la timp” a fost făcută în deplină

cunoştinţă de cauză cu privire la sensul strict al termenilor folosiţi, drept pentru care, dată

fiind gravitatea atingerilor cauzate demnităţii şi reputaţiei reclamantului, pârâtul Alexa

rămâne să probeze în instanţă că afirmaţiile sale au fost atingeri legitime ale dreptului la

reputaţie şi viaţă privată fiind fundamentate pe dovezi.

În aceste condiţii, dată fiind audienţa redusă a publicaţiei www .ziardecluj .ro, reputaţia

catastrofală a autorului şi execrabila calitate jurnalistică a textelor ticluite totuşi pe cont

propriu şi nu în cadrul atribuţiilor de serviciu de pârâtul Alexa, aspectele atenuante fiind însă

compensate prin zelul de tip copy/paste depus in scopul denigrării imaginii reclamantului,

9

estimează şi solicită instanţei să-I oblige la plata sumei de 1.000 (ooamie) Lei cu titlul de

reparaţii pecuniare pentru daooele morale cauzate reclamantului în solidar cu coautoarea Oros

Ioana.

4.4. Cu privire la pârâtul nr. 4, Ametcea Cetin Daniel zis “Arhi”, înţelege să învedereze

Onoratei Instanţe că acesta se prezintă singur astfel:

“Sunt Cetin Ametcea şi sunt publisher independent. … Scriu … pe acest site din 2007 …

Cu ceva succes, dealtfel, arhiblog.ro fiind, alături dezoso.ro, cel mai mare publisher

independent din România, deţinând, dacă nu cea mai mare, atunci una din cele mai mari

comunităţi de comentatori din ţară.

Sunt un Miron Costin al vremurilor mele, un cronicar şi un povestitor. Probabil la un

alt nivel decât Miron Costin, desigur. Din 2009 sunt publisher profesionist. Pot fi găsit şi pe

reţelele de socializare, deşi nu sunt un mare fan, activitatea mea principală şi interesul major

petrecându-se în zona publishingului.”

Pârâtul Ametcea este cunoscut ca afiliat politic PSD, aceeaşi orientare ca şi restul de

pârâţi din cauza de faţă. Viziunea sa despre consecinţele juridice ale publicării de articole pe

internet este simplă:

“Nu avem nici legi, nici oameni capabili in Guvern si nici judecători care sa înţeleagă

ce e Internetul”

O viziune simplă, plină de curaj, potrivit cărora publisherii independenţi nu au

obligaţii ci doar drepturi, probabil inspirată din pildele şi învăţăturile bunului său prieten şi

guru în domeniul ştiinţelor juridice, pârâtul Alexa Liviu Dom Alin, cu care pârâtul Ametcea

întreţine o relaţie stabilă, de dragoste sinceră, platonică desigur, care însă tot prin burtă a

trecut.

Prima oară când l-am cunoscut pe Alexa, mi-a venit să îi fut una în nas, direct la el

acasă. Plus că m-a lăsat nemâncat, una din cele mai nasoale fripturi mâncate de mine

vreodată …. Timpul a trecut, ne-am maturizat, ne-am îndrăgostit unul de celălalt (you faggots,

2 men can Iove each other), acum suntem prieteni.

Pârâtul Ametcea Cetin Daniel este deci unul din cei mai influenţi publicişti online

independenţi din România, site-ul său web fiind însă găzduit tocmai în Franţa – element de

extraneitate care conferă şi dimensiune intracomunitară cauzei de faţă.

Nu e deloc surprinzător aşadar că pârâtul Ametcea este neînfricat în diseminarea celor

mai delirante afirmaţii, despre oricine, fiindcă are experienţe anterioare în privinţa publicării

de informaţii total false pe internet, demersuri care nu doar că n-au fost urmate de nici un fel

de consecinţă legală sau negativă, de orice tip, ci din contra, i-au sporit gradul de notorietate.

Astfel, în 2011, pârâtul Ametcea a publicat un fals “comunicat al CNA” conform

căruia W1 reprezentant al CNA 1-ar fi înştiinţat prin e-mail pe acesta ca postul Antena 3 a fost

amendat cu 20.000 de lei si obligat sa suspende timp de 90 de zile emisiunea “In gura presei”,

realizata de Mircea Badea.

Un articol pe această temă publicat de Adevărul a fost preluat, la revista presei, de o

agenţie de presă şi de site-ul Wlei televiziWli de ştiri.

Ulterior, povestea “suspendării 11 emisiWlii respective s-a dovedit a fi o farsă, “un

experiment social” şi “o idee mai veche”, aceea de “a altera sursa principala de informaţie şi

de a face acea informaţie sa devină virala datorita gradului de încredere pe care ii are deja

sursa in ochii publicului”.

Informaţia falsă publicată online de pârâtul Ametcea a rămas publică până în ziua de

azi, şi probabil în perpetuitate: în motoarele de căutare, fraza “arhi a suspendat în gura presei”

dă în prezent mii de rezultate.

Neexistând nici W1 fel de consecinţe neplăcute ale demersului său experimental, ci

doar din cele cele pozitive, pârâtul ” … Cetin Ametcea, cunoscut online ca Arhi, este relaxat:

“Un blogger e ok să facă orice doreşte, pe tarlaua proprie. Nu ţin minte să existe vreo

reglementare în domeniu, prin care să se spună că bloggerii SWlt obligaţi să aibă

comportamentul sfinţilor împăraţi Pafnutie şi Bemabeu

… Da, am fost abordat, dar am cerut foarte mulţi bani, pentru că aş fi fost plătit din bani furaţi

tot de la mine, deci de ce nu? Din păcate, se pare că preţurile mele sunt prea mari …

10

… Concluzionând, da, e ok să susţii pe cine vrei tu, iar cine spune că bloggerii nu au voie să se

implice :n politică pe bani, pentru că ei trebuie să fie îngeri imaculaţi … viaţa e trist.”

Date fiind aceste declaraţii, este dincolo de dubiu că pârâtul Ametcea nu şi-a pus

niciodată problema bunei sau relei-credinţe sau întrebarea dacă, cumva, la data aducerii la

cunoştinţa publicului, *TOATE* indiciile de care dispunea despre reclamant potrivit

deontologiei profesionale, conduceau la concluzia că faptele afirmate sau imputate erau

adevărate, sau măcar câtuşi de puţin plauzibile şi nu de domeniul creaţiilor fantastice.

Şi ce fapte: “Răzvan Nicolae Micul … un ţepar … s-a dus la primarii din Cluj, oameni

ce, din păcate, au două mari dizabilităti, sunt ardeleni, deci au carenţe în zona dendritelor şi

sunt politicieni, uşor de speriat şi uşor de şantajat, şi i-a făcut să le cedeze toate creanţele

persoanelor fizice cu datorii la fise”.

Dat fiind că pârâtul a afirmat în repetate rânduri că “un blogger e ok să facă orice

doreşte pe tarlaua proprie”., fiindcă “nu avem nici legi nici judecători care să înţeleagă ce e

Internetul.”, apreciază că este superfluă discuţia dacă defăimarea reclamantului a fost făcută

altfel decât cu rea credinţă, şi eventual ar prezenta interes dacă acesta poate preciza câţi bani a

cerut pentru publicarea materialelor, şi de la cine, şi dacă i-a şi obţinut – situaţie în care ar

înţelege să-şi reducă cu suma de 1 Leu cuantumul pretenţiilor pecuniare contra sa.

În aceste condiţii, solicită instanţei să-1 oblige la plata sumei de 33.000

(treizecişitreimii) Lei cu titlul de reparaţii pecuniare pentru daunele morale cauzate.

5. Cauza Diseminării Defăimării Prin Vectori Multipli

Trebuie arătat că nu în mod accidental afirmaţiile pârâţilor i-au creat aproape

instantaneu reputaţia eternă de “cel mai periculos om din Ardeal, de la Ioan Stoica-CaritasCluj

încoace”.

Se impun făcute câteva precizări despre cross-linking şi tehnicile de optimizare a

rezultatelor de căutare pe internet.

În domeniul publicităţii şi serviciilor de relaţii publice online, un întreg sector de

activitate este denumit SEO: search engine optimisation, optimizarea site-urilor pentru

motoarele de căutare.

În acest domeniu, cross linking este denumirea dată tehnicii de recomandare/linking

între două site-uri web. Un grup de site-uri coordonate, care fac trimiteri de la unul la celălalt,

face cross-linking. Nu este vorba de demersuri întâmplătoare sau făcute din lipsă de

imaginaţie; motoarele de căutare precum Google atribuie fiecărui site o anumită “relevanţă”

C’ranking”), un loc în multiple clasamente de popularitate, în funcţie de diferite cuvinte cheie,

ş.a.m.d ..

În funcţie de această relevanţă, căutarea în Google a unor cuvinte cheie – de ex. “alexa

faliment plasticons”, sau “liviu alexa şantaj – va genera o listă de rezultate, în care primele

site-uri care conţin cuvintele cheie sunt cele care au cea mai mare relevanţă- site-urile care au

cele mai multe linkuri către ele.

Nu doar atât, dar potrivit informaţiilor furnizate de Google, “relevanţa” este

dependentă nu doar de numărul, ci şi de “relevanţa” site-urilor care fac linkurile. Cu alte

cuvinte, un link creat în pagina sa de pârâtul Ametcea zis Arhi, “cel mai mare publisher

independent din România, deţinând, dacă nu cea mai mare, atunci una din cele mai mari

comunităţi de comentatori din ţară”, este cu mult mai valoros decât un link creat către aceeaşi

destinaţie într-o multitudine de site-uri îară “relevanţă”.

A se vedea exemplul cu “arhi a suspendat în gura presei”, “un experiment social” şi “o

idee mai veche” de a altera sursa principală de informaţie şi de a face acea informaţie să

devină virală datorită gradului de încredere pe care îl are deja sursa în ochii publicului”.

Din acest motiv, Ametcea afirmă cu just temei despre Alexa că “ne-am maturizat, neam

îndrăgostit unul de celălalt (you faggots, 2 men can Iove each other), acum suntem

prieteni.” Parteneriatul celor doi în care o lână spală cu dragoste pe cealaltă a funcţionat până

în prezent Iară greş. Fiindcă, după cum arată pârâtul Ametcea, din experienţa practică a

dânsului “nu avem nici legi nici judecători care să înţeleagă ce e internetul”.

5. Consideraţii Finale

Il

Până la realizarea probei verităţii în aceste privinţe, apreciază că real şi dovedit

prejudiciul moral produs prin afirmaţiile publice ale pârâţilor din cauza de faţă.

Prejudiciul moral produs reclamantului în atribuirea, în formă scrisă în mediul online,

de învinuiri cu privire a fapte inexistente ale reclamantului şi/sau ale unor terţi, şi asocierea

Iară just temei a numelui şi activităţii sale cu presupuse atribute şi conduite de natură

îndoielnică, reprobabilă sau chiar direct infracţională (“şarlatanie”, “escroc

sătmărean11 , 11 şantaj’\ 11SRL ce a dat tunuri11 etc).

Or în mod firesc şi constant jurisprudenţa internă şi supranaţională a stabilit că

înfăţişarea publică a unei imagini negativ defOrmate a actelor şi faptelor unei persoane sunt

cauzatoare de suferinţe psihice constând îm stări de anxietate, traumatizante, şi lezează

integritatea dreptului fundamental la imagine, demnitate şi viaţă personală, subminând

reputaţia persoanei vizată în aceste veritabile asasinate de imagine.

Prejudiciul este cu atât mai grav cu cât afirmaţiile care 1-au cauzat au fost făcute în

formă scrisă, în mediul online, într-un grup de publicaţii indexate de motorul de căutare

Google şi implicit transformate în caracterizări publice11 permanente ale reclamantului.

Spre deosebire de situaţiile tradiţionale în care afirmaţiile din publicaţiile print în mod

paradoxal erau mai uşor de eliminat din conştiinţa publică, în condiţiile în care puţină lume

colecţiona ziare şi încă şi mai puţină lume avea dorinţa şi posibilitatea să verifice aceste

colecţii în cazul în care căuta o anumită informaţie despre o persoană anume, publicarea

online este aproape imposibil de eliminat, o informaţie făcută publică în aceste condiţii fiind

în multe cazuri, publică în perpetuitate.

Mai mult, date fiind condiţiile de publicare, aceste afi1maţii prejudiciante nu se

limitează la a avea audienţă şi priză doar la publicul din România. în prezent, programele de

navigare (browsere) şi motoarele de căutare online integrează simple butoane cu funcţii de

traducere instantanee, gratuită, oricăror texte publicate pe internet, practic din orice limbă în

orice limbă, în aşa fel încât atât orice parteneri comerciali, actuali sau potenţiali, ai

reclamantului, vor putea afla cu stupoare cu privire la dânsul că ar avea reputaţia de a fi

implicat în criminalitate organizată, fiind cel mai periculos om din Ardeal ş.a.m.d ..

În ceea ce priveşte proba prejudiciului moral, jurisprudenta în materie este constantă în

sensul că este suficientă proba faptului ilicit, subsecvent prejudiciul şi raportul de cauzalitate

fiind prezumate. Producerea prejudiciului moral reiese aşadar din simpla existenţă a faptei

ilicite constând în afectarea publică, fără just temei, a imaginii şi reputaţiei reclamantului.

În speţa de faţă, legătura de cauzalitate dintre faptele ilicite ale pârâţilor şi rezultatul

produs este de necontestat. Întrucât obligaţia generală de a nu aduce atingere drepturilor şi

intereselor legitime ale altora este o obligaţie de rezultat, reiese că atunci când se săvârşeşte o

astfel de faptă, vinovăţia există. În lipsa unor cauze exoneratoare, legătura de cauzalitate

dintre fapta ilicită şi prejudiciul moral este neîndoioasă şi nu poate fi înlăturată decât prin

realizarea probei verităţii (a se vedea mai sus).

Fiind îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a pârâţilor, raportat la

prevederile art. 1349 NCC, apreciază că prejudiciul pecuniar urmează a se contura în

totalitatea sa în decursul timpului, şi că la data promovării acţiunii îl estimează a fi în cuantum

nu mai mare de doar 100.000 RON, ftlră ca reclamantul să renunţe pe viitor a urmări judiciar

repararea daunele ulterior cauzate prin efectele viitoare ale faptelor ilicite descrise în cererea

de faţă.

Înţelege astfel a-şi limita în acest moment pretenţiile băneşti la cuantumurile indicate

în petitul cererii, întrucât despăgubirile băneşti pretinse prin cererea de faţă trebuie să prezinte

un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea patrimonială adusă, astfel încât să nu se

ajungă la o îmbogăţire Iară justă cauză a celui care pretinde daunele morale (CEDO cauza

Tolstoy Miloslovsky vs Regatul Unit).

Însă repararea integrală a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită reprezintă principiul de

bază al răspunderii civile delictuale, fiind consacrat de dispoziţiile art. 1349 NCC ce evocă

neîndoielnic ideea reparării daunei îi totalitatea sa, Iară nicio restrângere sau limitare la plata

de daune pecuniare, în raport de natura intrinsecă a acestuia.

12

Astfel, solicită instanţei să oblige în solidar pârâţii la obligaţia de rezultat de a face,

constând în a elimina de pe internet reproducerile afirmaţiilor injust lezante pe care le-au

făcut, fiecare dintre ei, la adresa sa.

Apreciază că această măsură se impune cu necesitate, mai cu seamă în contextul

jurisprudenţei extrem de recente a ECJ, în cauzele C-131/12 Google Spain v AEPD and

Mărio Costeja Gonzalez (privînd “dreptul de a fi uitat”) şi mai ales C-291/13 Sotiris

Papasavvas v O Fileleftheros Dimosia Etairia Ltd, Takis Kounnafi, Siorgos Sertis (decizie

ECJ din 14.09.2014, privind răspunderea organizaţiilor comerciale pentru materialele scrise

pe care le diseminează online, chiar atunci când publicul nu plăteşte pentru a accesa

respectivul material informativ).

