Magistraţii Curţii de Apel Cluj au menţinut în această săptămână decizia judecătorilor maramureşeni, de condamnare a ucrainienilor Vasyl Shumylo şi Lintur, pentru trafic de migranţi, la pedeapsa de câte doi ani şi jumătate. Alţi doi suspecţi complici au fost achitaţi, din lipsă de probe.

Poliţiştii de frontieră maramureşeni i-au depistat în trafic pe ucrainieni, în seara zilei de 2 septembrie 2015, în zona punctului de poliţie de frontieră Sarasău, însoţind un grup de 6 afganistanezi, spre graniţa vestică a României, pe unde încercau să treacă spre ţări vestice europene. (Foto arhivă Poliţia de Frontieră)

Potrivit judecătorilor maramureşeni, deşi existau suspiciuni privind implicarea şi a altor persoane în traficul asiaticilor, aceştia au fost achitaţi, deoarece ancheta iniţială de la capturarea fugarilor a fost superficială.

Cei şase afgani, adulţi şi copii au relatat anchetatorilor că au plătit călăuzelor câte 10.000 de dolari, pentru a-i duce în Austria şi au urmat un traseu prin Uzbekistan, Kazakstan, Rusia şi Ucraina.

Frontiera dintre Ucraina şi România ar fi trecut-o prin apa unui râu, fiind aşteptaţi de alte călăuze cu autoturisme în partea română.

Vă invităm să urmăriţi relatările transfugilor, aşa cum au fost reţinute de magistraţii primei instanţe de judecată, Tribunalul Maramureş, după administrarea probatoriului, din rechizitoriul Parchetului.

R O M Â N I A TRIBUNALUL MARAMUREŞ SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ Şedinţa publică PREŞEDINTE:GREFIER:

Ministerul Public reprezentat prin procuror: … de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş

Pe rol fiind pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpaţii S.V. , fiul lui …, născut la ….1990 în …, Ucraina, cetăţean ucrainean, posesor al paşaportului seria … cu domiciliul în …, Ucraina, G.I. , fiul lui …, născut la …1984 în …, Ucraina, cetăţean ucrainean, posesor al paşaportului seria … cu domiciliul în …, Ucraina, L.V. , fiul lui …, născut la …1983 în …, Ucraina, cetăţean ucrainean, posesor al paşaportului seria … cu domiciliul în loc. …, Ucraina, reşedinţa …, Ucraina şi J.I. , fiul lui …, născut la …1981, în …, Ucraina, cetăţenie maghiară, posesor al paşaportului maghiar …, cu domiciliul în …, Ungaria, arestaţi preventiv, aflaţi în prezent la Penitenciarul Gherla, cercetaţi pentru infracţiunea de trafic de migranţi prevăzută de art.263 alin.1 şi 2 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal.

La pronunţarea soluţiei se prezintă, în stare de arest preventiv, inculpaţii: S.V. , G.I. asistat de apărător ales, doamna avocat T.A. , L.V. şi J.I. . Se prezintă domnul traducător de limba ucraineană T.D. .

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în şedinţa publică din 5 aprilie 2016, toate susţinerile şi concluziile reprezentantei parchetului, ale apărătorilor aleşi şi ale inculpaţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. Pronunţarea soluţiei s-a amânat la data de azi când, în urma deliberării, s-a pronunţat hotărârea de mai jos.

TRIBUNALUL

Prin rechizitoriul nr. 309/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, au fost trimişi în judecată inculpaţii S.V. , G.I. , L.V. , şi J.I. , pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi prevăzută de art.263 alin.1 şi 2 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal.

În sarcina inculpaţilor – cetăţeni ucraineni s-a reţinut prin rechizitoriu, în esenţă, faptul că în urma unei înţelegeri comune cu alte persoane rămase neidentificate au călăuzit şi transportat 6 cetăţeni afgani, ajutându-i să treacă frontiera de stat a României cu Ucraina prin apa râului Tisa, i-au transportat în continuare pe aceştia cu ajutorul a două autoturisme şi a unui autovehicul antemergător, către graniţa de vest a României cu scopul de a facilita trecerea frauduloasă a acestei frontiere în drumul lor înspre ţări din Europa de Vest, acţiune pentru care au primit şi împărţit importante sume de bani.

Situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine, potrivit rechizitoriului, cu următoarele mijloace de probă: declaraţiile inculpaţilor L.V. , S.V. , G.I. , J.I. ; declaraţiile suspecţilor …., procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante; procesul-verbal de cercetare la faţa locului; procesul-verbal de conducere în teren; procese verbale de verificare şi percheziţie corporală sau auto; ordonanţe de ridicare bunuri şi indisponibilizare cu planşe fotografice şi acte conexe; procese verbale de identificare; proces verbal de cercetare în comun cu autorităţile ucrainene şi proces verbal de predare – primire persoane; copii acte; verificări efectuate în baza de date I.E. a Poliţiei de Frontieră privind evidenţa intrărilor şi a ieşirilor în/din ţară ; adresă I.G.P.F. Punct Comun de Contact Artand cu suport optic ataşat; proces verbal cu planşă foto; adresă Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei; proces verbal audiere suspecţi; proces verbal audiere inculpaţi.

Potrivit rechizitoriului, ca stare de fapt s-a reţinut că, la data de 02.09.2015, în jurul orei 19.40, o patrulă a poliţiei de frontieră aflată în exercitarea atribuţiunilor de serviciu pe raza localităţii Sarasău, a oprit pe D.N. 19 pentru control în dreptul sediului S.P.F. Sarasău, două autoturisme, unul marca Skoda Octavia, cu numărul de înmatriculare … specific Poloniei, condus de cetăţeanul ucrainean L.V. , cetăţean ucrainean, fiul lui …, născut la data de …1983 în loc. …, Ucraina, acelaşi domiciliu, …, Ucraina – posesor al paşaportului seria … şi unul marca BMW 523i cu numărul de înmatriculare … specific Slovaciei, condus de cetăţeanul ucrainean S. V., născut la data de …1990 în localitatea …, Ucraina, cu domiciliul în loc. …, Ucraina, posesor al paşaportului seria …, care circulau din direcţia Satu Mare spre municipiul Sighetu Marmaţiei.

În urma efectuării controlului autoturismelor, poliţiştii de frontieră au descoperit în autoturismul marca Skoda, pe bancheta din spate, trei cetăţeni afgani, respectiv o persoană de sex feminin, numita K.M. , fiica lui …, născută la data de …1992 în localitatea …, Afganistan, identitate declarată şi două persoane de sex bărbătesc, numiţii F.A. , fiul lui …, născut la data de ….1988 in localitatea …, Afganistan, identitate declarată şi M.S. , fiul lui …, de 13 ani, născut in Afganistan, identitate declarată, iar în autoturismul marca BMW 523i cu număr de înmatriculare … specific Slovaciei, alţi trei cetăţeni afgani, respectiv numiţii S.A. , fiul lui …, de 13 ani, născut în Afganistan, identitate declarată, H.A. , fiul lui …, de 17 ani, născut in localitatea …, Afganistan, identitate declarata, A.H. , fiul lui …, născut localitatea …, Afganistan, identitate declarată.

Totodată, poliţiştii de frontieră au observat trecând în viteză spre localitatea Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, autoturismul marca Volkswagen Passat de culoare albastru cu numărul de înmatriculare ….

Întrucât existau suspiciuni cu privire la faptul că persoanele din autoturismul marca Volskwagen Passat sunt în legătură cu persoanele din celelalte două autoturisme anterior menţionate, şi-au anunţat prin staţie emisie-recepţie colegii din cadrul sectorului Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei pentru a opri şi identifica persoanele din automobilul VW Passat.

La scurt timp organe din cadrul sectorului Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei au reuşit oprirea autovehiculului VW Passat mai sus identificat şi astfel s-a constatat (f. 58) că acest autoturism era condus de G.I. , cetăţean ucrainean, fiul lui …, născut la data de …1984 în loc. …, Ucraina, cu acelaşi domiciliu, …, Ucraina, posesor al paşaportului seria …, ce avea ca pasager pe numitul J.I. , cu dublă cetăţenie, maghiară şi ucraineană, născut la data de …1981, în localitatea …, Ucraina, posesor al paşaportului maghiar seria …. Aceste două persoane au fost conduse la sediul Poliţiei de Frontieră Sarasău, unde se aflau celelalte persoane ce au făcut parte din convoiul de trei autovehicule.

