Numărul de dosare intrate pe rolul instanţelor Tribunalului şi judecătoriilor din judeţul Cluj, în cursul anului 2017 a crescut cu peste 3.000, faţă de anul anterior, ridicându-se la nivelul de 63.798 de cauze. Din acestea aproape un sfert s-au înregistrat pe rolul Tribunalului, 14.544 de dosare, mai mult cu 2.554 faţă de 2016.

Potrivit magistratului Ana Sorina Seleşiu, preşedintele Tribunalului Cluj, una din cauzele creşterii numărului de litigii, cu aproape o cincime, o reprezintă dosarele comerciale, venite de la Tribunalul Specializat.

Seleşiu a concluzionat că gradul de performanţă general la nivelul Tribunalului Cluj a fost anul trecut foarte eficient, în condiţiile în care creşterea volumului de activitate a fost de 21,3 la sută. Încărcătura pe un judecător la Tribunalul Cluj a fost anul trecut de 585 de dosare, faţă de 550 în anul anterior, în condiţiile în care faţă de schema de 39 magistraţi, au funcţionat doar 35, cu cea mai bună operativitate la contencios şi penal.

Operativitatea pe Tribunal şi judecătorii a fost afectată de creşterea numărului de dosare, încadrându-se la indicatorul suficient. La stocul de dosare la finalul anului trecut instanţele s-au încadrat în gradul eficient. Ponderea dosarelor închise într-un an  a fost de foarte eficient, la fel ca şi durata medie de soluţionare. La capitolul redactări peste termenul legal, încadrarea instanţelor de judecată s-a făcut la gradul satisfăcător.

Casare din practica neunitară a instanţelor

În ce priveşte atacabilitatea hotărârilor, din cele 61.557 de soluţii, 13.230 au fost atacate la instanţele superioare, reprezentând un procent de 21,49 la sută. Au fost desfiinţate sau modificate în căile de atac un număr de 1.760 soluţii, reprezentând 2,86 la sută.

Indicele de casare, respectiv numărul de soluţii modificate a fost de 0,82 la sută la Tribunal, adică 122 de soluţii din 14.851 de pronunţări, 3,99 la sută la Judecătoria Cluj Napoca, adică 1.57 din 26.439 pronunţări, 3,19 la sută, la Judecătoria Turda, 274 din 8.588, 2,32 la sută la Judecătoria Dej, 98 din 4.223, 2,94 la sută la Judecătoria Gherla, 143 din 4.853, 2,53 la sută la Judecătoria Huedin, 66 din 2.603.

Principalele motive de casare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de tribunal şi instanţele din raza sa de activitate au fost greşita apreciere asupra condiţiilor de luare a măsurilor preventive sau de înlocuire a acestora, la drepturi şi libertăţi, greşita apreciere asupra condiţiilor de aplicare a sancţiunii nulităţii relative, la camera preliminară, greşita efectuare a deducerii perioadei executate, a executarea hotărârilor penale.

Greşita individualizare a pedepsei, greşita apreciere a probelor, omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra măsurior asiguratorii, intervenţia Curţii Constituţionale ulterior soluţionării cauzei în primă instanţă, la soluţionarea acţiunilor penale.

În materie civilă şi de contencios administrativ, greşelile mai frecvente au constat n insuficienta preocupare pentru stabilirea raporturior juridice reale dintre părţi, necalificarea situaţiei juridice a bunurior ce constituie obiectul litigiului, neverificarea legitimării procesuale a părţilor, judecarea unor procese în fond sau apel cu lipsă de procedură, nelămurirea contradicţiilor dintre probele administrate, aplicarea greşită ori necorespunzătoare a unor norme sau instituţii de drept, depunerea de către părţi de acte noi în calea de atac.

Seleşiu a mai indicat drept cauză a casării soluţiilor practica neunitară a instanţelor de control judiciar, în special în materia litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale, dar şi în alte materii. La fel, lipsa de coerenţă, previzibilitatea şi predictibilitatea legislaţiei, aflată într-o dinamică accentuată.

Trei sferturi din buget la salarii

Tribunalul a primit din partea Ministerului de Justiţie anul trecut resurse bugetare în valoare de 42,612 milioane lei, cu 2 milioane lei peste nivelul anului anterior. Din acestea au fost alocate pentru salarii 36,338 milioane lei, pentru bunuri şi servicii 2,336 milioane lei, pentru despăgubiri civile din sentinţe ale salariaţilor 1,066 milioane lei, pentru investiţii şi dotări 1,728 milioane lei, iar pentru ajutoarele publice 1,142 milioane lei.

La capitolul cheltuieli, energia electrică, gazul şi păcura au costat 920.490 lei, hârtia şi consumabilele 497.981 lei, obiectele de inventar 142.700 lei, reparaţiile curente 185.951 lei. Biblioteca a fost aprovizionată cu lucrări de specialitate în valoare de 3.183 lei.

Din resursele bugetare alocate pentru cheltuieli salariale, Tribunalul a plătit pentru transport la locul de muncă 247.554 lei, pentru chirii 1,140 milioane lei, asistenţă medicală 59.994 lei, călătorii 110.867 lei, diurne 4.108 lei, concedii medicale 133.643 lei plătite de angajator, plus 309.734 lei (recuperate de la CJAS), contribuţii la asigurări sociale 6,080 milioane lei, salarii de bază cu sporuri 27,955 milioane lei.

Onorariile cu expertizele au fost 32.706 lei, cu avocaţii din oficiu 1 milion lei, cu traducătorii 69.083 lei.

Din resursele pentru investiţii, Tribunalul a plătit anul trecut pentru aparate de aer condiţionat 94.017 lei, calculatoare şi imprimante 128.423 lei, lucrările de reparaţii la Judecătoria Gherla 1,4 milioane lei, iar pentru sistemul video de la Judecătoria Gherla 47.966 lei.