În acest context, există posibilitatea de a obliga organizaţiile comerciale care

furnizează servicii de căutare a informaţiilor publicate pe internet de a elimina din rezultatele

căutărilor informaţiile de origine sau natură ilicită.

Totodată, pentru a asigura în mod efectiv publicitatea actului de justiţie, şi funcţia

educativă a instituţiei răspunderii delictuale civile, într-o manieră integral reparatoare a

faptelor ilicite ce au necesitat pronunţarea hotărârii judecătoreşti, solicită obligarea în solidar a

pârâţilor la publicarea integrală a transcrierii textului hotărârii ce se va pronunţa, atât la

adresele web la care au fost publicate textele defăimătoare (în condiţiile tehnice necesare spre

a putea fi indexată de motoarele de căutare precum google), precum şi, tot integral, într-un

cotidian de circulaţie naţională.

În drept invocă dispoziţiile art. 8 al. (1)23 şi art. 10 alin. (2)24 din Convenţia pentru

Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art. 30 al. 625, art. 30 al. 8 din

Constituţia României26, art. 72-75 NCC, art. 1349 NCC. Totodată, art. 112(1) NCPC.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (6) din Constituţia României, libertatea de

exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul

la propria imagine.

Dreptul la libertatea de exprimare, prevăzut de art. 1 O alin. ( 1) din Convenţie, are şi

limite în ceea ce priveşte exercitarea acestuia, aşa cum prevede alin. (2) al aceluiaşi articol.

Într-o societate democratică, este inacceptabilă utilizarea în mod abuziv a dreptului la liberă

exprimare cu scopul încălcării limitelor de prejudiciere a demnităţii, onoarei, vieţii particulare

sau a dreptului la propria imagine a unei persoane.

Iar când aceasta a suferit prejudicii de ordin moral, incumbă autorilor acestor încălcări

să repare, 1n natură sau în echivalent, daunele injust provocate victimei, şi instanţelor de

judecată ca, examinând faptele în raport cu adevărul, prin hotărârea ce o pronunţă să oblige

autorii faptelor ilicite să îşi dezdăuneze victimele, în natură sau în echivalent acolo unde

dezdăunarea în natură este imposibilă, precum în cazul lezării unor valori şi principii

nepatrimoniale.

În probaţiune înţelege să ataşeze înscrisuri.

Solicită chemarea personal la interogatoriu a pârâţilor şi a reprezentanţilor persoanelor

juridice.

Anexează dovada plăţii taxei judiciare de timbru.

Reclamantul Micul Nicolae-Răzvan, a depus note scrise prin care a solicitat instanţei

citarea exclusiv prin email, conform disp. art. 154 alin. 61 NCPC, la adresa

cabinet.nicolae@gmail.com. Precizează că va confirma grefei primirea citaţiilor.

De asemenea solicită instanţei introducerea în cauză a doamnei Mihaela Tămaş,

cetăţean român, dom. în mun. Cluj Napoca, în calitate de deţinător a domeniului internet ziardecluj.ro şi

obligarea acesteia la plata de daune în cuantum de 1000 de lei, conform motivării referitoare

Ia pârâtul Alexa Liviu Doru Alin.

Pârâta SC Media Total SRL a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei

calităţii procesuale pasive, întrucât nu sunt titulari ai dreptului de folosinţă al site-ului

www.gazetanord-vest.ro cum se susţine în mod eronat la pct.7, pag. 1 din acţiune, motiv

pentru care soli cită respingerea acţiunilor faţă de societate.

13

Pârâta Asociaţia Infomedia Trust Satu-Mare, a formulat întâmpinare prin care prin

care înţelege a-şi exprima poziţia procesuală faţă de faţă de acţiunea promovată de către

reclamantul Micul Nicolae-Răzvan, solicitând instanţei ca după îndeplinirea procedurii legale

de citare a părţilor, în baza probatoriului care urmează a fi administrat în prezenta cauză, să

pronunţe o hotărâre prin care să respingă acţiunea promovată împotriva asociaţiei ca

neîntemeiată şi să oblige reclamantul la plata cheltuielilor de judecată, conform înscrisurilor

justificative care vor fi depuse la dosar în termen legal, în acord cu dispoziţiile art. 451 NCC.

Prin acţiunea promovată, reclamantul Micul Nicolae-Răzvan, a solicit obligarea

asociaţiei, în solidar cu pârâţii de rândull şi 10, Fabian Ciprian Octavian şi Puşcaş Vasile la

plata sumei de 33.000 lei cu titlu de daune morale.

Pretenţiile formulate de către reclamant împotriva asociaţiei sunt vădit neîntemeiate,

întrucât nu a lezat în nici-un mod drepturile legale ale reclamantului.

Întregul demers procesual întreprins de către reclamant împotriva asociaţiei are la bază

articolului publicat la data de 27.09.2014 pe site-ul www. voceatransilvaniei.ro, articol care în

mod greşit afirmă reclamantul că ar putea sta la baza angajării răspunderii sale civile.

În fapt, reclamantul arată că articolul publicat de către dl Fabian Ciprian Octavian la

data de 27.09.2014 pe site-ul voceatransilvaniei.ro privind întreprinderea unor activităţi ilicite

ale acestuia prin intermediul SC Programul de eficienţă fiscală şi disciplină bugetară SRL,

care a determinat depunerea unor plângeri de către 11 primari din cadrul judeţului Cluj la

Prefectura Judeţului Cluj şi ulterior sesizarea DIICOT, constituie o ştire cu caracter

def’aimător, cu consecinţe prejudiciabile privind imaginea, onoarea şi demnitatea sa, şi care

încalcă libertatea de exprimare astfel cum este garantată de Constituţia României ( art. 30

a1in.6) şi ale art. 8 şi 10 CEDO.

Contrar afirmaţiilor reclamantului, articolul publicat la data de 27.09.2014, este în

acord deplin cu prevederile Rezoluţiei 1003 din 1993 a Consiliului Europei privind etica

jurnalismului cât şi cu cele prevederile art. 8 şi 10 CEDO, neavând caracter ilicit şi

defăimător.

Astfel, ştirea publicată la data de 27.09.2014 respectă în totalitate principiile eticii

ziaristice şi a permisivităţii de exprimare a mass-media prin prisma interesului general al

cetăţeanului, ca expresie a dreptului persoanei la informare, respectând prezumţia de

nevinovăţie consacrată in art. 22 din Rezoluţia 1003/1993 a Consiliului Europei.

Principiul de bază al eticii jurnalismului este diferenţierea dintre ştiri şi opinii,

noutatea constituind o informaţie referitoare la fapte şi date care este adusă la cunoştinţa

publicului. Funcţia presei este tocmai una de ” mediere” de oferire a 1mui serviciu de

informare, informaţie care constituie un drept fundamental, al cărui destinatar este cetăţeanul.

Prin urmare, în baza acestor principii, revine obligaţia presei de a aduce la cunoştinţa

cetăţeanului ştirile sau informaţiile care sunt apreciate a fi de interes general, presa având

libertatea de a dispune in privinta ştirilor pe care doreşte a le mediatiza.

În consecinţă, publicare~ unor ştiri legate de activitatea sa desfăşurată în cadrul SC

Programul de eficienţă fiscală şi disciplină bugetară SRL este o ştire cu privire la care opinia

publică este în drept să o cunoască şi nu poate leza drepturile pârâtului, fiind cercetată de

organele de cercetare penală abilitate, respectiv DIICOT.

Nu este reală şi nici probată afirmaţia că acesta ştire ar fi fost menită să abată atenţia

de la scandalul “Microsoft” declanşat în aceeaşi perioadă. Nu poate fi impusă presei o ordine

în care sunt aduse la cunoştinţa cetăţeanului noutăţile apărute şi nici intensitatea mediatizării

acestora. De altfel cu greu poate ft crezut că notorietatea D-nului Micu se ridică la o cotă aşa

de mare încât să eclipseze un scandal de proporţiile celui indicat.

Prin articolul publicat s-a dorit doar o informare exactă a publicului în privinţa

noutăţilor cotidiene şi nicidecum o def’aimare a imaginii reclamantului. De altfel pe site-ul

www.voceatransilvaniei.ro a fost postat un singur articol cu privire la această ştire, respectiv

doar la data de 27.09.2014 ora 21.45) f’ară ca în zilele următoare ştirea să fie reluată sau

detaliată prin comunicarea unor informaţii ulterioare.

Mai mult, articolul publicat este unul extrem de sumar, constituind preluarea unor date

comunicate de către alte publicaţii, ştirea fiind redată în mod corect şi onest. Articolul se

14

rezumă la aducerea la cunoştinţa publicului a faptului că împotriva reclamantului Răzvan

Micul, iniţiatorul SC Programul de eficienţă fiscală şi disciplină bugetară SRL au fost

formulate de către ll primari din judeţul Cluj plângeri la Prefectura jud. Cluj şi Dl!COT

urmare a unor activităţi care au avut drept consecinţă prejudicierea primăriilor în cauză. Ştirea

comunicată este conformă cu datele deţinute de către autorul articolului, starea de faptrespectiv

formularea plângerilor – nefiind contestată de către reclamant, şi are la bază

declaraţiile efectuate de către unii primari, de către Prefectul jud. Cluj – Gheroghe Vuscan şi

reprezentanţi din DGFP Cluj, declaraţii care au fost date cotidianului Ziar de Cluj.

Alte aspecte privind activităţile întreprinse de către reclamant nu au fost publicate pe

site-ul www. voceatransilvaniei.ro, iar cele menţionate nu au avut ca scop def’aimarea

reclamantului ci informarea publicului cu privire la activitatea unor servicii publice şi cu

privire la plângerile unor primari. A fost respectată prezumţia de nevinovăţie a reclamantului

de care acesta se bucură până la soluţionarea în mod definitiv de către instituţiile abilitate a

plângerilor penale formulate împotriva sa.

În consecinţă, apreciază că articolul publicat respectă întru totul atât libertatea de

exprimare a presei cât şi drepturile recunoscute oricărui cetăţean privind demnitatea, onoarea

şi reputaţia acestuia, cu respectarea îngrădirilor impuse de art. 10 alin.2 CEDO şi ale art.

art.30 alin.6 din Constituţia României, neavând un caracter defăimător la adresa

reclamantului.

Într-o societate democratică este ocrotit dreptul la liberă exprimare. In jurisprudenta

Curţii de la Starsboug s-a decis că limitele criticii admisibile in cadrul exerciţiului libertăţii de

exprimare sunt mai largi când poartă asupra unor chestiuni de interes pentru cetăţeni. Astfel,

persoanele publice se expun în mod inevitabil şi conştient unui control mult mai atent al

faptelor şi gesturilor sale, control care este exercitat atât de ziarişti cât şi de masa cetăţenilor şi

el trebuie să dea dovadă de mai multă toleranţă (cauza Oberschlik c Autriche nr.2 Requeil

1997).

În speţă, reclamantul este o persoană publică cunoscută pe plan local, astfel încât

apariţia unor ştiri privind formularea de plângeri penale împotriva acestuia şi intrarea

activităţilor întreprinse de către acesta în atenţia DIICOT, constituie o informaţie de interes

general. Ştirea prezentată, nu doar că se bazează pe nişte fapte certe şi reale, dar a fost

prezentată în mod obiectiv şi imparţial, fără a fi aduse acuze persoanei reclamantului, fiindu-i

respectată prezumţia de nevinovăţie.

În niciun caz publicarea ştirii nu a fost realizată cu intenţia de calomnia persoana

reclamantului şi nici datorită existenţei vreunui interes al Asociaţiei in defăimarea acestuia.

Relaţiile reclamantului cu SC KYO INC SRL şi activităţile întreprinse de această societate nu

au format subiectul articolului publicat pe site-ul voceatransilvaniei.ro, astfel încât, raportat la

pretenţiile formulate, alegatiile reclamantului cu privire la aceste aspecte sunt lipsite de orice

relevanţă.

În considerarea celor exprimate, apreciază ca fiind vădit neîntemeiate pretenţiile

formulate împotriva asociaţiei, neputând fi reţinută în sarcina sa săvârşirea unei fapte

culpabile de natură a prejudicia reclamantul, sens în care solicită instanţei a dispune

respingerea acţiunii ca neîntemeiate şi a obligării reclamantului la plata cheltuielilor de

judecată, conform înscrisurilor justificative care vor fi depuse la dosar.

În drept invocă disp. art. 205 si unn, art. 451 NCPC, art. 72 NCC, art. 30 Constituţia

Românie, art. 9 si art. 10 CEDO, Rezoluţia 1003/1996 a Consiliului Europei privind etica

jurnalism ului

În probaţiune solicită încuviinţarea probei cu interogatoriul şi orice alte probe a căror

administrare ar reieşi din dezbateri.

Pârâţii SC Nord Vest TV Advertising SRL, Szasz Lorand şi Govor Răzvan Mircea, au

formulat întâmpinare prin care au solicitat instanţei de judecată, ca în urma analizei

probatoriului administrat, să dispună respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată; cu obligarea

reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt prin cererea de chemare în judecată, reclamantul solicită obligarea pârâţilor SC

Nord Vest TV Advertising SRL, Szasz Lorand şi Govor Răzvan Mircea la daune morale de

15

33.000 lei, precum şi obligarea în solidar a tuturor pârâţilor din acţiunea introductivă, la

eliminarea integral de pe internet şi de pe motoarele de căutare a textelor cuprinzând afirmaţii

cu caracter def’aimător la adresa reclamantului, precum şi obligarea la publicarea integrală a

hotărârii judecătoreşti în ediţia print .a publicaţiei, respectiv pe site-urile proprii.

Cu privire la pârâţii SC Nord Vest TV Advertising SRL, Szasz Lorand şi Govor

Răzvan Mircea, motivele de fapt sunt expuse la pct. 3.5 din acţiune, fiind considerate de către

reclamant ca fiind de:făimătoare trei articole de presă apărute în cotidianul Gazeta De Nord

Vest sub semnătura pârâtului Szasz Lorand, fiind indicate de reclamant la pct. 3.5 din acţiune,

trei ediţii ale acestui ziar, respectiv ediţia din 01.10.2014, din 08.10.2014 si din 10.12.2014,

fiind indicate două dintre titlurile celor trei articole, respectiv: nrnvestigaţii De Cluj Despre

Sătmăreanul Micul Şi Băbăşan” şi “Micul Şi Operaţiunea Agentul Guvernamental”.

Acţiunea reclamantului este vădit nefondată faţă de pârâţii din cuprinsa întâmpinare.

Desigur că analiza temeiniciei cererii de chemare în judecată trebuie să pornească de

la conţinutul articolelor reclamate, fiind necesar a analiza cu prioritate aspectele expuse şi

maniera în care acestea au fost expuse de către ziarist.

Înainte de a trece la conţinutul celor trei articole de presă şi la susţinerile

reclamantului, trebuie să arate că în ediţia din 01.10.2014 nu a apărut nici un articol despre

reclamant, ci în ediţia din 02.10.2014 a apărut articolul “Investigaţii de Cluj despre sătmărenii

Micul si Băbăşan”. În ediţia din 08.10.2014 a apărut articolul “Sătmăreanul Răzvan Micul

reclamat la MAI si DIICOT”, iar în ediţia din 10.12.2014 a apărut articolul “Micul si

operaţiunea agentul guvernamental 11

•

La o simplă analiză a articolelor reclamate faţă de pârâţii din prezenta întâmpinare se

poate observa cu mare uşurinţă că ziaristul Szasz Lorand s-a rezumat la a prezenta opiniei

publice faptul că un sătmărean este subiectul unor articole de presă apărute în publicaţiile

scrise clujene si bihorene: Ziarul De Cluj şi Bihoreanul, arătând care este obiectul

investigaţiei jurnalistice a ziariştilor clujeni si bihoreni, marea majoritate a susţinerilor fiind

preluate cu ghilimele din articolele din care au fost preluate.

De altfel, aşa cum se poate observa din cuprinsul articolelor reclamate faţă de pârâţii

din prezenta întâmpinare, ziaristul Szasz Lorand a informat cititorul, pe tot parcursul

expunerii, despre faptul că a preluat conţinutul unor articole din presa clujeană şi bihoreană,

fiind indicate titlurile şi ediţiile ziarelor respective, fapt ce rezultă cu evidenţă inclusiv din

titlurile articolelor (ex. “Investigaţii de Cluj despre Sătmăreanul Micul şi Băbăşan”).