Din declaraţia inculpatului S.V. a reieşit faptul că acesta a intrat din Ungaria în România, la data de 02.09.2015, cu autoturismul marca Skoda, prin P.T.F. Valea lui Mihai, împreună cu inculpatul J.I. , care a coborât într-o localitate din România, ulterior, cel din urmă, fiind găsit în autoturismul marca Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare …, condus de inculpatul G.I. .

În acest sens au fost efectuate verificări la Punctul de Trecere a Frontierei Valea lui Mihai din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea şi s-a constatat faptul că inculpatul J.I. a intrat în România prin Punctul de Trecere a Frontierei Nyirabrany din Ungaria (Valea lui Mihai – România) împreună cu numitul S.V. , cu autoturismul marca BMW, în care, ulterior, au fost descoperiţi trei cetăţeni afgani. Iniţial, în urma verificării paşaportului maghiar cu seria … care aparţine inculpatului J.I. , reiese că acesta a ieşit din Ucraina la data de 01.09.2015, prin P.T.F. CSOP, intrând cu probabilitate mare în Ungaria.

Totodată, acest fapt reiese şi din înregistrarea video din data de 02.09.2015, pusă la dispoziţia organelor poliţiei de frontieră româneşti de către autorităţile din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nyirabrany din Ungaria.

În urma verificărilor efectuate în baza de date IE a Poliţiei de Frontieră privind evidenţa intrărilor şi a ieşirilor în/din ţară s-a constatat că inculpatul S.V. a intrat în România prin P.T.F. Valea lui Mihai cu autoturismul marca BMW în data de 02.09.2015, la ora 15:54:58.

De asemenea inculpatul L.V. a intrat în România prin PTF Sighetu Marmaţiei, în data de 02.09.2015, ora 16.21 cu autoturismul marca SKODA cu numărul de înmatriculare …, iar inculpatul G.I. a intrat în România prin PTF Sighetu Marmaţiei, în data de 02.09.2015, ora 18.22 cu autoturismul marca VOLKSWAGEN cu numărul de înmatriculare …. În mod evident ei veneau din Ucraina.

Având acestea stabilite s-a constatat că inculpaţii J.I. , L.V. , G.I. , în data de 01.09.2015 s-au aflat împreună în Ucraina, primul părăsind acest stat la data de 01.09.2015 cu destinaţia Ungaria unde s-a întâlnit cu S.V. împreună cu care a intrat în România prin P.T.F. Valea lui Mihai cu autoturismul marca BMW în data de 02.09.2015, la ora 15:54:58. În aceeaşi zi au intrat în România şi ceilalţi doi inculpaţi care iniţial au rămas în Ucraina, probabil pentru a pune la punct detaliile trecerii frauduloase a frontierei şi ulterior a transferului de afgani spre vestul Europei, astfel inculpatul L.V. a intrat în România prin P.T.F. Sighetu Marmaţiei, în data de 02.09.2015, ora 16.21 cu autoturismul marca SKODA cu numărul de înmatriculare …, iar inculpatul G.I. a intrat în România prin P.T.F. Sighetu Marmaţiei, în data de 02.09.2015, ora 18.22 cu autoturismul marca VOLKSWAGEN cu numărul de înmatriculare …. După ce au intrat în ţară, raportat la configuraţia în care au fost identificaţi inculpaţii de către organele de constatare, inculpatul G.I. ce conducea autoturismul marca VOLKSWAGEN cu numărul de înmatriculare …, s-a întâlnit cu inculpatul J.I. , pe care l-a preluat în autoturism, cei doi fiind persoanele ce trebuiau să supravegheze cele două autovehicule conduse de ceilalţi doi inculpaţi şi să le conducă în siguranţă spre graniţa de vest a României.

Cum autovehiculul marca VW a intrat în România la ora 18:22, iar cel Skoda la ora 16:21 ambele din Ucraina, iar autoturismul BMW a intrat în România din Ungaria la ora 15:54, cu probabilitate autovehiculul Skoda a fost acela care iniţial a preluat pe toţi cei 6 afgani fiind cel mai repede ajuns la locul unde au pătruns aceştia (afganii) în România. Plecând de la orele de intrare în România şi locurile pe unde au intrat s-a constatat că autovehiculele BMW şi VW au ajuns pe teritoriul României în apropierea graniţei cu Ucraina pe unde au traversat râul Tisa cetăţenii afgani, la momente apropiate temporal. Coroborând aceste elemente cu cele relatate de cetăţenii afgani s-a apreciat că este posibil că, după un plan atent stabilit, J.I. a coborât din autovehiculul BMW cu care a intrat în România din Ungaria şi în habitaclul acestuia au urcat trei dintre cei şase afgani (restul de trei rămânând în autovehiculul Skoda). Apoi J.I. a urcat în autovehiculul VW condus de G.I. , pornind astfel toate cele trei autovehicule deplasarea, care s-a încheiat în localitatea Sarasău pentru autoturismele Skoda şi BMW şi în localitatea Sighetu Marmaţie pentru autoturismul Vw Passat (locuri unde au fost interceptaţi de poliţia de frontieră).

