Opera Naţională Română din Cluj-Napoca are plăcerea de a vă invita Vineri, 30 martie 2018, de la ora 18:30, la premiera absolută a spectacolului de balet ”Tânărul și moartea” de Constantin Rîpă. (Foto Nicu Cherciu)

Creația compozitorului clujean ne va surprinde prin bogăția sa stilistică și emoțională, în cadrul unui spectacol dedicat prin excelență Centenarului Marii Uniri și prezentat în lumina reflectoarelor pentru întâia oară.

Premiera coregrafică ce se bucură de o complexă redare lirică și coregrafică ne va purta prin spațiu și timp, pe parcursul celor trei acte ale sale, de la Atena lui Pericle și personajele sale mitologice, la Parisul secolului XIX și legenda naiadei Senei, poposind pe tărâmul mioritic, printre destinele a trei protagoniști sortiți pieirii și trăirile care îi încearcă pe aceștia, redate expresiv prin muzică și dans.

Primul act, intitulat ”Efebul rănit” ne aduce mirajul mitologiei și culturii Greciei Antice a secolului V î.Hr. din epoca lui Pericle, când devenim camarazii unui tânăr efeb pornit cu eroism și încredere la prima sa luptă. Curajul și entuziasmul specifice tinereții, dar și lipsa experienței în război, îi aduc în scurt timp răni puternice, în pofida revenirilor încrezătoare ale efebului, care, în final, cade învins. Fiorul morții îl găsește, însă, cu sentimentul curajului îndeplinit în suflet, onorat de camarazii care îl înmormântează precum un erou.

Izul franțuzesc este cel caracterizant pentru al doilea act al spectacolului, denumit ”Tânărul măturător și naiada Senei”, inspirat de volumul de poezii al poetului francez Jacques Prévert, unul dintre autorii preferați ai compozitorului. Vrăjit de stilul spiritual și totodată profund al autorului francez, dar în special de ineditul unuia dintre poemele acestuia, maestrul Rîpă surprinde în a doua parte a libretului său povestea unui tânăr măturător pe malul Senei, în Parisul secolului al XIX-lea. Într-un context supranatural, destinul acestuia este păzit de Bătrânul înger al măturătorilor, dar și legat de fascinantele naiade, zâne ale apelor, despre care legenda spune că domină adâncurile și cheile fluviului francez. Dornic să trăiască efervescența iubirii, tânărul se lasă ademenit de una dintre naiadele Senei, pentru care se aruncă în vâltoarea apei, fără a mai putea fi salvat de Bătrânul Înger protector al măturilor. Actul II se încheie tot cu un marș funebru, dar oarecum caricaturizat, care va fi în schimb înnobilat cu o secvență melodică pe celebra sintagmă Dies Irae, Dies Illa.

Sub puternicul concept al ”Jertfei solare”, ultimul act îl are în centru pe tânărul păstorașul din cea mai cunoscută producție folclorică a poporului român: balada ”Miorița”. Creația Maestrului Rîpă revine, așadar, după un periplu artistic ce traversează spații și timpi diferiți, în autenticul peisajului mioritic, prin povestea atribuită prin excelență neamului nostru. Celebră pentru răspândirea sa în peste o mie de variante prezente în toate provinciile românești, poezia descoperită și culeasă de Aleco Russo, preluată, prelucrată și publicată de Vasile Alecsandri, este stilizată acum de autorul libretului și interpretată prin dans. Contribuția esențială adusă de autorul și compozitorul Constantin Rîpă se regăsește în însuși laitmotivul baladei – invidia și jaful privite în mod tradițional drept factori declanșatori ai punctului culminant, precum și resemnarea păstorașului conștient de moartea sa iminentă – sunt transformate de autorul libretului în ceea ce acesta numește idealul liric al uciderii: tinerețea și frumusețea (fizică și morală) care determină pizma și gelozia celorlalți doi ciobani.