Aşadar, ziaristul Szasz Lorand s-a rezumat la a aduce la cunoştinţa opiniei publice

faptul că reclamantul este subiectul unor anchete jurnalistice demarate de publicaţii scrise din

Cluj şi Bihor, arătând subiectul acestor investigaţii, cât şi autorii investigaţiilor.

Depun în probaţiune ediţiile tipărite ale celor trei ediţii ale ziarului Gazeta de Nord

Vest, cuprinzând articolele reclamate de către pârât, iar din conţinutul acestora instanţa de

judecată poate sesiza că reclamantul, cu rea-credinţă, a parafrazat cu ghilimele, câteva pasaje

din cuprinsul celor trei articole, fără a menţiona cu ghilimelele de rigoare întreaga frază, în

special începutul şi finalul frazelor, care încep sau se termină cu precizări privind sursa

inform~_ţiei respective. Astfel:

In articolul publicat în ediţia Gazeta De Nord Vest din 02.10.2014, intitulat

“Investigaţii de Cluj despre sătmărenii Micul si Băbăşan” se regăsesc următoarele precizări

ale ziaristului Szasz Lorand : “Publicaţia Ziar De Cluj a dezvăluit … “, “Publicaţia Ziarul de

Cluj a demarat o investigaţie jurnalistică …. “, ” … au intrat si în vizorul publicaţiei Bihoreanul,

care în august a publicat o amplă anchetă sub titlul …. “, ” .. .în articolul apărut în Ziarul De Cluj

sub titlul.. .. ”, ” …. jurnaliştii clujeni susţin că …. “, ” …. jurnaliştii de la Ziar De Cluj au continuat

investigaţiile, publicând un nou articol intitulat…”, ” … site-ul publicaţiei Ziar De Cluj nu a mai

putut fi accesat, însă articolele pot fi lecturate parţial pe contul de facebook al publicaţiei

clujene”, ” …. se mai arată în articolul publicat de Bihoreanul”, “Jurnaliştii bihoreni iau creionat

portretul….”, ” …. titrează Bihoreanul”etc.

În articolul publicat în 08.10.2014, intitulat “Sătmăreanul Răzvan Micul, reclamat la

MAI si DIICOT” se precizează încă de la inceput faptul că informaţiile sunt preluate

din Ziarul de Cluj, acest aspect fiind subliniat în mod constant în tot cuprinsul articolului:

16

“potrivit publicaţiei Ziar de Cluj …. “, “publicaţia Ziar de Cluj a continuat dezvăluirile … “, “întrun

articol precedent jurnaliştii din Cluj au dezvăluit…”, ” …. susţin ziariştii clujeni … “, ” Gazeta

de Nord Vest a mai relatat că în articolul apărut în Ziarul de Cluj … “, “potrivit investigaţiei

realizate de reporterii Ziar de Cluj … “etc.

În articolul publicat în 10.12.2014, intitulat “Micul şi operaţiunea agentul

guvernamental”, întreaga manieră de expunere este cea relatată şi cu privire la cele două

articole precedente, în sensul că se arată în mod constant sursa informaţiilor preluate şi faptul

că această investigaţie aparţine ziariştilor din Cluj: ” … arată publicaţia Ziar de Cluj … “, ” … scrie

publicaţia Ziar de Cluj … “, “prefectul Gheorghe Vuscan a confirmat pentru Ziar de Cluj … 11

,

n …. a oferit jurnaliştilor de la Ziar de Cluj … “, ” … mai arată Ziar de Cluj … “etc.

În cuprinsul celor trei articole maniera de exprimare a ziaristului Szasz Lorand este

aceea de a relata conţinutul unor alte articole de presă, acesta arătând de fiecare dată că

reclamantul “este acuzat” de către ziariştii din Cluj, sau că acesta a fost reclamat de către

anumite instituţii Iară să menţionează vreodată că acesta este vinovat de faptele imputate.

Nicăieri în cuprinsul articolelor reclamate nu se susţine că aceste informaţii ar fi fost

obţinute de ziaristul Szasz Lorand în cadrul unor anchete jurnalistice efectuate de acesta, ci,

acesta, în mod obiectiv şi profesionist, a arătat care este sursa informaţiei şi autorii acestora,

Iară a-şi atribui conţinutul acestora.

Modul de expunere al articolelor se bazează exclusiv pe informaţii care la data

publicării lor de către Gazeta De Nord Vest erau deja informaţii publice, ziaristul Szasz

Lorand rezumându-se la a informa publicul cititor despre existenţa acestora, respectând atât

dreptul la informare, cât şi libertatea de exprimare, astfel cum acestea sunt definite de art. 10

al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Trebuie să precizeze şi faptul că reclamantul nu a solicitat, cu privire la niciunul dintre

articole, un drept la replică, deşi avea această posibilitate să dezmintă cele publicate şi

eventual să probeze nerealitatea informaţiilor publicate.

Relatările reclamantului nu se pot încadra în definiţia faptei ilicite prevăzută la art.

1349 şi următoarele din Codul civil, respectiv o încălcare a normelor dreptului obiectiv,

articolele de presă în totalitatea lor nefiind un atac personal al jurnalistului şi, evident, nici a

publicaţiei la adresa reclamantului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat în cauza Bladet Tromso şi Stensaas

contra Norvegiei că o relatare obiectivă şi echilibrată cu privire la fapte şi activităţi de interes

public, poate fi făcută de jurnalişti sau alte persoane pe căi diferite, în funcţie, printre altele,

de mijloacele de comunicare în masă utilizate; nu revine nici instanţei europene şi nici

jurisdicţiilor naţionale rolul de a se substitui presei pentru a indica tehnica de relatare pe care

jurnaliştii o vor adopta.

Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esenţiale ale \lllei societăţi

democratice. Sub rezerva paragrafului 2 al art. 10 din Convenţie, ea se aplică nu numai pentru

“informaţii” sau “idei” privite sau considerate inofensive sau indiferente, dar şi pentru cele

care contrariază, şochează sau neliniştesc.

Acestea sunt imperativele pluralismului, toleranţei şi spiritului de deschidere Iară de

care nu există societate democratică.

Presa joacă un rol esenţial într-o asemenea societate, ea având îndatorirea de a

comunica informaţii şi idei privitoare la toate problemele de interes general, fiind o modalitate

de a atrage atenţia publicului asupra chestiunii de interes public la care se referă.

Din cauza Dalban contra României se poate reţine că pentru a constata existenţa unei

fapte ilicite, trebuie avute în vedere următoarele:

a) persoana vătămată trebuie să facă dovada că faptele descrise de ziarist sunt

false (reclamantul nu a adus nicio dovadă în sensul că ceea ce s-a publicat în Gazeta de Nord

Vest nu reprezintă informaţii preluate în mod adecvat din alte publicaţii sau că jurnalistul nu a

informat în mod corect publicul asupra acestui aspect);

b) să se facă dovada că faptele descrise sunt false în totalitate; nu este suficient să

se dovedească doar falsitatea parţială a acelor fapte, ci falsitatea integrală a lor; explicaţia

17

acestei cerinţe decurge, logic, din posibilitatea recunoscută ziaristului de a exagera în

prezentarea informaţiilor; (reclamantul nu a adus nicio dovadă în acest sens)

c) trebuie să se dovedească că jurnalistul a cunoscut falsitatea informaţiilor la

momentul publicării (ceea ce nu este cazul, dat fiind că ziaristul s-a rezumat la a informa

opinia publică cu privire la modul în care au fost obţinute informaţiile, la autorul lor, nefiind

prezentate ca fiind informaţii reale sau infirmate, ci s-a rezumat exclusiv la a informa opinia

publică despre existenţa unor astfel de anchete jurnalistice efectuate de alţi jurnalişti. )

d) trebuie să se probeze că scopul ziaristului, în prezentarea faptelor false, a fost

acela de a alimenta o campanie de defăimare/denigrare, iar nu de a informa publicul cu privire

la o chestiune de interes public.

Doar dacă partea vătămată dovedeşte că jurnalistul a relatat fapte mincinoase,

cunoscând din momentul difuzării că acestea erau mincinoase şi că unicul scop al jurnalistului

a fost defiiimarea sa, atunci jurnalistul poate fi considerat de rea-credinţă şi sancţionat şi

implicit, sancţionat si ziarul în care s-a publicat articolul.

Se mai arată în cuprinsul acţiunii că faţă de articolele de presă mai sus arătate,

reclamantul arată la punctul 4.2 din acţiune motivele pentru care acesta consideră că, alături

de autorul articolelor şi publicaţia în care au fost editate, se mai face vinovat de aceste articole

şi pârâtul Govor Răzvan Mircea, în calitate de director al SC Nord Vest TV Advertising SRL,

învederând în acest sens o aşa-zisă motivaţie politică a acestuia, care, în opinia reclamantului,

s-ar ascunde în spatele celor două articole reclamate.

Argumentele aduse în sprijinul unei astfel de afirmaţii sunt lipsite de orice susţinere

probatorie.

Corespunde realităţii faptul că pârâtul Govor Răzvan Mircea este fiul domnului

Mircea Govor, membru al PSD şi vicepreşedinte a Consiliului Judeţean Satu Mare, dar

aceasta nu înseamnă că pârâtul Govor Răzvan Mircea în calitate de director al SC Nord Vest

TV Advertising SRL stabileşte conţinutul şi subiectele publicate, care în opinia reclamantului

sunt publicate “la ordinele sale” în funcţie de politica PSD şi pe de altă parte nu sunt susţinute

probatoriu nici afirmaţiile reclamantului prin care acesta încearcă să creeze ideea unei

”duşmănii” între tatăl pârâtului şi apropiatul reclamantului, d-nul Băbăşan Sergiu (care nu ştiu

să fi fost membru al vreunui partid politic la data publicării articolelor), nefiind dovedită vreo

legătură de cauzalitate intre aceste afirmaţii expuse la pct. 4.2 din acţiune şi conţinutul

articolelor de presă indicate la pct. 3.5 din acţiune şi nici vreo aşa-zisă “duşmănie politică”.

Analizând cuprinsul punctului 4.2 din acţiune se poate observa că reclamantul este cel

care face tot felul de prezentări insinuante şi denigratoare la activitatea pârâtului Govor

Răzvan Mircea şi la independenţa jurnalistică, profesionalismul şi buna-credinţă a

jurnalistului Szasz Lorand.

Faţă de aceste considerente de drept şi de fapt, apreciază că nu este îndeplinită condiţia

săvârşirii unei fapte ilicite de către aceştia, prin aceea că nu poate fi reţinut scopul legitim al

apărării reputaţiei în realizarea unei ingerinţe în libertatea de exprimare.

Reclamantul susţine că prejudiciul care i s-ar fi produs este unul de natură morală, iar

doctrina şi practica judecătorească au acceptat posibilitatea acordării unor despăgubiri

materiale, în bani, pentru prejudiciul moral dovedit a fi cauzat, fără ca acesta să devină însă un

mijloc de îmbogăţire Iară justă cauză a părţii vătămate.

Prin urmare, apreciază că suma de 33.000 lei solicitată de reclamant are drept unic

scop acela al îmbogăţirii fără just temei.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat în sensul că “Exerciţiul dreptului la liberă

exprimare presupune dreptul de a primi informaţii şi de a comunica altora informaţii, iar a

interzice unui ziarist să expună publicului informaţiile primite cu privire la activitatea unei

persoane publice în îndeplinirea atribuţiilor profesionale echivalează cu o încălcare a art. 1 O

din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, atât sub aspectul libertăţii de exprimare cât şi

a dreptului la informare.

Totodată, a aplica sancţiuni pecuniare unui ziarist care critică o persoană publică tinde

să-1 determine pe acesta ca pe viitor să nu mai recurgă la critici şi să renunţe la discutarea

publică a problemelor ce interesează viaţa colectivităţii.

18

În consecinţă, instanţa apreciază că în mod corect instanţele de fond, raportat la
articolele jurnaliştilor pârâţi, care au expus fapte şi informaţii de interes public, au apreciat că
aceştia beneficiază de protecţia art. 1 O din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi nu
pot fi obligaţi la despăgubiri către reclamant.” (extras din Decizia nr. 691/2014 a Înaltei Curte
de Cas~ţie şi Justiţie- Secţia Civilă, sursa: www.scj.ro).
In drept invocă disp. art. 205 NCPC, art. 293 NCPC, art. 1373 Cod Civil,
art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În probaţiune solicită încuviinţarea probei cu inscrisuri, a probei cu interogatoriul
reclamantului, precwn şi orice alte probe ce rezultă din dezbateri.
Ataşează împuterniciri avocaţiale.
Reclamantul Micul Nicolae Răzvan a depus note scrise prin care a arătat aptul că SC
Media Total SRL este titulara drepturilor de folosinţă asupra nwnelui de domeniu
www.gazetanord-vest.ro, adresă web la care au fost publicate materialele defăimătoare cu
privire la dânsul, sens în care acest pârât are calitate procesuală pasivă în cauză.
Precizează faptul că, în confonnitate cu tennenii şi condiţiile privind inregistrarea
domeniilor ro., utilizatorul numelui de domeniu (institutul Naţional pentru Cercetare –
Dezvoltare în Informatică) poartă întreaga responsabilitate pentru infonnaţiile publicate.
Anexează extras din registrul naţional privind deţinerea domeniului www.gazetanordvest.
ro.
Pârâtul Puşcaş Vasile, a formulat întâmpinare prin care înţelege a-şi exprima poziţia
procesuală faţă de faţă de acţiunea promovată de către reclamantul Micul Nicoiae-Răzvan,
solicitând instanţei ca după îndeplinirea procedurii legale de citare a părţilor, în baza
probatoriului care urmează a fi administrat în prezenta cauză, să pronunţe o hotărâre prin care
să respingă acţiunea promovată împotriva sa in principal, ca urmare a admiterii excepţiei
lipsei calităţii procesual pasive, iar în subsidiar, ca neîntemeiată şi să oblige reclamantul la
plata cheltuielilor de judecată, confonn înscrisurilor justificative care vor fi depuse la dosar in
tennen legal, în acord cu dispoziţiile art. 451 NCC.
Prin acţiunea promovată, reclamantul Micul Nicolae-Răzvan, a solicit obligarea sa, in
calitate de preşedinte al Asociaţiei Infomedia Trust Satu-Mare, în solidar cu pârâţii de rândul
1 şi 2, Fabian Ciprian Octavian şi Asociaţia Infomedia Trust Satu-Mare la plata swnei de
33.000 lei cu titlu de daune morale precwn şi la eliminarea integrală de pe internet şi
motoarele de căutare a textelor cuprinzând afirmaţii cu caracter def’aimător la adresa acestuia
şi la publicarea integrală a hotărârii care urmează a fi pronunţată in cauză intr-un cotidian
naţional de largă circulaţie, respectiv in ediţiile prinţ şi online a publicaţiilor pârâţilor, pe
cheltuiala tuturor celor 1 O pârâţi.
Deşi în cuprinsul acţiunii reclamantul indică drept temei juridic al pretenţiilor
fonnulate dispoziţiile art. 1349 NCC (care statuează condiţiile generale ale răspunderii civile
delictuale ), nu menţionează, în concret, temeiul juridic pentru pretenţiile formulate în raport
cu fiecare dintre pârâţi, condiţie necesară in vederea justei soluţionări a cauzei şi a formulării
unei apărări corespunzătoare, raportat la împrejurarea că fiecare dintre pârâţi au o calitate
distinctă.
Aşa cwn rezultă din cuprinsul preambulului acţiunii introductive, împotriva
sa sunt formulate pretenţii în calitate de preşedinte al Asociaţiei Infomedia Trust Satu-Mare,
titulară a dreptului de folosinţă al site-ului www.voceatransilvaniei.ro, Iară a se face nicio
referire cu privire la temeiul pretenţiilor formulate împotriva sa şi a Asociaţiei.
În consecinţă, în vederea formulării unor apărări corespunzătoare apreciază că se
impune citarea reclamantului cu menţiunea de a indica în concret temeiul pentru pretenţiile
formulate cu privire la fiecare pârât în parte şi în special în raport cu dânsul.
1. Raportat la calitatea în care a fost împrocesuat, respectiv preşedinte al
Asociaţiei Infomedia Trust Satu-Mare, înţelege a invoca excepţia lipsei calităţii procesual
pasive, cu consecinţa respingerii acţiunii în raport cu dânsul pentru acest considerent.
Contrar aspectelor menţionate de către reclamant în cuprinsul acţiunii privind calitatea
sa de preşedinte al Asociaţiei Infomedia Trust Satu-Mare, calitate în care sunt fonnulate
pretenţiile acestuia în raport cu dânsul, precizează faptul că această stare de fapt nu
19

corespunde realităţii, raportat la momentul faptelor imputate, respectiv 27 septembrie 2014,

neavând calitatea de preşedinte sau vreo altă calitate în cadrul Asociaţiei menţionate.