Trecând de această dinamică analizând cele stabilite de organul de cercetare penală apare dincolo de orice dubiu legătura subiectivă dintre cei doi cetăţeni ucraineni prinşi în autovehiculul Volkswgen şi conducătorii autovehiculelor în care se aflau cei şase migranţi. Procesul verbal întocmit de organul de cercetare penală, la care este ataşată planşa foto (f. 269-274) este edificator în acest sens.

Mai mult, având în vedere cele mai sus relatate şi faptul că cei patru inculpaţi au intrat în România în aceeaşi zi prin două puncte vamale diferite la ore diferite din direcţii diferite, fiind apoi plasaţi spaţial şi temporal, identic (la locul unde au fost depistaţi şi opriţi de organele de frontieră) în acelaşi loc şi timp cu cetăţenii afgani s-a apreciat că aceştia au avut un plan bine pus la punct pentru efectuarea acţiunilor tipice infracţiunii de trafic de migranţi, fiind dincolo de evidenţă că prezenţa lor acolo nu era un produs al hazardului. Mai mult, în condiţiile în care trei dintre inculpaţi s-au aflat pe teritoriul Ucrainei cu o zi înainte de trecerea frauduloasă a frontierei de către cetăţenii afgani dinspre Ucraina înspre România, printr-un loc apropiat aceluia prin care apoi doi dintre inculpaţi au pătruns legal în România, arată legătura de fapt dintre cetăţenii afgani şi inculpaţi sau posibilii lor complici din Ucraina. Faptul că doi dintre inculpaţi au pătruns în 02.09.2015 în România dinspre vest, arată faptul că inculpaţii au verificat graniţa şi spaţiul adiacent acesteia, pentru o posibilă trecere ulterioară frauduloasă a frontierei de către cei 6 afgani şi aceea că planul a fost bine pus la punct, sincronizarea spaţio temporală (în zona Sarasău-Săpânţa) dintre cei patru inculpaţi cu cele 3 autoturisme fiind de asemenea bine realizată.

Astfel, în mod clar, autovehiculul marca Volkswagn avea ca şi rol în efectuarea traficului de migranţi, supravegherea drumului (antemergător-postmergător), pentru celelalte două autovehicule, mai exact Skoda şi BMW în care se aflau câte un şofer ucrainean şi câte trei cetăţeni afgani (aşa cum au fost şi interceptaţi de către poliţia de frontieră). O astfel de activitate ce presupune efort material şi logistic, cu siguranţă nu a fost efectuată de inculpaţi în scop umanitar, dovadă fiind faptul că asupra cetăţenilor ucraineni au fost descoperite sume semnificative de bani în euro, dolari, grivini şi forinţi, care au fost ridicate în vederea confiscării, iar asupra cetăţenilor afgani au fost descoperite bunuri cu înscrisuri în limba slavonă (ucraineană, rusă), bancnote ucrainene, precum şi cartele în reţeaua de telefonie ucraineană Kyivstar.

Cetăţenii afgani au afirmat, în prezenţa unui interpret vorbitor de limbă farsi, că au plecat din Afganistan cu intenţia de a ajunge în ţările din vestul Uniunii Europeană (Austria), iar în acest scop au plătit la plecarea din ţară sume de aproximativ 10.000 de dolari, astfel traversând mai multe ţări având traseul Uzbekistan – Kazakstan – Rusia – Ucraina. În Ucraina, un traficant i-a cazat pentru o scurtă perioadă de timp (între 3 şi 7 zile) în subsolul unei case (loc unde cei şase migranţi s-au întâlnit – patru dintre ei s-au întâlnit cu alţi doi soţi şi soţie). După acele zile, migranţii au fost urcaţi într-o maşină şi s-au deplasat până la frontiera cu staul român.