”Astfel am dat o altă înfățișare muzicală tânărului mioritic, pe care l-am proiectat ca jertfă a luminii și frumuseții (”jertfă solară”) […] Cu toate acestea, finalul său nu este tragic. Visul mamei sale – Maica bătrână, pornită mai târziu în căutarea lui – îl înfățișează pe păstoraș ca mire al unei ,,mândre crăiese”, alături de care pășește către lumină, înspre soare, într-un cadru monumental al naturii.”

https://www.youtube.com/edit?o=U&video_id=NVEi1jQ7HkU

Constantin Rîpă

Creația distinsului prof. univ. dr. Constantin Rîpă, autorul libretului și totodată compozitor al acestei lucrări, și-a găsit materializarea vizuală prin regia artistică a Inei Hudea și Octavian Popa, totodată coregraf al premierei alături de Florin Ciobanu. Scenografia poartă semnătura Lilianei Moraru.

Protagoniștii premierei sunt Mircea Munteanu, Adelina Filipaș, Dan Haja, Lucian Bacoiu, Liana Taloș, alături de Ansamblul de Balet al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.

Redarea muzicală aparține Orchestrei Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, aflată sub bagheta apreciatului dirijor Adrian Morar.

”Tânărul și moartea” de Constantin Rîpă este o provocare coregrafică cu o tematică profundă – destinele tragice a trei tineri, în contexte spațio-temporale diferite. În viziunea spectaculară pe care o vom prezenta publicului va fi vorba despre unul și același tânăr, a cărui moarte prematură, în fiecare spațiu-timp, nu îi va permite să se împlinească prin iubire, ca ființă. Iată de ce am creat un personaj simbolic – Purtătoarea de suflete – care îl va ,,trece” dintr-un spațiu-timp în următorul, ajungând ca în tabloul mioritic, aceasta să se identifice cu ,,fata de crai”, din dorința de a-l ajuta să-și întâlnească iubirea.

Materialul sonor deosebit de plastic și sugestiv, indicațiile minuțioase ale compozitorului au dat naștere unor ipostaze scenice pline de încărcătură emoțională și culoare. Eu cred sincer că modul în care publicul respectă și ,,gustă” muzica contemporană românească depinde în cea mai mare măsură de noi, realizatorii spectacolului.”

Ina Hudea

”Muzica acestui balet mi-a oferit mari disponibilități pentru o creație coregrafică de excepție, asigurându-mi mari suprafețe muzicale care să fie acoperite cu o acțiune dramatică exprimată prin dans […]  Întrucât muzica a fost compusă în perioada contemporaneității, nu puteam concepe o coregrafie de tradiție clasică. Am căutat, deci, să realizez un stil aparte, cât mai corespunzător muzicii, atât din punct de vedere al mișcării propriu-zise, dar mai ales la nivel de expresie. Am adăugat și elemente de actorie, precum pantomima, mimica, un joc actoricesc care să intensifice și să anime cât mai mult posibil acțiunea scenică.

O altă provocare în elaborarea parcursului coregrafic a constituit-o adaptarea la esența și diferențele istorice ale celor trei epoci – Antichitatea greacă, Parisul secolului XIX, ancestralitatea folclorică din balada Miorița. Caracterul general al fiecărei epoci trebuia să transpară prin dans, un dans care să redea atât austeritatea antică, boemia franceză, cât și manifestarea prin joc a sufletului românesc. Pentru realizarea celui din urmă aspect a trebuit să apelez la un specialist în dans popular, regăsit în persoana domnului Florin Ciobanu.”

Octavian Popa

Tânărul și moartea include, așadar, surprinzătoarele și multiplele ipostaze ale fenomenului morții, ca o consecință a sacrificiului de sine, a intensității sentimentului dragostei care pune în umbră orice pericol implicit, sau care este dublat de sentimentul resemnării și al speranței eternității.

Vă așteptăm să deveniți primii spectatori ai acestei premiere absolute vineri, 30 martie 2018, precum și cu ocazia celei de-a doua reprezentații de duminică, 1 aprilie 2018. Biletele ambelor spectacole sunt puse în vânzare la Agenţia Teatrală și online, pe biletmaster.ro .