În situaţia în care reclamantul ar fi ar fi dat dovadă de bună credinţă şi ar fi efectuat

verificările care se impun în acord cu prevederile legale, anterior investirii instanţei de

judecată cu o cerere de chemare în judecată, ar fi putut constata faptul că dânsul nu mai deţine

nicio calitate în cadrul Asociaţiei Infomedia Trust Satu-Mare începând cu data de Il

Decembrie 2013, când în baza actului adiţional din data de 11.12.2013la,.,Actului constitutiv

al Asociaţiei Infomedia Trust Satu-Mare, s-a retras din Asociaţie. Inscrisul depus în

probaţiune de către reclamant care atestă componenţa Consiliului director al Asociaţiei în care

a deţinut calitatea de preşedinte este un înscris datat din data de 02.09.2013, nemaifiind de

actualitate.

În consecinţă, raportat la aspectele menţionate, orice fapta care este imputată

Asociaţiei Infomedia Trust Satu-Mare, ulterioară datei retragerii sale din cadrul Asociaţiei

(11.12.2013) nu poate conduce la antrenarea răspunderii sale civile delictuale.

Prin urmare, apreciază că excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocate este

întemeiată, solicitând admiterea acesteia cu consecinţa respingerii acţiunii formulate de către

reclamant în raport cu dânsul.

2. Pretenţiile formulate împotriva sa sunt vădit neîntemeiate, iar articolul publicat

în ediţia online a cotidianului voceatransilvaniei.ro nu are nicio legătură cu activitatea şi

persoana sa.

Reclamantul justifică întregul demers procesual împotriva sa în baza articolului

publicat la data de 27.09.2014 pe site-ul www. voceatransilvaniei.ro, articol care în opinia

acestuia este de natură prejudiciabilă pentru onoarea şi demnitatea acestuia, Iară a menţiona în

tot cuprinsul acţiunii faptele ilicite imputate în concret de natură prejudiciabilă pentru

onoarea, reputaţia şi demnitatea acestuia, şi care ar justifica temeinicia pretenţiilor formulate

şi ar putea conduce la antrenarea răspunderii sale civile delictual.

Lipsa existenţei unei fapte ilicite imputate nu poate conduce la antrenarea răspunderii

sale civile delictuale în sensul dorit de către reclamant. Antrenarea răspunderii civile

delictuale necesită dovedirea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legiuitor care reglementează

această instituţie juridică şi care sunt în sarcina reclamantului, în acord cu prevederile

principiului “actori incubit probatio” reglementat prin art. 249 NCC.

Or, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege care ar putea conduce la antrenarea

răspunderii sale civile delictuale nu este dovedită de către reclamant.

Astfel, în susţinerea pretenţiilor formulate împotriva sa, reclamantul se rezumă doar la

menţionarea unor aspecte şi împrejurări care nu au nicio legătură cu persoana sa.

Aşa cum a menţionat anterior a deţinut calitatea de preşedinte al Asociaţiei Infomedia

Trust Satu-Mare până la data de 11.12.2013, iar până la acel moment nu a intreprins nici

personal şi nici in calitate de preşedinte al Asociaţiei nicio activitate care să lezeze în vreun

fel persoana, demnitatea şi onoarea reclamantului.

Totodată, aspectele menţionate de către reclamant în cuprinsul acţiunii, privind

calitatea mea de preşedinte al Asociaţiei cât şi de administrator al SC Florisal SA nu doar că

nu nicio relevanţă in economia soluţionării prezentului litigiu, dar sunt aserţiuni care nu sunt

conforme realităţii.

Nu are calitatea de administrator al SC Florisal SA, imprejurare pe care reclamantul ar

fi putut-o constata în situaţia în care ar fi exercitat cu bună credinţă drepturile procesuale şi ar

fi realizat o verificare a datelor sale de identificare. O verificare a CNP-ului ar fi evidenţiat

reclamantului că nu sunt persoana care deţine calitatea de administrator al SC Florisal SA.

Prin urmare, aspectele evidenţiate de către reclamant privind litigiile numeroase promovate

impotriva SC Florisal SA începute cu ani in urmă (inclusiv acuze grave aduse societăţii în

emisiuni TV – a se vedea emisiunea din 16.05.2012 în cadrul campaniei electorale de

susţinere a dl. Sergiu Băbăşan la candidatura de primar al Mun. Satu-Mare, care se găseşte

postată pe youtube) nu doar că nu au legătură cu persoana sa, dar dovedesc faptul că

improcesuarea sa ( datorită credinţei reclamantului că este administratorul SC Florisal SA )

are caracterul unei vendete. Această concluzie se desprinde din cuprinsul acţiunii promovate

20

de către reclamant. Astfel, se poate constata cu uşurinţă faptul că toate aşa zisele ” motive”

care ar susţine temeinicia pretenţiilor formulate în raport cu dânsul, aşa cum sunt expuse la

punctul 4.1 din titlul 4 – examinarea atitudinii subiective a pârâţilor faţa. de dânsul – nu au

nicio legătură cu pretinsa ” activitate ilicită” a sa faţă de reclamant, fiind menţionate aspecte

complet străine obiectului juridic dedus judecăţii.

Consideră că împrocesuarea sa s-a realizat datorită credinţei ferme a reclamantului că

dânsul este administratorul SC Florisal SA şi a continuării astfel a litigiilor purtate împotriva

acestei societăţi, astfel cum recm1oaşte în mod direct reclamantul. Că este aşa, rezultă din

dreptul la replică acordat de însăşi reclamant, postat pe site-ul www.ziardecluj.ro la data de

11.10.2014 în urma articolului publicat de dl Liviu Alexa, înscris depus în probaţiune la dosar

de către reclamant, în care se arată ” … datorită conţinutului celor două articole, evidenţa

comenzii, a asasinatului de imagine ca să zic aşa … bănuiesc că în spatele comenzii se află

domnul Vasile Puşcaş de la Florisal, avându-se în vedere viteza cu care a preluat acest articol

în ziarul propriu … existând riscul ca dorind să loviţi în mine, la comanda lui Sile Puşcaş … “

În consecinţă, nu activitatea sa are caracter ilegal şi defăimător ci însăşi întreg demers

judiciar întreprins de către reclamant constituie o exercitare abuzivă a drepturilor procesuale

recunoscute oridlrui cetăţean al acestei ţări, cu vădit caracter def’aimător la adresa sa.

În considerarea celor expuse, apreciază că incumbă reclamantului obligaţia de a

preciza în concret faptele ilicite care sunt imputate dânsului de natură prejudiciabilă onoarei,

demnităţii şi reputaţiei acestuia, urmând ca ulterior realizării acestor precizări şi după luarea la

cunoştinţă în concret a faptelor imputate, să efectueze, dacă se impun, precizări ale poziţiei

procesuale exprimate în cuprinsul prezentei.

Pentru considerentele expuse, solicită instanţei a dispune respingerea acţiunii

promovate de către reclamant şi a obligării acestuia la plata cheltuielilor de judecată, care vor

fi depuse la dosarul cauzei în termen legal.

În drept invocă disp. art. 205 şi urm, art. 451, art. 249 NCC

În probaţiune solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul şi

orice alte probe a căror administrare ar rei eşi din dezbateri

Anexează prezentei: act adiţional din 11.12.2013 la actul constitutiv al Asociaţiei

Infomedia Trust Satu-Mare atestat de av. Sumlas Mariana şi autentificat de BNP Cristea

Cristian la data de 11.12.2013 sub nr. 2389, împuternicire avocaţială.

Pârâtul Alexa Liviu Doru Alin în temeiul art. 205 si urm. din Cod Pr. Civ., a fonnulat

întâmpinare faţă de cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Micul

Nicolae-Răzvan, în dosarul nr.,12416/296/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Satu Mare, prin

care a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună respingerea

cererii de chemare în judecată ca nefondată. În temeiul art. 453 Cod pr. civ., solicită

acordarea cheltuielilor de judecată.

În fapt, prin cererea de chemare în judecată fonnulată de către Micul Nicolae Răzvan

în dosarul nr. 12416/296/2014, reclamantul a solicitat obligarea sa, dar şi a altor pârâţi la plata

în solidar a unor daune morale în cuantum de 100.000 lei, din care daunele morale solicitate

fată de dânsul sunt în cuantum de 1000 lei, ca urmare a prejudiciului de imagine creat prin

afirmaţiile denigratoare la adresa acestuia, apărute în publicaţia online ziardecluj.ro la data de

27 septembrie 2014, dar şi 28 septembrie 2014, dar şi în alte publicaţii online.

Totodată, reclamantul a solicitat obligarea tuturor pârâţilor la eliminarea integrală de

pe internet şi motoarele de căutare a textelor publicate de aceştia pe care reclamantul le

consideră a fi def’aimătoare, precum şi obligarea în solidar a tuturor pârâţilor la publicarea

hotărârii de judecătoreşti care urmează a se pronunţa în cauză.

În fapt, reclamantul a arătat că articolele intitulate “Operaţiunea programul de eficienţă

fiscală şi disciplina bugetară. Un ţepar sătmărean şi-a bătut joc cu un SRL de 9 primari de

comune clujene” şi “Fraţii Babasan şi Răzvan Micul nu s-au limitat doar la Cluj. Au escrocat

primarii din toată România, oferindu-le servicii informatice “obligatorii”, pentru care le-au

jupuit de sume exorbitante” redactate de dânsul conţin multiple afirmaţii neadevărate la adresa

acestuia, care îi cauzează un semnificativ prejudiciu de imagine, fiind întrunite toate

elementele răspunderii civile delictuale – fapta ilicită, constând în încălcarea dispoziţiilor art.

21

30 alin. (6) din Constituţie şi art. 10 alin. (2) coroborat cu art.8 din Convenţia Europeană a

Drepturilor Omului, vinovăţia, prejudiciul şi raportul de cauzalitate dintre fapta juridică ilicită

şi prejudiciul efectiv suferit de reclamant.

Faţă de acestea, apreciază că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată,

neputând fi identificat în primul rând un prejudiciu moral ca urmare a publicării articolului în

discuţie de dânsul, care, având la bază jurisprudenta constantă a Curţii Europene a Drepturilor

Omului, este pe deplin justificat de libertatea de exprimare a presei.

Cu titlu preliminar, arată că cererea de chemare în judecată fonnulată de reclamant

este o veritabilă acţhme în răspundere civilă delictuală, astfel încât, în vederea admisibilităţii

acesteia, va fi necesară întrunirea tuturor condiţiilor răspunderii civile delictuale, respectiv:

existenţa unei fapte juridice ilicite, existenţa unui prejudiciu (în acest caz, nepatrimonial),

existenţa unui raport de cauzalitate între fapta juridică ilicită şi prejudiciul pretins a fi suferit

de reclamant şi existenţa unei culpe în sarcina sa. Chiar dacă prin acţiunea introductivă

reclamantul arată motivele pentru care sunt întrunite toate aceste condiţii, apreciază că, în

realitate şi la o analiză mai atentă, aceste argumente nu pot fi primite, astfel cum urmează să

arate în cele ce urmează.

Astfel, în continuare va prezenta principiile conturate de jurisprudenta Cmţii Europene

a Drepturilor Omului în materia conflictului dintre libertatea de exprimare şi dreptul la

imagine, pe deplin aplicabile în speţă şi relevante sub aspectul existenţei unei fapte juridice

ilicite, urmând a argumenta motivele pentru care, în concret, în aplicarea acestor principii,

toate informaţiile publicate de dânsul în cuprinsul articolelor în discuţie au o bază factuală

suficientă pentru a fi justificate din perspectiva libertăţii de exprimare, în acord cu dispoziţiile

art. 1 O din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

A) Referitor la fapta juridică ilicită

1. Aspecte generale

Conform susţinerilor reclamantului, fapta juridică ilicită constă în încălcarea de către

pârât, dar şi de către restul pârâţilor a dispoziţiilor art. 8 raportat la art. 10 alin. (2) din

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi a art. 30 alin.(6) din Constituţia

României şi a art. 72-75 din Noul Cod civil.

A vând în vedere că particularităţile oricărei acţiuni în răspundere civilă delictuală

fundamentală pe un prejudiciu de imagine sau orice atingeri aduse demnităţii şi reputaţiei

persoanei sunt regăsite în dispoziţiile art. 72 şi 73 din Noul Cod civil, este imperativ necesară

analizarea prevederilor art. 75 din cuprinsul aceluiaşi act normativ, în conformitate cu care:

“(1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute in această secţiune atingerile care sunt

permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la

care România este parte.

(2) Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună~credinţă şi cu

respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o

încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune.” Aşadar, în măsura în care se aduce

atingere reputaţiei şi imaginii unei persoane, dar această atingere este în acord cu legea,

Constituţia sau pactele internaţionale privind drepturile omului, fapta nu justifică atragerea

răspunderii civile delictuale.

Consideră că în speţă publicarea celor două articole în presă de către dânsul este pe

deplin justificată de libertatea de exprimare, re găsită în cuprinsul art. 1 O din Convenţia

Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale- “Orice persoană are dreptul

la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libenatea de opinie şi libertatea de a primi sau

de a comunica informaţii ori idei Iară amestecul autorităţilor publice şi Iară a ţine seama de

frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, de

cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.”

Ţinând cont de faptul că şi reclamantul se prevalează de dispoziţiile art. 8 din

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, privitor la dreptul

la viaţă privată (care include dreptul la imagine şi reputaţie) în justificarea pretenţiilor sale,

sub aspectul conflictului dintre libertatea de exprimare şi dreptul la viaţă privată, Curtea

22

Europeană a Drepturilor Omului a conturat în jurisprudenta sa o serie de principii,

deosebit de relevante în soluţionarea prezentei cauze:

1. Libertatea de exprimare a presei este mult mai largă decât libertatea de

exprimare a altor persoane – presa are un rol central în orice societate democratică, având

dreptul şi în special obligaţia de a comunica cetăţenilor orice informaţii de interes public,

aspect confirmat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Lingens contra Austriei,

cauza Comelia Popa contra România Presa are, pe lângă rolul de a informa cetăţenii şi rolul

de a veghea la respectarea tuturor regulilor democraţiei, acesta fiind un motiv suplimentar

pentru care se conferă jurnaliştilor o libertate de exprimare mai largă.

În concret, Curtea a reţinut cu prilejul cauzei Comelia Popa contra României că

“Libertatea de exprimare constituie unul dintre fWldamentele esenţiale ale unei societăţi

democratice, Wla dintre condiţiile primordiale ale evoluţiei sale şi ale dezvoltării fiecărei

persoane. Sub rezerva art. 1 O § 2. aceasta este valabilă nu numai pentru .informaţiile” sau

.ideile” acceptate ori considerate drept inofensive sau indiferente, ci şi pentru cele care lovesc,

şochează sau neliniştesc: aceasta este dorinţa pluralismului, toleranţei şi mentalităţii deschise,

fără de care nu există societate democratică…. în acest context, expresiile folosite de

reclamantă în articolul său cu privire la judecătorul CC. nu pot fi considerate, potrivit Curţii,

drept afirmaţii în mod deliberat calomnioase, ci drept echivalentul Wlei libertăţi jurnalistice ce

include şi posibila recurgere la o anwnită doză de exagerare, chiar de provocare”.