Alături de traficant au trecut frontiera în mod fraudulos, profitând de nivelul scăzut al râului Tisa, iar apoi s-au deplasat pe jos, prin vegetaţie, pe un câmp, aproximativ 20 de minute, până la o maşină care îi aştepta.

S-au urcat toţi în acea maşină şi s-au deplasat aproximativ 10 minute până într-un loc unde îi aştepta o altă maşină, iar trei dintre ei s-au urcat într-o a doua maşină ce îi aştepta. Astfel, pasageri în autovehiculul Skoda au fost K.M. , F.A. şi M.S. , iar în acela BMW S.A. , H.A. şi A.H. , primul condus de L.V. şi al doilea de S.V. , însoţiţi de autovehiculul VW Passat în care se aflau G.I. şi J. I..

Traseul cetăţenilor afgani preluaţi mai întâi de un autoturism şi mai apoi împărţiţi în număr egal cu cel de-al doilea autovehicul, ambele mai sus individualizate, a fost refăcut de către organele de cercetare penală împreună cu cei 6 afgani şi redat într-un proces verbal la care s-a ataşat o planşă foto.

La scurt timp, în configuraţia mai sus expusă, cele două autovehicule, urmate de cel de-al treilea, au fost oprite de către poliţiştii de frontieră şi persoanele din habitaclul celor trei autovehicule au fost conduse la sediul Poliţiei de Frontieră Sarasău.

Astfel, s-a apreciat că cei patru inculpaţi, cetăţeni ucraineni, în urma unei posibile înţelegeri comune cu alte persoane rămase neidentificate, care au călăuzit şi transportat 6 cetăţeni afgani ajutându-i să treacă frontiera de stat a României cu Ucraina prin apa râului Tisa, i-au transportat în continuare pe aceştia cu ajutorul a două autoturisme şi a unui autovehicul antemergător-postmergător către graniţa de vest a României, cu scopul de a facilita trecerea frauduloasă a acestei frontiere în drumul lor înspre ţări din Europa de Vest. În acest sens, inculpaţii împreună cu persoanele rămase neidentificate de pe teritoriul Ucrainei, au primit şi împărţit importante sume de bani, o parte dintre acestea fiind găsite în urma percheziţiilor auto.

Având în vedere această stare de fapt care reiese din procesele verbale de constatare a infracţiunii, de cercetare la faţa locului, de conducere în teren şi restul proceselor verbale întocmite de organele de constatare, declaraţiile suspecţilor de origine afgană coroborate cu cele ale martorului S. S. Parchetul a constatat că apărările celor patru inculpaţi ucraineni sunt mincinoase şi nu pot fi avute în vedere la stabilirea adevărului în cauză. De altfel, aceştia arată că au vorbit în engleză cu persoanele de origine afgană, persoane cu care organul de cercetare nu a putut comunica decât prin intermediul unui vorbitor de limbă farsi (dialect arab).

Trecând la soluţionarea cauzei, în baza probaţiunii administrate în cauză, instanţa constată că dosarul de urmărire penală conţine…

Din toată probaţiunea enumerată anterior, prezintă relevanţă, sub aspectul soluţionării cauzei pe fondul acesteia, procesul-verbal de cercetare la faţa locului (f.46-57), declaraţia martorului S. S. (f.148-149), declaraţiile inculpaţilor L.V. (f.60), S.V. (f.168-169), G. I. (f.178-179) şi J.I. (f.189-190).