Totodată, în cauza Saviţchi contra Moldova, un jurnalist a publicat oo articol într-oo

ziar prin care a fost criticată vehement acţiunea unui poliţist cu ocazia tmui accident rutier,

fiind obligat la plata unor daooe morale pentru prejudiciul de imagine adus poliţistului. Curtea

a statuat că ” Libertatea de exprimare constituie tmul din fundamentele esenţiale ale tmei

societăţi democratice, iar protecţia care trebuie acordată presei este de o importanţă deosebită.

Chiar dacă presa nu trebuie să depăşească limitele stabilite inter alia în scopul “protecţiei

reputaţiei sau drepturilor altor persoane”, este, totuşi, sarcina ei să comunice informaţii şi idei

de interes public. Presa are nu doar sarcina de a comunica astfel de informaţii şi idei: publicul,

de asemenea, are dreptul de a le primi. Altfel, presa nu ar putea să joace rolul său vital de

“câine de pază public. . . . Curtea consideră că deoarece este vorba de libertatea presei,

autorităţile moldoveneşti au beneficiat de o marjă de apreciere mai puţin largă atunci când au

decis dacă a existat o “necesitate socială impetuoasă” pentru ingerinţa în dreptul reclamantului

la libertatea de exprimare”.

2. În relaţie cu primul principiu (libertatea mai largă de exprimare a presei),

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri {cauza Dalban contra

României, cauza Prager şi Oberschlick contra Austriei, ş.a) că jurnaliştii au dreptul, în

exerciţiul libertăţii de exprimare, de a uza de o anwnită doză de exagerare şi chiar provocare

cu privire la judecăţile de valoare pe care le emit, fără a fi ţinuţi să le demonstreze realitatea.

În acest sens, sunt edificatoare considerente.le Curţii expuse în cauza Dalban contra României,

conform cărora “este inadmisibil ca un ziarist să nu poată formula judecăţi critice de valoare

decât sub condiţia demonstrării veridicităţiin.

3. Un ultim principiu cu relevanţă în prezenta cauză conturat în jurisprudenţa

CEDO {cauza Pauliukiene şi Pauliukas contra Lituaniei) este cel potrivit căruia fapta va fi

justificată prin prisma libertăţii de exprimare chiar dacă informaţiile nu exprimă adevărul

absolut, fiind suficient ca jurnalistul să aibă o minimă bază factuală pentru publicarea

acestora.

B) Aplicarea concretă în cauză a principiilor şi aspectelor generale enunţate anterior

Având în vedere că reclamantul susţine că a suferit un prejudiciu de imagine atât ca

urmare a publicării de către dânsul a articolului intitulat “Operaţiunea programul de eficienţă

fiscală şi disciplina bugetară. Un ţepar sătmărean şi-a bătut joc cu un SRL de 9 primari de

comtme clujene111

, cât şi ca urmare a articolului intitulat ,,Fraţii Babasan şi Răzvan Micul nu sau

limitat doar la Cluj. Au escrocat primarii din toată România, oferindu-le servicii

informatice “obligatorii”, pentru care le-au jupuit de sume exorbitante'”, în continuare va arăta

motivele pentru care, în cazul fiecărui articol publicat, informaţiile din cuprinsul acestuia au

23

cel puţin o minimă bază [actuală, de natură a justifica fapta prm prisma libertăţii de

expnmare.

1. Cu privire la articolul intitulat, “Operaţiunea programul de eficientă fiscală şi

disciplina bugetară. Un ţepar sătmărean şi-a bătut joc cu un SRL de 9 primari de comune

clujene11

, acesta cuprinde următoarele afirmaţii pe care reclamantul le consideră a fi

denigratoare şi necorespunzătoare stării de fapt reale:

a) Persoana fizică din spatele societăţii comerciale Programul de eficienţă fiscală şi

disciplină bugetară SRL este reclamantul Micul Nicolae Răzvan

Astfel cum rezultă chiar din cuprinsul articolului publicat, dânsul a ajuns la concluzia

expusă anterior ca urmare a unor ample verificări, atât în baza de date a Registrului

comerţului din România, cât şi în alte baze de date online, în care se regăsesc infonnaţii cu

privire la asociaţii/acţionarii persoane fizice din cadrul societăţilor comerciale care au

calitatea de asociaţi ai Programului de eficientă fiscală şi disciplină bugetară SRL.

În acest sens, verificările efectuate au presupus mai multe etape, respectiv:

identificarea asociaţilor societăţii comerciale Programul de eficienţă fiscală şi disciplină

bugetară SRL: în primul rând, precizează în societatea comercială la care a făcut

anterior referire şi-a schimbat denumirea, în prezent denumirea acesteia fiind Sistem

Infonnatic Integrat E-Administraţie S.R.L. Totodată, societatea a fost radiată la data de

05.01.2015, datorită schimbării sediului din Bucureşti în municipiul Târgu Jiu, noua societate

comercială înfiinţată având tot denumirea “Sistem Infonnatic Integrat E-Administraţie

S.RL. ‘\ astfel cum rezultă din extrasele eliberate de ONRC, anexate prezentei. Schimbarea

denumirii şi sediului se poate cu uşurinţă constata datorită menţinerii codului de identificare

fiscală, care nu va fi niciodată identic în cazul existenţei mai multor societăţi comerciale cu

aceeaşi denumire, având sediul în judeţe diferite.

Tot din cuprinsul extraselor ONRC rezultă că cei doi asociaţi ai societăţii comerciale

care înainte purta denumirea de Programul pentru eficienţă fiscală şi disciplină bugetară sunt

REiviDA-1EICHEL LTD (îmegistrată în Republica Dominicană) şi Catrinoiu Cătălin

Petrişor, astfel cum a precizat şi în cuprinsul articolului publicat.

Pentru a proba cesionarea a 96% din capitalul social al societăţii comerciale care

anterior purta denumirea de Programul pentru Eficienţă Fiscală şi Disciplină Bugetară SRL

către Kaarst şi Asociaţii SRL anexăm prezentei un istoric complet al operaţiunilor supuse

îmegistrării la ORC pentru Programul pentru Eficienţă Fiscală şi Disciplină Bugetară SRL.

Identificarea asociaţilor societăţii comerciale Kaarst şi Asociaţii SRL: în continuare,

din simpla lecturare a extrasului ONRC cu privire la societatea comercială Kaarst şi Asociaţii

SRL, de asemenea anexat prezentei în probaţiune, se poate cu uşurinţă observa că se confirmă

şi afirmaţia dânsului din cuprinsul articolului potrivit căreia asociat unic al acestei societăţi

este Kamp-Lintfort LTD, cu sediul social tot în Republica Dominicană.

Kaarst şi Asociaţii SRL este o societate afiliată cu Kaarst and Associates L ID, astfel

cum a arătat pe larg în cadrul articolului publicat, iar faptul că reclamantul, Micul Nicolae

Răzvan se află la conducerea Kaarst and Associates L 1D rezultă din numeroasele înscrisuri

anexate prezentei, obţinute de pe website-urile din Marea Britanie care furnizează informaţii

gratuite cu privire la societăţi comerciale.

Face de asemenea precizarea că de la data publicării articolului în discuţie de către

dânsul şi până în prezent a fost înlăturat de pe internet website-ul www.kaarst.ro, dar existenta

acestuia în trecut este incontestabilă, având în vedere ·rezultatul verificărilor efectuate pe

website-ul rotld.ro, anexat prezentei.

Verificarea existentei unei legături suplimentare între Kaarst şi Asociaţii SRL şi

website-ul somatie.ro, deţinut de Programul pentru Eficienţă Fiscală şi Disciplină Bugetară

SRL (actuala denumire Sistem Informatic IntegratE-Administraţie S.R.L.)

Arată că nu s-a limitat la informaţiile deja identificate cu privire la existenţa unei

legături între reclamant şi Programul pentru Eficienţă Fiscală şi Disciplină Bugetară SRL,

conform celor arătate mai sus, baza [actuală pentru publicarea articolului în discuţie fiind

întemeiată şi pe verificări suplimentare pe website-ul RoTld.ro (în vederea identificării

deţinătorului domeniului somaţie.ro ), dar şi verificări privind date de contact ale Kaarst and

24

Associates LTD, rezultatele verificărilor fiind chiar consemnate în cuprinsul articolului

publicat.

b) Programul de eficienţă fiscală şi disciplină bugetară este un program inexistent

Precizează că dânsul nu a afirmat niciodată în cuprinsul articolului publicat faptul că

societatea comercială Programul pentru Eficienţă Fiscală şi Disciplină Bugetară SRL nu

există (din contră, a început documentarea tocmai de la verificări efectuate cu privire la

această societate), iar sensul sintagmei “Programul de eficienţă fiscală şi disciplină bugetară,

un program inexistent” este inexistenţa unui program guvernamental cu această denumire. În

esenţă, am afirmat că fraudarea primarilor comunelor clujene a fost facilitată de aparenţa

semnării unor contracte în cadrul unui program guvernamental, aparenţă dată atât de

denumirea societăţii comerciale, cât şi de emblema acesteia, foarte asemănătoare cu stema din

antetul Guvernului României.

c) Societatea comercială Kyo Inc S.R.L, în care reclamantul, Micu Nicolae-

Răzvan are calitatea de asociat, fiind în legături şi cu Sandu Băbăşan şi Sergiu Lucian

Băbăşan, a executat silit mai multe primării din judeţele Vaslui şi Maramureş pentru sume

reprezentând penalităţi de întârziere nejustificat de mari.

Cu titlu preliminar, arată că şi societatea comercială Kyo Inc S.R.L. şi-a schimbat

denumirea, denumirea actuală fiind “Compania pentru asistenţă în tehnologia informaţiei,

servicii IT şi mentenanţă- Catisim” S.R.L.

Afirmaţiile relevate mai sus privind societatea comercială denumită anterior Kyc Inc

SRL au avut la bază o verificare în două etape, respectiv:

Verificarea litigiilor demarate de Kyo Inc SRL împotriva unor unităţi administrativteritoriale,

având ca obiect acţiuni în pretenţii în vederea recuperării contravalorii unor

penalităţi de întârziere: astfel cum se poate observa din extrasele de pe portalul instanţelor de

judecată anexate prezentei, Kyo Inc SRL a promovat o serie de cereri având ca obiect

ordonanţă de plată în contradictoriu cu: comuna Bucşani, comuna Săpânţa, comuna Rona de

Jos, comuna Bârsana, etc, toate acestea fiind admise. Chiar dacă de pe portalul instanţelor nu

rezultă expres faptul că în cazul tuturor cererilor acestea s-au admis pentru penalităţile

evidenţiate în cadrul articolului publicat, coroborând aceste informaţii cu informaţii publicate

în presă încă din anul 2011 singura concluzie logică care se desprinde este veridicitatea

tuturor aspectelor pe care le-am afirmat.

În concret, în anu12011 pe website-ul www.vremeanoua.ro a apărut un articol intitulat

“Megaescroclieria KYO-INC, desfiinţată la Tribunalul Vaslui”, care tratează exact şi complet

modalitatea şi contextul în care mai multe primării din judeţul Vaslui au fost executate silit de

Kyo Inc, pentru penalităţi de întârziere exorbitante aferente unor contracte încheiate pentru

realizarea unor pagini de internet. În mod similar, aceleaşi evenimente sunt tratate într-un

articol intitulat “Ţeapă KYO INC, dovedită la Creteşti”, publicat pe website-ul

www.monitoruldevaslui.ro, sens în care anexează prezentei un extras al ambelor publicaţii

online.

Existenţa unor articole în presă privind informaţiile redate pe scurt de dânsul nu are

relevanţă doar sub aspectul existenţei unei baze factuale, de natură a fundamenta bunacredinţă

a sa şi a lipsi fapta de caracterul ilicit, ci şi sub aspectul raportului de cauzalitate, pe

care îl va trata pe larg în cele ce urmează.

Micul Nicolae Răzvan, Sandu Băbăşan şi Sergiu Lucian Băbăşan au legături strânse cu

societatea comercială Kyo Inc SRL: Chiar dacă în prezent în cadrul Companiei pentru

asistenţă în tehnologia informaţiei, servicii IT şi Mentenanţă – Catisim SRL (fosta denumire

Kyo Inc SRL) au calitatea de asociaţi Remda-Teichel LTD {societate ale cărei legături cu

reclamantul au fost evidenţiate anterior) şi Wax Servicii Financiare LID, în anii 2008-2011

situatia era cu totul alta.

· Astfel, în anul 2007, în cadrul Kyo Inc SRL (societate care şi-a schimbat denumirea în

nenumărate rânduri) reclamantul avea calitatea de asociat împreună cu Sandu Băbăşan şi, în

pofida faptului că nu mai deţine în prezent această calitate, legăturile sale cu această societate

comercială, dar şi cu Sergiu Lucian Băbăşan au fost întotdeauna menţinute, aspect relevat de

următoarea succesiune de evenimente:

25

– În privinţa legăturilor cu Kyo Inc SRL: în prezent Remda-Teichel L TD are calitatea de

asociat în cadrul societăţii denumite anterior Kyo lnc, relaţia dintre Remda-Teichel L TD şi

Micul Nicolae-Răzvan fiind expusă mai sus; reclamantul şi-a păstrat o lungă perioadă

calitatea de administrator al Kyo Inc S.R.L., astfel cum rezultă din extrasele de pe portalul

instanţelor anexate prezentei; reclamantul a fost reprezentantul Kyo Inc SRL la semnarea mai

multor hotărâri AGA în care această societate avea calitatea de asociat; în anul 2013 s-a

schimbat sediul social al Kyo Inc SRL în municipiul Bucureşti, str. Apusului, nr.96, ap.l3, în

baza contractului de asistenţă juridică încheiat cu Cab. Ind. A v. Micul Nicolae Răzvan.

– În privinţa legăturilor cu Sergiu Lucian Băbăşan: înfiinţarea societăţii comerciale Sistemul

Electronic de Arhivare, Criptare şi Indexare Digitalizată SRL, în care reclamantul şi Sergiu

Băbăşan au calitatea de asociaţi; înfiinţarea societăţii comerciale Piaţa de Iaşi SRL, în care

reclamantul şi Sergiu Lucian Băbăşan au calitatea de asociaţi; Sergiu Lucian Băbăşan a fost

împuternicit prin hotărârea nr.l/2012 a Kyo Inc SRL în vederea purtării unor negocieri

privind încheierea unui contract de vânzare fond de comerţ.

În vederea dovedirii tuturor aspectelor menţionate la acest punct anexează prezentei un

istoric privind operaţiunile supuse înregistrării la ORC privind Kyo Inc SRL.

2. Referitor la articolul intitulat, “Fraţii Băbăşan şi Răzvan Micul nu s-au limitat doar

la Cluj. Au escrocat primarii din toată România, oferindu-le servicii informatice “obligatorii”,

pentru care le-au jupuit de sume exorbitante”, acesta cuprinde o dezvoltare a ultimelor

informaţii relatate în cuprinsul articolului “Operaţiunea programul de eficienţă fiscală şi

disciplina bugetară. Un ţepar sătmărean şi-a bătut joc cu un SRL de 9 primari de comune

clujene”, privind executarea silită a mai multor unităţi administrativ teritoriale de către Kyo

Inc SRL pentru sume datorate cu titlu de penalităţi.

În esenţă, articolul publicat de subsemnatul grupează o serie de alte articole publicate

anterior în presă pe această temă, care sunt redate integral, cu prezentarea sursei din care au

fost preluate (Gazeta Maramureş, www.vremeanoua.ro., www.ebihoreanul.ro., etc).

De asemenea, a prezentat informaţii suplimentare privind legăturile existente între

reclamant, Sandu Băbăşan şi Sergiu Băbăşan (cum ar fi înfiinţarea de către Micul Nicolae

Răzvan, împreună cu Sandu Băbăşan a societăţii comerciale Kyo Financial SRL, dar şi a altor

societăţi comerciale cu denumiri alambicate), toate dovezile privind verificările efectuate fiind

regăsite chiar în cuprinsul articolului.