Din perspectiva stabilirii vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpaţilor,declaraţiile suspecţilor M.S. (f.193-194), S. A. (f.197-198), A.H. (f.201-202), F.A. (f.204-205), H.A. (f.207-208), K. M. (f.210211) sunt irelevante. Astfel, primul dintre aceştia declară că a trecut frontiera în România, prin apa unui râu şi s-a deplasat pe jos, prin vegetaţie, pe un câmp, aproximativ 20 de minute până la o maşină care îi aştepta. S-au urcat toţi în maşină şi s-au deplasat aproximativ 10 minute până într-un loc unde îi aştepta o altă maşină unde trei dintre ei au urcat în aceasta. S.A. a arătat că a trecut frontiera in România prin apa unui râu împreună cu alte persoane, o persoană care vorbea limba ucraineană cu mască pe faţă şi un binoclu cu vedere pe timp de noapte i-a urcat în două maşini şi i-a dus până la frontieră. De acolo au trecut frontiera în România prin apa unui râu, deplasându-se ulterior prin vegetaţie, pe un câmp, până la o maşină care îi aştepta. S-au urcat toţi în acea maşină şi după aproximativ 10 minute, trei dintre ei au urcat într-o altă maşină. Aceeaşi versiune a fost prezentată şi de restul persoanelor audiate în calitate de suspecţi. Toţi au fost transportaţi iniţial cu o maşină, după care, trei dintre cei şase pasageri au fost mutaţi într-o altă maşină. Nici unul dintre suspecţi nu a fost întrebat care dintre inculpaţi a condus autoturismele, nici unuia nu i s-a cerut să-i identifice pe şoferii acestora, nici unul nu a fost întrebat dacă i-a văzut pe inculpaţii G.I. sau J.I. .

Este adevărat că există procesele-verbale de cercetare la faţa locului (f.45-57) dar, în lipsa unor declaraţii complete luate suspecţilor, în absenţa unei declaraţii concludente a martorului S.S. , rămân instanţei prea puţine pârghii în determinarea, fără echivoc, a unei stări de fapt reale. In esenţă, acest martor a arătat că a fost solicitat de organele poliţiei de frontieră să traducă declaraţiile a şase persoane de origine afgană, vorbitori ai dialectului farsi, în limba engleză. Cu privire la modul în care aceste persoane au ajuns în România, martorul a precizat faptul că cei şase ar fi declarat, fiecare separat, că destinaţia lor era Austria, Germania sau Suedia, fapt pentru care fiecare persoană a plătit suma de 10.000 dolari pentru deplasarea din Afganistan în statele ţintă. Până în România s-au deplasat pe ruta Afganistan-Uzbekistan-Kazahstan-Rusia-Ucraina, din Ucraina au trecut râul Tisa în România, de la malul râului, fiind conduşi peste câmp de un cetăţean ucrainean care i-a condus până la o comunicaţie unde au fost aşteptaţi de două autoturisme. Cetăţeanul ucrainean le-a indicat afganilor să se urce în maşini, iar conducătorii auto s-au pus în mişcare. După aproximativ 6 km au fost opriţi de poliţişti care le-au cerut să coboare din maşini. Ulterior, au fost conduşi la sediul poliţiei unde au fost cercetaţi. Referitor la persoana care le-au pus în legătură că călăuzele ucrainene, toţi cei şase cetăţeni afgani au declarat că un cetăţean afgan cu prenumele A. a contactat telefonic călăuzele ucrainene, acesta fiind şi cel care a încasat contravaloarea deplasării din Afganistan în ţările de destinaţie, câte 10.000 dolari. Nici prin intermediul acestui martor, care a asigurat traducerea, cetăţenii afgani nu au fost întrebaţi nimic referitor la persoanele care au condus autoturismele, nu li s-a cerut să-i identifice pe aceştia. Nu au fost întrebaţi dacă i-au văzut pe inculpaţii G.I. sau J.I. . Şi această declaraţie este irelevantă pentru instanţă nefiind important nici ce traseu au urmat cetăţenii afgani din ţara lor de origine şi nici câţi bani au plătit călăuzelor. Practic, eliminând declaraţiile pe care le apreciem ca irelevante, probaţiunea se reduce la procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi la declaraţiile inculpaţilor. Doi dintre aceştia, G.I. şi J.I. nu au recunoscut în faţa instanţei implicarea lor în activitatea infracţională şi nici declaraţiile celorlalţi inculpaţi nu i-au incriminat, astfel că, în privinţa acestora, singura probă rămasă – procesul verbal de cercetare la faţa locului – este insuficientă. In acest act procedural se confirmă legitimarea persoanelor identificate în autoturismul marca BMW de culoare neagră, cu număr de înmatriculare … specific Slovaciei, condus de numitul S.V. şi în autoturismul marca Skoda Octavia de culoare albastru, cu număr de înmatriculare … specific Poloniei, condus de numitul L.V. . De asemenea, în acest act procedural sunt menţionate obiectele şi bunurile găsite cu ocazia efectuării percheziţiilor celor două autoturisme şi „consemnează” primele declaraţii date de persoanele de origine ucraineană, devenite ulterior inculpaţi, şi de persoanele de cetăţenie afgană, audiate ulterior în calitate de suspecţi. Fără a face o analiză foarte riguroasă a cerinţelor pe care trebuie să le îndeplinească, potrivit art. 195 Cod procedură penală, un proces-verbal de cercetare la faţa locului (dată fiind etapa procesuală în care ne aflăm, cea a judecăţii) instanţa poate să constate că aceste „declaraţii” nu conţin suficiente elemente de natură să convingă instanţa de temeinicia trimiterii în judecată a tuturor inculpaţilor. Dacă între cetăţenii afgani şi inculpaţii S.V. şi L.V. (conducătorii autoturismelor) s-a putut stabili o legătură ce va atrage răspunderea penală a acestora din urmă, nu acelaşi lucru se poate susţine şi despre inculpaţii G.I. şi J.I. . Nu există nici o probă că cei doi sunt implicaţi în infracţiunea pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, simplele deducţii făcute în dosarul de urmărire penală neputând constitui temei de condamnare a acestora. Condamnarea se pronunţă, potrivit art. 396 alin.2 Cod procedură penală, dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, condiţii ce nu sunt întrunite în cauză cu privire la inculpaţii G.I. şi J.I. .