Practic, toate informaţiile regăsite în cuprinsul articolului reprezintă fie o redare a unor

articole anterioare publicate în presă, fie o redare a unor hotărâri AGA privind societăţile

comerciale în care este implicat reclamantul, împreună cu Sergiu şi Sandu Băbăşan, dânsul

respectând întrutotul regulile deontologice care vizează profesia de jurnalist, inclusiv prin

acordarea dreptului la replică solicitat de către reclamant, replica fiind publicată integral.

Fără a reitera cele precizate cu privire la verificările pe care le-a efectuat în vederea

publicării informaţiilor despre reclamant în primul articol, subliniază că şi în acest caz, baza

factuală care a fundamentat susţinerile sale nu este singurul element de natură a-1 exonera de

răspundere pe plan delictual, fiind deosebit de îndoielnică îndeplinirea condiţiei existenţei

unui raport de cauzalitate între fapta juridică ilicită şi pretinsul prejudiciu de imagine suferit

de reclamant, astfel cum va arăta în continuare.

În finalul susţinerilor sale legate de mai sus, doreşte să mai menţioneze si faptul că,

anterior publicării articolelor în discuţie a luat legătura şi cu doi primari ai unor importante

comune clujene, care avuseseră de-a face cu reclamantul din prezentul dosar, şi operaţiunile

derulate de aceştia, interesul public în publicarea articolelor fiind astfel evident.

B) Cu privire la raportul de cauzalitate şi prejudiciul de imagine suferit de către

reclamant

Întrucât cererea de chemare în judecată este întemeiată pe răspunderea civilă

delictuală, astfel cum a arătat anterior, în vederea angajării răspunderii civile delictuale a

dânsului reclamantul trebuie să probeze că pretinsul prejudiciu de imagine care 1-a suferit se

datorează publicării de către dânsul a celor două articole în publicaţia online

www.ziardecluj.ro.

26

Dacă în privinţa primului articol publicat, intitulat “Operaţiunea programul de

eficienţă fiscală şi disciplina bugetară. Un ţepar sătmărean şi-a bătut joc cu un SRL de 9

primari de comune clujene” rezultă în mod evident chiar din cuprinsul cererii de chemare în

judecată că nu doar dânsul a publicat informaţiile pe care reclamantul le consideră a fi

denigratoare, î:n privinţa celui de-al doilea articol, sub aspectul raportului de cauzalitate, este

deosebit de relevant faptul că acesta cuprinde în mare parte redarea unor informaţii mai vechi

din publicaţii online cu privire la reclamant.

Astfel, în măsura î:n care într-adevăr a existat un prejudiciu de imagine, el nu s-a

datorat articolului intitulat “Fraţii Băbăşan şi Răzvan Micul nu s-au limitat doar la Cluj. Au

escrocat primarii din toată România, oferindu-le servicii informatice “obligatorii”, pentru

care le-au jupuit de sume exorbitante”, ci celorlalte articole, care au fost, de altfel, redate

integral de dânsul şi care existau în presa online, unele încă din anul 2011, toate având o dată

anterioară articolului pe care 1-a publicat.

În mod similar, lipsa raportului de cauzalitate în speţă î:n privinţa potenţialului

prejudiciu de imagine rezultat din informaţiile care relevă relaţiile contractuale între Kyo Inc

şi primăriile din Maramureş şi Vasului, dar şi legătura dintre reclamant şi Kyo Inc publicate în

articolul “Operaţiunea programul de eficienţă fiscală şi disciplina bugetară. Un ţepar

sătmărean şi-a bătut joc cu un SRL de 9 primari de comune clujene” rezultă din împrejurarea

potrivit căreia şi aceste informaţii existau anterior în presă, fiind publicate în anul 2011 pe

website-urile www.vremeanoua.ro şi www.monitoruldevaslui.ro.

C) Cu privire la daunele morale solicitate prin cererea de chemare în judecată

În ultimul rând, solicită a se observa că, deşi reclamantul individualizează, prin cererea

de chemare în judecată, cuantumul daunelor morale solicitate de la fiecare pârât în parte

(acestea fiind în sumă totală de 100.000 lei), prin primul petit al acţiunii introductive se

solicită obligarea tuturor pârâţilor la plata în solidar a daunelor morale, solicitare care este

total lipsită de orice fundament legal.

Astfel, deşi temeiul juridic al acţiunii este răspunderea civilă delictuală, situaţie în care

autorii faptei sunt ţinuţi răspunzători î:n solidar, în speţă nu se află în prezenţa unei astfel de

situaţii, întrucât pârâţii nu au fost chemaţi în judecată pentru săvârşirea aceleiaşi fapte juridice

ilicite, fiecare publicând, î:n mod independent şi Iară o colaborare cu restul pârâţilor, un articol

în presă cu privire la care reclamantul consideră că cuprinde informaţii denigratoare la adresa

sa.

În opinia sa, singura ipoteză în care s-ar putea antrena răspunderea civilă delictuală a

tuturor pârâţilor din prezentul dosar ar fi cea în care aceştia ar fi coautori ai aceluiaşi/aceloraşi

articole publicate cu privire la reclamant, situaţie care în mod evident nu se regăseşte în cauză,

fiind vorba de un simplu raport de coparticipare procesuală, fără ca obiectul procesului să fie

un drept sau o obligaţie comună.

În considerarea tuturor aspectelor invocate, solicită în mod respectuos respingerea

cererii de chemare în judecată ca nefondată, cu acordarea cheltuielilor de judecată.

În drept invocă toate dispoziţiile legale la care a făcut anterior referire.

În probaţiune solicită administrarea probei cu înscrisurile pe care le anexează

prezentei: extrase articole presă, extrase ORC, istoric pentru societăţile comerciale Compania

pentru asistenţă în tehnologia informaţiei, servicii IT şi mentenantă – Catisim SRL şi

Programul pentru eficienţă fiscală şi disciplină bugetară SRL, extrase de pe portalul

instanţelor de judecată. Solicităă administrarea probei cu interogatoriul reclamantului, iar î:n

temeiul art. 194 lit. e Cod pr. civ., solicită înfăţişarea personală a acestuia la interogatoriu.

Teza probatorie o constituie, în cazul punctelor 1 şi 2 dovedirea tuturor aspectelor expuse prin

prezenta întâmpinare şi existenţa unei baze factuale suficiente pentru publicarea articolului î:n

presă de către dânsul. Solicită acvirarea dosarelor m. 12078/296/2010, 12062/296/2010,

12064/296/2010, 12066/211/2010, 12078/211/2010 şi 12062/296/2010 ale Judecătoriei Satu

Mare, teza probatorie fiind dovedirea aspectelor învederate î:n legătură cu cererile de chemare

în judecată pentru sume reprezentând penalităţi promovate de Kyo lnc S.R.L.

Anexează prezentei: împuternicire avocaţială.

27

Reclamantul Micul Nicolae-Răzvan, a depune note scrise prin care a solicitat instanţei

să ia act că renunţă la judecată în raport cu pârâtul Vasile Puşcaş.

Cu privire la întâmpinările depuse precizează următoarele: pârâţii nu fac dovada

afirmatiilor defăimătoare la adresa sa, rezumându-se doar la a prezenta nişte extrase print de

pe inte~et. Pârâţii nu au administrat nici o probă pertinentă care să susţină afirmaţiile lor.

inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, potrivit regulilor probaţiunii, instituite

prin art. 1169 C, civ. (art. 249 NCPC), sarcina probei incumbă celui care afirmă ceva, iar nu

celui care neagă {probatio incumbit ei qui dicit non ei qui negat). Pârâţii nu au administrat

nici o probă relevantă în sprijinul afirmaţiilor făcute, acestea reprezentând în realitate o

campanie concertată de defăimare a sa.

Arată că nu a fost niciodată citat la DIICOT, nu a înşelat nici o persoană şi nu a

cunoştinţă despre plângerile referite în articolele pârâţilor.

Pârâta OROS IOANA a formulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calităţii

procesual pasive faţă de părţile si obiectul dosarului.

Arată că nu a desfăşurat niciodată activitate ziaristică, nu a fost colegă cu numitul

Alexa Liviu Dom-Alin, nu a fost încadrată la vreuna din societăţile MediaSRL sau Nord Vest

TV Advertising SRL.

Arată că a absolvit în anul 2010 Universitatea Tehnologica Secţia Ingineria

Economica în Construcţii şi în prezent deslaşoară activitate în acest domeniu.

Cu totul întâmplător a aflat că în loc. Cluj Napoca există o persoană cu acelaşi nume

cu al său, care ar fi ziarist. Nu a cunoscut-o şi nu ştie alte amănunte legate de această

persoană.

Pentru aceste considerente solicită instanţei să constate că în speţă este vorba de o

confuzie şi să admită excepţia invocată.

Pârâta SC Media Total SRL a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei

calităţii procesuale pasive, întrucât nu este titulară a dreptului de folosinţă al site-ului

vww.gazetanord-vest.ro cum se susţine în mod eronat la pct.7, pag. l din acţiune, motiv pentru

care solicită respingerea acţiunilor faţă de societate.

Pârâtul PUŞCAŞ VASILE, a depus note scrise prin luând la cunoştinţă despre

cererea de renunţare la judecată formulată de reclamantul Micul Nicolae Răzvan faţă de

dânsul, în temeiul art. 406 – 4 C.proc.civ, înţelege să îşi exprime poziţia procesuală faţă de

aceasta, respectiv este de acord cu renunţarea la judecată a reclamantului faţă de dânsul.

Menţionează faptul că, în temeiul art. 406 alin. 3 C.proc.civ., nu solicită cheltuieli de

judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanta retine următoarele:

În fapt, în data de 27.09.2014, în publicaţia o~line www.ziardecluj.ro, a apărut

articolul intitulat «Operaţiunea “Programul de eficienta fiscala si disciplina bugetara”. Un

ţepar sătmărean şi-a bătut joc cu un SRL de 9 primari de comune clujene» (f. 34-40), articol

semnat de pârâtul Alexa Liviu Doru Alin, în cuprinsul căruia, printre altele, s-a arătat că

reclamantul este “un găinar1 ‘ care ,,a reuşit incredibila performanţă ca, folosind un antet ce

semăna cu al Guvernului României şi câteva telefoane de ameninţare, să fraierească nouă

primari de comune clujene să semneze un contract de colaborare cu primăriile pentru

“Programul de eficienţă fiscală şi disciplină bugetară”, un program inexistent, inventat de

către sătmăreanul în cauză, pe numele său Răzvan Nicolae Micul, un tânăr “jurist” cu un

istoric adând de ţepe date primăriilor din întreaga ţară’,.

În acelaşi articol s-a arătat că reclamantul “şi-a bătut pur şi simplu joc de primarii

creduli din judeţul Cluj”, “vrăjindu-i cu o scenografie pusă în scenă la marea artă. Marea

artă a escrocheriilor, fiindcă acest caz de înşelăciune este una dintre cele mai rafinate

escrocherii puse la cale în istoria României”, că “a delapidat primării din Vaslui şi Mureş,

semnând contracte pe care nu le-a onorat” şi că firma reclamantului, ,,prin trafic de

influenţă” a pătruns şi în Maramureş.

La aceeaşi dată, în publicaţia online www.voceatransilvaniei.ro, aparţinând pârâtei

Asociaţia Infomedia Trust a apărut articolul intitulat «”Găinarul” Răzvan Micul a păcălit şi

şantajat primari din Cluj dându-se agent guvernamental. DIICOT a intrat pe fim, material care

28

a fost redactat de pârâtul Fabian Ciprian, în cuprinsul căruia s-a arătat că reclamantul “este

acuzat că a ţepuit mai multe primării din judeţul Cluj, prezentându-se drept agent

guvernamental”, ,JJăcălind 11 primari să semneze contracte cu firma sa”, menţionându-se că

“escrocheria era foarte bine pusă la punct” şi că reclamantul a ,.ţepuit bugetul de stat cu

800.000 de euro” (f. 25).

La data de 28.09.2014, pe www.arhiblog.ro sub pseudonimul “Arhi” al pârâtului

Ametcea Cetin Daniel (f. 19), este publicat articolul intitulat «Razvan Nicolae Micul,

incredibilul ţepar al primăriilor clujene» în cuprinsul căruia se reia o parte din articolul apărut

în data de 27.09.2014, în publicaţia online www.ziardecluj.ro, adăugându-se, printre altele,

menţiunea “un ţepar” cu privire la reclamant.

La aceeaşi dată, în publicaţia online www.ziardecluj.ro, a apărut articolul intitulat

«Fraţii Babasan şi Razvan Micul nu s-au limitat doar la Cluj. Au escrocat primarii din toata

România, oferindu-le servicii informatice “obligatorii”, pentru care le-au jupuit de sume

exorbitante» (f. 26-33), în cuprinsul acestui articol arătându-se, printre altele, că, cu privire la

reclamant şi alte persoane le-au fost semnalate “alte fapte de ţeapă”, aceştia având” un CV

bogat de tunuri date primăriilor din întreaga ţară”, “escrocheria “Programul de eficienţă

fiscală şi disciplină bugetară”, mult mai rafinată ca şi coţcărie, are la origini o golăneală

sută la sută legală, dar veroasă, prin care băieţii ăştia, ameninţând primarii cu obligatoria

transparenţă decizională inclusiv pe intervet, şi-au bătut joc de o grămadă de primării”.

Ulterior, la data de 01.10.2014, în ediţia online a cotidianului Gazeta de Nord-Vest, pe

http://www.gazetanord-vest.ro, a fost publicat articolul intitulat «Investigaţii de Cluj despre

sătmărenii Micul şi Băbăşan», semnat de pârâtul Szasz Lorand (f. 24), în cuprinsul căruia au

fost reluate succint aspecte arătate în articolele «Operaţiunea “Programul de eficienta fiscala

si disciplina bugetara”. Un ţepar sătmărean şi-a bătut joc cu un SRL de 9 primari de comune

clujene>>, «ŞOC! MindMagnet, tânăra firmă de IT lăudată de Ziar de Cluj acum 2 luni, s-a

creat prin năpârlirea unui SRL ce a dat tunuri primăriilor din întrega ţară!», «Fraţii Babasan

şi Razvan Micul nu s-au limitat doar la Cluj. Au escrocat primarii din toata România,

oferindu-le servicii informatice 11 obligatorii”, pentru care le-au jupuit de sume exorbitante>>,

articole publicate in Ziar de Cluj şi articolul «Prostiţi grămadă: Un afacerist-politician

escrochează primarii, oferindu-le servicii informatice obligatorii, pentru care îi jupoaie de

sume exorbitante)), publicat în Bihoreanul.

La data de 08.10.2014, în ediţia printată a cotidianului Gazeta de Nord-Vest, a fost

publicat articolul intitulat «Sătmăreanul Răzvan Micul, reclamant la MAI şi DIICOT)),

semnat de Szasz Lorand (f. 57). În acest articol se arată că sunt reluate cele menţionate în

articolul apărut în publicaţia Ziar de Cluj «Prefectul Vuşcan despre escrocheria lui Răzvan

Micul: am depus sesizări la Ministerul Administraţiei şi DIICOT, am primit plângere de la

încă 10 primari păcăliţi>>, precum şi cele menţionate în articolul «Operaţiunea Programul de

eficienţă fiscală şi disciplină bugetară/Un ţepar sătmărean şi-a bătut joc cu un srl de 9 primari

de comune clujene}).

Totodată, la data de 10.12.2014, în ediţia printată a cotidianului Gazeta de Nord-Vest,

a fost publicat articolul intitulat «Micul şi operaţiunea “Agentul guvernamental”)), semnat de

pârâtul Szasz Lorand (f. 56), şi în acest articol arătându-se că cele menţionate sunt arătate de

publicaţia Ziar de Cluj.

Referitor la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 2 din Legea nr. 288/2004, fonnulată de

reclamant, instanţa reţine că, potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 privind organiz~ea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea Constituţională decide asupra excepţnlor

ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea

unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care

are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi

sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. putând fi ridicată şi de

procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.