În lipsa unor probe clare, de vinovăţie, a inculpaţilor G.I. şi J.I. , instanţa va dispune achitarea acestora în temeiul art. 396 alin.5 Cod procedură penală cu trimitere la art. 16 lit.c Cod procedură penală.

In ceea ce-i priveşte pe inculpaţii L.V. şi S.V. , în faza de judecată, la termenul din 23 februarie 2016, aceştia au fost audiaţi, ambii arătând că recunosc săvârşirea infracţiunii solicitând judecarea lor potrivit dispoziţiilor art. 375 Cod procedură penală, cerere ce le-a fost admisă de instanţă. La acelaşi termen au fost audiaţi cu privire la activitatea infracţională a celorlalţi doi inculpaţi, însă declaraţiile lor sunt în sensul neimplicării celor doi în infracţiunea săvârşită şi, ulterior, asumată de inculpaţii a căror condamnare va fi dispusă prin prezenta.

Instanţa reţine vinovăţia inculpaţilor S.V. şi L.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de migranţi. In esenţă, fapta acestor doi inculpaţi, cetăţeni ucraineni care, în urma unei înţelegeri comune cu alte persoane rămase neidentificate care au călăuzit şi transportat 6 cetăţeni afgani, ajutându-i să treacă frontiera de stat a României cu Ucraina prin apa râului Tisa, i-au transportat în continuare pe aceştia cu ajutorul a două autoturisme, către graniţa de vest a României cu scopul de a facilita trecerea frauduloasă a acestei frontiere în drumul lor înspre ţări din Europa de Vest, acţiune pentru care au primit şi împărţit importante sume de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de migranţi, prevăzută de art.263 alin.1 şi 2 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal, pentru care vor fi condamnaţi la pedeapsa de câte 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev.de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal, în raport de poziţia de recunoaştere a acestora, implicit de dispoziţiile art. 396 alin.10 Cod procedură penală.

Gravitatea faptei inculpaţilor, analizată din perspectiva persoanei acestora, a modalităţii de comitere a infracţiunii, din numărul mare de persoane traficate, conduce instanţa spre această modalitate de executare a pedepsei.

In temeiul art.399 alin.1 Cod procedură penală se va menţine măsura arestării preventive a inculpaţilor S.V. şi L.V. , iar în baza art. 72 alin.1 Cod penal scade din pedeapsa aplicată inculpaţilor reţinerea din data de 03.09.2015 şi arestul preventiv începând cu data de 04.09.2015, la zi. Starea de arest preventiv în care s-au aflat inculpaţii pe parcursul procesului penal s-a fundamentat pe aprecierea indiciilor care pot să stea la baza luării unei asemenea măsuri şi care nu sunt identice cu probele certe avute în vedere de instanţă la momentul soluţionării cauzei.

In temeiul art. 112 lit.b Cod penal se va dispune confiscarea de la inculpaţii S.V. şi L.V. a bunurilor indicate în dispozitiv, iar în baza art. 397 alin.3 cu trimitere la art. 255 Cod procedură penală se va dispune restituirea către inculpaţii G.I. şi J.I. a bunurilor indicate, de asemenea, în dispozitivul prezentei.