29

Conform alin. 3 şi 4, nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind

neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, sesizarea dispunându-se

de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţiOnalitate, printr-o încheiere

care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi

însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie

motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea

de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces

cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.

Totodată, alin. 5 al art. 29 statuează că, dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară

prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de

sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa

imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3

zile.

Analizând dispoziţiile legale mai sus menţionate, se constată că se impun a fi analizate

de instanţa în faţa căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate următoarele condiţii de

admisibilitate:

– excepţia să vizeze neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii

dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare;

– să existe o legătură între dispoziţia legală criticată şi modul de soluţionare a cauzei în

care se formulează cererea de sesizare;

– să nu existe o decizie anterioară a Curţii Constituţionale prin care să se constate

neconstituţionalitatea prevederii criticate.

În ceea ce priveşte prima condiţie, instanţa reţine că aceasta este îndeplinită in cauză,

reclamantul invocând neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 5 alin. 2 din Legea nr. 288/2004.

Or, Legea nr. 288/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 614 din 07 iulie 2004, in

textul legii neprevăzându-se momentul intrării sale în vigoare, astfel că sunt aplicabile

dispoziţiile art. 12 din legea nr. 24/2000 potrivit cărora legile intră în vigoare la 3 zile de la

data publicării în Monitorul Oficial al României.

Sub aspectul celei de-a doua condiţii, instanţa constată însă că dispoziţiile criticate de

contestatoare nu au legătură cu soluţionarea cauzei.

Astfel, textul art. 5 alin. 2 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor

universitare prevede că absolvenţii cu diplomă ai studiilor universitare de licenţă îşi pot

exercita profesia, conform competenţelor şi drepturilor corespunzătoare diplomei dobândite,

sau pot continua studiile universitare prin masterat.

În prezenta cauză, obiectul dedus judecăţii vizează atragerea răspunderii delictuale a

pârâţilor pentru încălcarea drepturilor reclamantului privitoare la demnitate şi la propria

imagine prin cele consemnate de către pârâţi în articolele publicate pe blog, în cotidiane

online, precum şi în cotidiane tipărite, textul legal a cărui neconstituţionalitate a fost invocată

de către reclamant neavând nicio legătură cu soluţionarea obiectului dedus judecăţii,

impunându-se, pe cale de consecinţă, respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a

României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 2 din Legea nr.

288/2004, ca inadmisibilă.

Întrucât în. prezenta cauză, prin încheierea din data de 29.04.2015 s-a luat act de

renunţarea reclamantului la judecată cu privire la pârâtul Puşcaş Vasile şi prin încheierea

din data de 24.06.2015 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Oros

Ioana (f. 226, 228, 264-267 voi. 1, f. 19-22 voi. II), ca urmare a soluţionării incidentelor

arătate, se vor constata aceste aspecte în cauză, în raport de împrejurarea că soluţionarea

acestora au relevanţă în ceea ce priveşte împrejurarea că împotriva acestor pârâţi instanţa nu

se va mai pronunţa în cauză,

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că art. 30 alin. 6 şi 8 din Constituţia României

stipulează că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară

a persoanei şi nici dreptul la propria imagine, răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru

creaţia adusă la cunoştinţă publică revenind editorului sau realizatorului, autorului,

30

organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de

radio sau de televiziune, în condiţiile legii, delictele de presă stabilindu~se prin lege.

Potrivit art. 72 din Legea m. 287/2009 privind Codul civil (act normativ aplicabil în

raport de momentul săvârşirii faptei generatoare de prejudicii), orice persoană are dreptul la

respectarea demnităţii sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei

persoane, Iară consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.

Conform art. 73 din acelaşi act normativ, orice persoană are dreptul la propria

imagine, în exercitarea acestui drept putând să interzică ori să împiedice reproducerea, în

orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea

reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile.

Art. 75 din Codul civil stipulează că nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute

în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele

internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte, iar exercitarea

drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi

convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor

prevăzute în această secţiune.

Totodată, potrivit art. 1.349 orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de

conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori

inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cel care, având

discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să

le repare integral, iar în cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare

prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de

ruina edificiului.

Art. 1.357 din Codul civil menţionează că cel care cauzează altuia un prejudiciu printro

faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunzând

pentru cea mai uşoară culpă, iar art. 1.373 alin. 1 instituie în sarcina comitentului obligaţia de

a repara prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură

cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.

În ceea ce priveşte temeiurile de drept internaţional invocate de reclamant, instanţa

reţine că, potrivit art. 8 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană

are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a

corespondenţei sale.

Conform art. 1 O din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are

dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a

primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine

seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societăţile de

radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare, exercitarea acestor

libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi putând fi supusă unor formalităţi, condiţii,

restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie

măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică,

apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a

drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a

garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Analizând aceste dispoziţii legale, instanţa constată că, pentru angajării răspunderii

civile delictuale pentru fapta proprie, este necesar să se facă dovada întrunirii mai multor

conditii: existenţa unei fapte ilicite prin care se încalcă o anumită obligaţie, aducându-se prin

aceasta o atingere a unui drept subiectiv; existenţa unui prejudiciu; existenţa raportului de

cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu; fapta să fie săvârşită cu vinovăţie (intenţie sau

culpă).

În ceea ce priveşte existenţa faptei ilicite, astfel cum reiese din starea de fapt mai sus

menţionată, instanţa reţine că, în articolele apărute în datele de 27.09.2014 şi 28.09.2014 în

publicaţia online www.ziardecluj.ro, semnate de pârâtul Alexa Liviu Doru Alin, se fac referiri

cu privire la fapte de natură penală în ceea ce îl priveşte pe reclamant, folosindu-se explicit

termeni privitori la ameninţare, înşelăciune, delapidare şi trafic de influenţă.

31

Totodată, în articolul redactat de pârâtul Fabian Ciprian, apărut la data de 28.09.2014

în publicaţia online www.voceatransilvaniei.ro, în chiar titlul articolului se face referire la

şantaj, la împrejurarea că ”DIICOT a intrat pe fir”, în articol menţionându-se că “escrocheria

era foarte bine pusă la punct” şi că reclamantul a “ţepuit bugetul de stat cu 800.000 de euro”.

Pârâtul Ametcea Cetin Daniel a decis, la data de 28.09.2014, să reia pe

www.arhiblog.ro, sub titlul «Razvan Nicolae Micul, incredibilul ţepar al primăriilor clujene~~

o parte din articolul apărut în data de 27.09.2014, în publicaţia online www.ziardecluj.ro, fără

a înlătura sau cenzura referirile privitoare la fapte de natură penală realizate în cuprinsul

fragmentului de articol preluat.

De asemenea, la data de 01.10.2014, în ediţia online a cotidianului Gazeta de NordVest,

pe http://www.gazetanord-vest.ro, este publicat un articol, în cuprinsul căruia au fost

reluate succint aspecte arătate în mai multe articole apărute în alte publicaţii, fiind folosiţi

termeni precum “ţepar”, “escrocat”.

La data de 08.10.2014, în ediţia printată a cotidianului Gazet.a de Nord-Vest, a fost

publicat un articol semnat de pârâtul Szasz Lorand, în care sunt reluate articole apărute în

publicaţia Ziar de Cluj care includeau termeni precum “escrocherie”, “ţepuit”.

Totodată, la data de 10.12.2014, în ediţia printată a cotidianului Gazeta de Nord-Vest,

a fost publicat un nou articol semnat de pârâtul Szasz Lorand, şi în acest articol arătându-se că

cele menţionate sunt arătate de publicaţia Ziar de Cluj, Iară a fi cezuraţi termeni precum

“‘înşela”, “escrocherii” şi cuprinzând un subtitlu “Gaşca lui Micul s-a dedat la in:fracţiuni

grave”.

În a aprecia că autorii articolelor arătate au acţionat în sensul comiterii unor fapte

ilicite din punct de vedere al răspunderii civile delictuale, instanţa reţine că Curtea Europeană

a Drepturilor Omului a accentuat rolul esenţial al presei într-o societate democratică, aceasta

având îndatorirea să comunice informatii şi idei asupra chestiunilor de interes generaL

În prezenta cauză, este de nec~ntestat împrejurarea că subiectul abordat în articolele

menţionate viza o chestiune de interes general, în raport de împrejurarea că se criticau modul

de funcţionare a autorităţilor publice locale, precum şi relaţiile stabilite între organele de

conducere ale acestor autorităţi şi terţi, printre care şi reclamantul.

Cu toate acestea, trebuie reţinut că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului

indică în mod clar că exercitarea libertăţii de exprimare include obligaţii şi responsabilităţi, a

căror întindere depinde de situaţie şi de procedeul tehnic utilizat (cauza Stoll c. Elvetiei) şi că,

deşi libertatea jurnalistică include şi recurgerea la o anumită doză de exagerare sau chiar de

provocare (cauza Prager şi Oberschlick c. Austriei), ea este subordonată condiţiei ca

persoanele interesate să acţioneze cu bună-credinţă, de manieră a furniza informaţii exacte şi

demne de încredere, cu respectarea deontologiei jurnalistice (cauza Bladet Tromso şi Stensaan

c. Norvegiei, cauza Fressoz şi Roire c. Franţei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit o foarte importantă distincţie între

afirmarea unor fapte şi cea a unor judecăţi de valoare.

Instanţa reţine că articolele litigioase din prezenta cauză conţin grave acuzaţii la adresa

reclamantului, imputându-i-se acestuia fapte penale, aceste afirmaţii ale pârâţilor neputând fi

calificate ca fiind judecăţi de valoare.

Contrar judecăţilor de valoare, care nu se pretează la o demonstraţie a exactităţii lor,

materialitatea unor astfel de fapte penale poate fi dovedită, astfel că proporţionalitatea depinde

de existenţa unei baze factuale solide pentru afirmaţiile litigioase (cauza De Haes şi Gijsels c.

Belgiei, cauza Perna c. Italiei, cauza Alves Costa c. Portugaliei), cu atât mai mult cu cât chiar

şi unele judecăţi de valoare lipsite cu totul de temeiul faptelor pot să se dovedească excesive

(cauza Jerusalem c.Austriei, cauza Dichard şi alţii c. Austriei), drept pentru care s-a subliniat

obligaţia jurnaliştilor de a respecta regulile profesiei lor, dând explicaţii obiective care să

permită,yublicului să-şi formeze propria sa opinie (cauza Prager şi Oberschlick c. Austriei).

In prezenta cauză însă materialitatea acestor fapte de natură penală cu care reclamantul

a fost asociat în articolele mai sus menţionate nu a fost probată de către pârâţi, iar doza de

exagerare sau chiar de provocare folosită de aceştia a depăşit graniţa în care se putea aprecia

că pârâţii au acţionat în limitele bunei-credinţe.

32

Potrivit pct. 1-3 al Rezoluţiei nr. 1003 (1993) adoptată de Adunarea Parlamentară a

Consiliului Europei cu privire la etica jurnalistică (de care s-a luat act prin Hotărâre a m.

25/12.09.1994 a Parlamentului României), exercitarea jumalismului comportă drepturi şi

îndatoriri, libertăţi şi responsabilităţi. Principiul de bază al oricărei reflecţii morale asupra

jurnalismului trebuie să pornească de la o diferenţiere clară între opinii şi ştiri, evitând orice

confuzie între ele. Ştirile sunt informaţii, fapte şi date, iar opiniile sunt exprimarea unor

gânduri, idei, credinţe sau judecăţi de valoare de către mass media, editori sau jurnalişti.

Difuzarea ştirilor trebuie să se facă respectând adevărul, după ce acestea au fost riguros

verificate anterior, faptele trebuind expuse, descrise şi prezentate cu imparţialitate.

Informaţiile nu trebuie să se confunde cu zvonurile. Titlurile şi anunţurile de ştiri trebuie să

fie expresia cât mai fidelă a conţinutului faptelor şi datelor prezentate.

Or, în prezenta cauză nu se poate reţine că informaţiile prezentate de pârâţi au fost

riguros verificate anterior şi că expunerea, descrierea şi prezentarea faptelor s-a realizat cu

imparţialitate, având în vedere, pe de o parte, limbajul folosit, care a depăşit nivelul de

exagerare acceptat, folosindu-se în articole termeni injurioşi (“găinar”, “ţepar” etc.) şi, pe de

altă parte, luând în considerare faptul că, privitor la afirmaţiile în sensul că reclamantul ar fi

săvârşit fapte de natură penală, nu s-a probat că aceste susţineri ar fi fost riguros verificate

anterior publicării articolelor.

Împrejurarea obiectivă a existenţei pe rolul instanţelor a mai multor litigii civile

privitoare la recuperarea unor creanţe pe care o societate comercială în care şi reclamantul a

deţinut/deţine o calitate importantă, precum şi existenţa unei sesizări formulată de un număr

de primari către Instituţia Prefectului Cluj nu sunt de natură să conducă la concluzia că cele

arătate în articolele supuse analizei cu privire la faptele penale menţionate au o bază [actuală

solidă, întrucât, după cum s-a arătat, litigiile sunt de natură civilă, iar sesizarea în cauză nu a

fost adresată unui organ de urmărire penală şi nu consemnează în cuprinsul acesteia vreo

referire directă la reclamant, astfel că acestea nu pot susţine termeni precum “escrocherie”,

“ameninţare”, “înşelăciune”, “delapidare” şi “trafic de influenţă”, care fac trimitere explicită

la fapte infracţionale.

Instanţa apreciază că gravitatea faptelor imputate şi împrejurarea că autorii articolelor

nu dispuneau de nicio bază factuală susceptibilă a susţine informaţiile cu privire la faptele de

natură penală reţinute că ar fi fost săvârşite de către reclamant trebuia să îi determine pe

aceştia să dea dovadă de prudenţă şi de moderaţie, de o rigoare aparte, ceea ce nu s-a

întâmplat în speţă.

În susţinerea celor mai sus arătate, instanţa reţine că, în cauza Constantinescu c.

României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, chiar dacă aprecierile

reclamantului din acea cauză au fost puse în contextul unei dezbateri asupra independenţei

sindicatelor şi asupra funcţionării administraţiei justiţiei, vizând deci 1m interes public, existau

totuşi anumite limite în exercitarea dreptului său la libertatea de exprimare, întrucât trebuia să

acţioneze în limitele stabilite, mai ales cu scopul “protejării reputaţiei sau drepturilor altor

persoane”, inclusiv a dreptului la prezumţia de nevinovăţie, expresia delapidator desemnând

acele persoane care au fost condamnate pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, fiind de

natură să le ofenseze pe cele 3 părţi vătămate, deoarece nu fuseseră condamnate de nici o

instanţă, astfel că s-a apreciat că reclamantul putea să îşi formuleze opiniile critice şi astfel să

contribuie la o discuţie publică liberă asupra problemelor sindicale fără a folosi cuvântul

“delapidator”.

Prin unnare, având în vedere şi jurisprudenta instanţei de contencios european al

drepturilor omului, in prezenta cauză se constată că fapta pârâţilor de a publica o serie de

articole care cuprind afirmaţii la adresa reclamantului, afirmaţii care nu reprezintă judecăţi de

valoare de natură a se circumscrie libertăţii de exprimare, ci fapte concrete de natură a afecta

dreptul la reputaţie şi la demnitate al reclamantului şi care ar fi trebuit fundamentate pe o bază

factuaiă precisă, fiabilă, solidă şi care, totodată, ar fi impus diligenţe speciale din partea

autorilor articolelor în a verifica realitatea faptelor relatate, constituie o faptă ilicită de natură

a cauza persoanei un prejudiciu moral, prin atingerea adusă imaginii şi reputaţiei sale.

Termenii folosiţi în articolele publicate pentru desemnarea reclamantului sunt tendenţioşi şi

33

ofensatori, neputânduRse reţine că s-ar încadra în doza de exagerare a limbajului artistic,

respectiv că ar reprezenta figuri de stil uzitate în limbajul jurnalistic spre a atrage atenţia

opiniei publice asupra subiectului dezbătut, astfel de termeni nefiind necesari pentru

transmiterea mesajului chiar critic al jumalistului, depăşinduRse limitele admisibile ale

exerciţiului dreptului la liberă exprimare, consacrat de art. 1 O din Convenţia Europeană a

Drepturilor Omului.

Instanţa nu poate reţine apărările unora dintre pârâţi privitoare la exonerarea acestora

de răspundere ca unnare a împrejurării că articolele redactate de aceştia au constat în fapt întrR

o preluare a unor fapte prezentate în cuprinsul unor articole apărute anterior în alte cotidiane,

în raport de împrejurarea că obligaţia de a verifica informaţiile furnizate subzistă în sarcina

fiecărei persoane care exercită profesia de jurnalist, fără distincţie după cum acesta este

autorul iniţial al celor prezentate sau autorul unui articol care se întemeiază pe apariţii

editoriae anterioare.

Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul moral suferit de reclamant

rezultă din înseşi faptele ilicite; astfel, ca unnare a faptelor ilicite ale pârâţilor, reclamantului i

s-a cauzat un prejudiciu moral constând în lezarea onoarei acestuia, deteriorarea reputaţiei pe

care o avea în mediul profesional din care face parte, dar şi în faţa publicului care a luat

cunoştinţă de respectivele articole apărute în presă.

Prejudiciul invocat de către reclamant este unul de natură nepatrimonială, cauzat de

sentimentul de umilinţă pe care i IRa produs apariţia articolelor publicate, astfel cauzânduRi-se

o daună morală. Deşi existenţa acestei daune este evidentă, dificultatea priveşte modalitatea

de evaluare a întinderii ei, din cauza lipsei unui criteriu matematic pentru socotirea în valori

pecuniare a acestui prejudiciu moral.

Instanţa va fixa o sumă de bani cu titlu de daune morale, astfel încât aceasta să aibă

efect compensatoriu şi, totodată, să nu constituie echivalentul unei amenzi excesive pentru

autorul faptei ilicite sau un venit nejustificat pentru cel vătămat. Acordarea de compensaţii

materiale pentru daunele morale este justificată de criterii obiective rezultând din însăşi

evaluarea de către reclamant a pretenţiilor sale, din gradul de lezare suferit de reclamant

raportat la afectarea dreptului la demnitate şi a dreptului la imagine.

Asfel, instanţa reţine că reclamantul a înţeles să estimeze la suma de 1.000 de lei

prejudiciul suferit prin publicarea primului articol, în data de 27.09.2014, în publicaţia online

www.ziardecluj.ro, precum şi a articolului ulterior apărut la 28.09.2014 în aceeaşi publicaţie,

ambele semnate de pârâtul Alexa Liviu Doru Alin, articole în care sRau realizat mai multe

afinnaţii pentru care nu sRa probat baza factuală a acestora şi în care sRa apelat la o doză de

exagerare, prin apelativele şi termenii folosiţi, mai ridicată decât în articolele ulterioare ale

celorlalţi pârâţi care au preluat conţinutul acestora.

Or, instanţa reţine că trebuie să existe un raport de proporţionalitate în determinarea

participării la prejudiciul suferit de reclamant, neputându-se reţine în speţă că articolele

ulterioare celui iniţial şi care, cel puţin în parte, au constat în preluarea conţinutului celor

anterioare, i-au produs acestuia un disconfort de natură morală mai ridicat decât articolul

iniţial, astfel că, în a aprecia cu privire la cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantului

pentru prejudiciul moral suferit prin faptele celorlalţi pârâţi, este avut în vedere acest cuantum

menţionat de reclamant pentru pârâtul Alexa Liviu Doru Alin.

De asemenea, instanţa are în vedere faptul că articolele au fost publicate pe parcursul

mai multor zile, însă în publicaţii pentru care nu s-a probat în cauză că sunt accesate de un

număr foarte ridicat de persoane sau că sunt tipărite într-un tiraj important, astfel că nu se

impune în cauză ca despăgubirile să se stabilească la un nivel ridicat.

Sub aspectul vinovăţiei pârâţilor Asociaţia Infomedia Trust şi SC Nord Vest TV

Advertising SRL, instanţa reţine incidenţa dispoziţiilor art. 1.373 alin. 1 din Codul civil, în

aplicarea cărora se constată că, pe lângă cerinţele generale privitoare la răspunderea civilă

delictuală care trebuie întrunite în persoana prepusului, trebuie întrunite în mod cumulativ şi

două cerinţe speciale, respectiv: să existe un raport de prepuşenie şi fapta ilicită să fi fost

săvârşită de către prepus în exerciţiul funcţiei ce i-a fost încredinţată de comitent. Având în

vedere că instanţa a stabilit deja răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie a pârâţilor

34

persoane fizice potrivit considerentelor expuse anterior, se vor analiza numai condiţiile

speciale cerute de acest text legal.

În urma publicării materialelor redactate de către pârâţi, societăţile pârâte realizează

venituri şi, în acelaşi timp, îşi asumă şi o răspundere cu privire la aspectele redate în

conţinutul articolelor. Existenţa raportului de prepuşenie a fost recunoscut la interogatoriul

luat pârâţilor Fabian Ciprian Octavian şi Szazs Lorand, aceştia arătând că au contracte de

muncă încheiate, astfel că, faţă de îndatoririle specifice privitoare la raportul de muncă în care

este angajat pe care le are un ziarist, rezultă că aceştia!prepuşii au săvârşit fapta în legătură cu

atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate, atribuţiile acestora constând în redactarea de

articole ce urmează a fi postate online sau publicate în ediţia tipărită a cotidianelor.

Ca atare, având în vedere cele mai sus prezentate, instanţa apreciază că, prin modul de

redactare a articolelor în dispută, sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile

delictuale a comitentului pentru fapta prepusului, pentru săvârşirea unei fapte ilicite care a

adus un prejudiciu imaginii şi demnităţii reclamantului, astfel că se va dispune obligarea

acestor pârâte persoane juridice, în solidar cu pârâţii persoane fizice, la repararea prejudiciului

produs reclamantului, astfel cum a fost acesta evaluat în cauză.

În speţă vor fi obligate în solidar cu cei care au redactat articolele găzduite şi pârâtele

Tămaş Mihaela şi SC Media Total SRL, persoanele pentru care s-a probat în cauză că sunt

proprietarele domeniilor ziardecluj.ro şi gazetanord-vest.ro (f. 117, voi. III şi f. 113 verso, voi.

1), art. 30 alin. 8 din Constituţia României stipulând că răspunderea civilă pentru informaţia

sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine şi proprietarului mijlocului de

multiplicare.

Instanţa reţine că înscrisul intitulat “Contract cedare a drepturilor de folosinţă a

domeniului ziardecluj.ro”, fiind un înscris sub semnătură privată fără dată certă, nu probează

în cauză împrejurarea că cele stipulate în cuprinsul acestuia cu privire la cedarea drepturilor

de folosinţă ar fi intervenit anterior publicării articolelor în cauză, pentru a se reţine că pârâtei

Tămaş Mihaela nu îi revine responsabilitatea pentru cele publicate pe acest domeniu, fiind

însă o recunoaştere extrajudiciară a împrejurării că pârâta are calitatea de posesor al

domeniului arătat, calitate în care este ţinută să răspundă, după cum s-a arătat, în solidar cu

pârâtul Alexa Liviu Doru Alin.

Cât priveşte pârâta SC Media Total SRL, deşi aceasta a invocat în cauză excepţia

lipsei calităţii procesuale pasive, această excepţie a fost respinsă prin încheierea din data de

29.04.2015, în raport de înscrisul depus la fila 113 verse din volumul 1, reţinându-se că

aceasta este ttulara dreptului de folosinţă asupra numelui de domeniu wwv.r.gazetanordvest.

ro, calitate în care şi această pârâtă este ţinută să răspundă în solidar cu pârâtul Szazs

Lorand, dar şi cu pârâta SC Nord Vest TV Advertising SRL.

În ceea ce îl priveşte pe pârâtul Govor Mircea Răzvan, instanţa reţine că, potrivit fi şei

postului acestuia, depusă la dosar la filele 67-69, voi. Il, acesta ocupă postul de director

general, aprobând procedurile de importanţă generală pentru organizarea şi derularea

proceselor principale la nivel de firmă. Printre responsabilităţile şi sarcinile acestuia

dezvoltate în fişa postului nu se regăseşte niciuna prin care acesta să aibă atribuţii în stabilirea

conţinutul articolelor publicate şi, neavând nici calitatea de comitent, ci doar de angajat al

comitentului fără atribuţii în ceea ce priveşte activitatea de editare şi publicare a articolelor în

cauză, se constată că pretenţiile reclamantului în ceea ce îl priveşte pe acest pârât sunt

neîntemeiate, unnând a fi respinse.

Privitor la petitul vizând publicarea în integralitate a sentinţei judecătoreşti, instanţa va

admite în parte acest petit, în sensul că se vor obliga pârâţii să publice, pe cheltuiala acestora,

Ia rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, textul dispozitivului hotărârii, cu respectarea

legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, pe site-urile on-line

www.ziardecluj.ro, www.voceatransilvaniei.ro, www.gazetanord-vest.ro, www.arhiblog.ro şi

în cotidianul “Gazeta de Nord-Vest”.

Instanţa nu apreciază că se impune a se realiza publicarea în integralitate a textului

prezentei hotărâri, având în vedere dimensiunea textului acesteia, apreciind că scopul avut în

vedere de legiuitor în reglementarea dispoziţiilor art. 253 alin. 3 din Codul civil poate fi atins

35

şi prin pru1erea la dispoziţia publicului exclusiv a dispOzitivului hotărârii judecătoreşti, cu

respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

Totodată, nu se impune a se specifica că publicarea se va realiza în condiţii tehnice

susceptibile pentru a fi indexate de motoarele de căutare şi, totodată, se impWle a se respinge

capătul de cerere vizând obligarea pârâţilor la eliminarea integrală de pe internet şi motoarele

de căutare a textelor cuprinzând afinnaţii cu caracter de defăimare la adresa reclamantului pe

care aceştia le~au conceput şi publicat, în raport de maniera generică în care aceste aspecte au

fost deduse judecăţii, instanţa putând impune părţ.ilor pârâte obligaţii concrete, precis

detenninate şi a căror realizare poate fi ulterior verificabilă. Mai mult, instanţa apreciază că,

în raport de împrejurarea că mediul online este extrem de dinamic, conţinutul articolelor

redactate de către pârâţi putându~se regăsi în prezent şi in alte bazele de date la care apelează

motoarele de căutare şi asupra cărora aceştia să nu aibă control, stabilirea în sarcina pârâţilor

o astfel de obligaţie ar echivala cu a stabili ab initia o obligaţie imposibil de adus la

îndeplinire.

Pentru toate motivele mai sus arătate, instanţa va respinge cererea de sesizare a Curţii

Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 2 din

Legea nr. 288/2004, ca inadmisibilă şi va constata că prin încheierea din data de 29.04.2015 sa

luat act de renunţarea reclamantului la judecată cu privire la pârâtul Puşcaş Vasile şi prin

încheierea din data de 24.06.2015 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasi ve a pârâtei

Oras Ioana.

Se va admite în parte cererea de chemare în judecată fonnulată de reclamantul Micul

Nicolae Răzvan în contradictoriu cu pârâţii Fabian Ciprian Octavian, Asociaţia lnfomedia

Trust, Alexa Liviu Doru Alin, Ametcea Cetin Daniel, Szazs Lorand, SC Nord Vest TV

Advertising SRL, SC Media Total SRL, Tămaş Mihaela şi Govor Mircea, unnând a fi obligaţi

în solidar pârâţii Alexa Liviu Doru Alin şi Tămaş Nlihaela la plata către reclamant a sumei de

1.000 de lei, în solidar pârâţii Fabian Ciprian Octavian şi Asociaţia Infomedia Trust la plata

către reclamant a sumei de 1.000 de lei, pârâtul Ametcea Cetin Daniel la plata către reclamant

a sumei de 500 de lei, în solidar pârâţii Szazs Lorand, SC Nord Vest TV Advertising SRL şi

SC Media Total SRL la plata către reclamant a sumei de 1.000 de lei, toate sumele cu titlu de

reparaţie a daune lor morale.

Totodată, se vor obliga în solidar pârâţii Alexa Liviu Doru Alin, Tămaş Mihaela,

Fabian Ciprian Octavian, Asociaţia Infomedia Trust, Ametcea Cetin Daniel, Szazs Lorand şi

SC Nord Vest TV Advertising SRL să publice, pe cheltuiala acestora, la rămânerea definitivă

a prezentei hotărâri, textul dispozitivului hotărârii, cu respectarea legislaţiei privind protecţia

datelor cu caracter personal, pe site-urile on-line www.ziardecluj-.ro,

“W”WW.voceatransilvaniei.ro, www.gazetanord~vest.ro, www.arhiblog.ro şi în cotidianul

“Gazeta de Nord-Vest”, respingându~se în rest pretenţiile reclamantului cu privire la aceşti

pârâţi, ca neîntemeiate şi respingându-se în totalitate cererea de chemare în judecată fonnulată

de reclamantul Micul Nicolae Răzvan în contradictoriu cu pârâtul Govor Mircea Răzvan, ca

neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 2 din Legea nr. 288/2004, ca inadmisibilă.

Constată că prin încheierea din data de 29.04.2015 s-a luat act de renunţarea

reclamantului la judecată cu privire la pârâtul Puşcaş Vasile şi prin încheierea din data de

24.06.2015 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Oras Ioana.

Admite în parte cererea de chemare în judecată fonnulată de reclamantul Micul

Nicolae Răzvan dom. în mun. Bucuşti, in contradictoriu cu pârâţii Fabian Ciprian Octavian domiciliat în mun

36

Satu Mare, Asociaţia lnfomedia Trust cu sediul în mun. Satu Mare, Alexa Liviu Doru Alin dom. în Cluj-Napoca, Ametcea Cetin Daniel domiciliat în mun. Bucureşti, Szazs Lorand domiciliat în mun. Carei, SC Nord Vest TV Advertising SRL cu sediul în mun. Satu Mare, SC Media Total SRL cu sediul in mun. Satu Mare, Tămaş Mihaela dom. în mun. Cluj Napoca şi Govor Mircea Răzvan dom. în mun. Satu Mare, în sensul că:

Obligă în solidar pârâţii Alexa Liviu Doru Alin şi Tamaş Mihaela la plata către reclamant a sumei de 1.000 de lei cu titlu de reparaţie a daunelor morale.

Obligă în solidar pârâţii Fabian Ciprian Octavian şi Asociaţia Infomedia Trust la plata către reclamant a sumei de 1.000 de lei cu titlu de reparaţie a daunelor morale.

Obligă pârâtul Ametcea Cetin Daniel la plata către reclamant a sumei de 500 de lei cu titlu de reparaţie a daunelor morale.

Obligă in solidar pârâţii Szazs Lorand, Se Nord Vest TV Advertising SRL şi SC Media Total SRL la plata către reclamant a sumei de 1.000 de lei cu titlu de reparaţie a daunelor morale.

Obligă în solidar pârâţii Alexa Liviu Doru Alin, Tămaş Mihaela, Fabian Ciprian Octavian, Asociaţia Infomedia Trust, Ametcea Cetin Daniel, Szazs Lorand şi SC Nord Vest TV Advertising SRL să publice, pe cheltuiala acestora, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, textul dispozitivului hotărârii, cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, pe site-urile on-line www.ziardecluj.ro, www.voceatransilvaniei.ro, www.gazetanord-vest.ro, www.arhiblog.ro şi în cotidianul “Gazeta de Nord-Vest”.

Respinge în rest pretenţiile reclamantului cu privire la aceşti pârâţi, ca neîntemeiate.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Micul Nicolae Răzvan în contradictoriu cu pârâtul Govor Mircea Răzvan, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs, care se depune la Judecătoria Satu Mare, în termen de 48 de ore de la pronunţare, în ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României.

Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria Satu Mare, în termen de 30 de zile de la comunicare, în ceea ce priveşte restul dispoziţiilor prezentei hotărâri.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 05.01.2017.

Preşedinte, Anca Mihaela Ion

Grefier, Sorina Ceh

37