Se va dispune confiscarea şi distrugerea obiectelor ridicate de la cetăţenii afgani în baza ordonanţei din 02.09.2015 (fila 125 dosar urmărire penală).

În raport de soluţia de condamnare a inculpaţilor L.V. şi S.V. şi de dispoziţiile art. 274 alin. 2 Cod procedură penală, aceştia vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar restul cheltuielilor judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, potrivit art. 275 alin. 3 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE:

In baza art. 396 alin.2 Cod procedură penală condamnă pe inculpaţii:

S.V. – …, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla, şi

L.V. – …, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla, pentru săvârşirea infracţiunii de:

– trafic de migranţi prev.şi ped.de art. 263 alin.1 şi alin.2 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit.a Cod penal, a art. 396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev.de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal.

Potrivit art. 65 alin.1 Cod penal interzice inculpaţilor drepturile prev.de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal.

In temeiul art. 399 alin.1 Cod procedură penală menţine măsura arestării preventive a inculpaţilor S.V. şi L.V. , iar în baza art. 72 alin.1 Cod penal scade din pedeapsa aplicată inculpaţilor reţinerea din data de 03.09.2015 şi arestul preventiv începând cu data de 04.09.2015, la zi.

În baza art. 396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit.c Cod procedură penală achită pe inculpaţii:

G.I. – …, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla, şi

J.I. – …, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi prev.şi ped.de art. 263 alin.1 şi alin.2 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit.a Cod penal.

În temeiul art. 399 alin.2 Cod procedură penală dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor arestaţi preventiv G.I. şi J.I. .

Cu aplicarea art. 399 alin.4 cu trimitere la art. 399 alin.2 Cod procedură penală.

In temeiul art. 112 lit.b Cod penal, dispune confiscarea de la inculpatul S.V. a următoarelor bunuri:

-autoturismul …, cu care au fost transportaţi trei cetăţeni afgani;

-telefon mobil … cu cartelă SIM inscripţionată … nefuncţional;

-dispozitiv tip GPS …

-telefon mobil …;

-suma de 1.000 forinţi, …).

In temeiul art. 112 lit.b Cod penal, dispune confiscarea de la inculpatul L.V. a următoarelor bunuri:

-autoturismul …, cu care au fost transportaţi trei cetăţeni afgani;

-telefonul mobil …;

-telefon mobil …;

-cartelă telefonică …;

-cartelă telefonică …;

-suma de 40 euro ….

În baza art. 397 alin.3 cu trimitere la art. 255 Cod procedură penală dispune restituirea către inculpatul G.I. a următoarelor bunuri:

-autoturism …, indisponibilizat la sediul ST.P.F. Maramureş, …;

-permisul de conducere …;

-card bancar …;

– două carduri …;

– două carduri …;

– un card …;

– certificatul de inspecţie tehnică auto …;

– certificatul de inspecţie de control al emisiilor …

– asigurarea … pentru autoturismul …;

-documentul în limba ucraineană intitulat … … ;

-documentul în limba ucraineană …;

– un număr de 5 (cinci) documente în limba ucraineană …;

– suma de 300 USD …;

– suma de 120 euro …;

– suma de 1.200 grivini …).

În baza art. 397 alin.3 cu trimitere la art. 255 Cod procedură penală dispune restituirea către inculpatul J.I. a următoarelor bunuri:

-suma de 25 euro …;

-suma de 200 dolari …;

-suma de 748 grivini …;

-suma de 493.500 forinţi …).

Dispune confiscarea şi distrugerea obiectelor ridicate de la cetăţenii afgani în baza ordonanţei din 02.09.2015 (fila 125 dosar urmărire penală), după cum urmează:

-de la cetăţeanul afgan F.A. : o cutie cu cremă …, cu înscrisuri în limba slavonă; un pachet de şerveţele umede cu înscrisuri în limba slavonă.

-de la cetăţeanul aflat S.A. : o cartelă ucraineană nefolosită …; o bancnotă de 10 grivini … şi o bancnotă de 2 grivini …; două bonuri fiscale ucrainene ….

-de la cetăţeanul afgan H.A. : un telefon …; o cartelă ucraineană ….

In baza art. 274 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpaţii L.V. şi S.V. la câte 2.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, iar restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu apel în termen de 10 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 14 aprilie 2016.

PREŞEDINTE GREFIER