Filarmonica Transilvania prezintă clujenilor vineri, de la ora 19, al Casa Universitarilor, Simfonia fantastică a lui Berlioz şi Concertul de vioară de Ceaiovsi, sub bagheta lui Ştefan Geiger, cu solistul Sarah Christian.

Concert simfonic – dirijor Stefan Geiger

Vineri, 29 martie 2019, ora 19, Abonament 19
Colegiul Academic

Orchestra Filarmonicii de Stat “Transilvania”

Stefan Geiger dirijor
Sarah Christian vioară

Piotr Ilici Ceaikovski
Concertul pentru vioară, în Re major, op. 35
Hector Berlioz
Simfonia fantastică, op. 14

Eveniment realizat cu sprijinul Centrului Cultural German

Vineri, 29 martie, dirijorul Stefan Geiger, cunoscut la Cluj pentru dirijarea acompaniementelor filmelor ”Aventurile Prințului Ahmed” (Parcul Central), ”Cutia Pandorei” (Filarmonica de Stat ”Transilvania”) și ”Metropolis” (în cadrul TIFF, la Castelul Banffy din Bonțida), revine pe scena Filarmonicii cu un eveniment de excepție: ”Simfonia fantastică” de Berlioz, una dintre cele mai cinematografice lucrări muzicale. În deschidere, Concertul pentru vioară în Re major, cu invitata Sarah Christian.

În octombrie 1877, Ceaikovski a plecat de acasă în urma unui mariaj dezastruos care a durat mai puţin de trei luni. Depresia puternică ce l-a copleşit a avut însă un cu totul alt efect decât ar fi fost de aşteptat: o criză ce ar fi blocat orice activitate creativă a avut la Ceaikovski rezultate complet contrare.

A părăsit Rusia şi a reluat compoziţia a două dintre lucrările lui cele mai de succes, opera Evgheni Oneghin şi Simfonia a IV-a. În martie 1878, când a plecat din Italia la Clarens, în Elveţia, a compus Concertul pentru vioară cu o viteză remarcabilă.

Concertul pentru vioară este mai puţin dramatic faţă de Concertul pentru pian nr. 1, compus în 1875. Din punct de vedere al bogăţiei conţinutului şi al concepţiei întregului, prima parte este ea însăşi un concert. Din moment ce ambele teme sunt lirice, contrastul este realizat prin alternarea pasajelor pentru vioară şi ansamblu orchestrate transparent cu secţiunile mult mai bogate dedicate exclusiv orchestrei. Eleganta parte lentă începe la instrumentele de suflat din lemn, iar sonoritatea viorii soliste este reţinută şi discretă. Ritmurile vii, ce amintesc de dansurile populare, caracterizează finalul, într-o explozie de virtuozitate a instrumentului solist.

Lucrarea cea mai spectaculoasă a serii este însăSimfonia fantastică: Episod din viaţa unui artist, în cinci părţi, de Hector Berlioz.

Pe 11 septembrie 1827, Berlioz a participat, la Teatrul Odeon din Paris, la un spectacol cu piesa Hamlet, pus în scenă de o companie londoneză. Rolurile feminine erau interpretate de o actriţă de 27 de ani, Harriet Smithson, de care compozitorul s-a îndrăgostit pe loc. Engleza lui era, în cel mai bun caz, precară, iar Berlioz a plecat de la spectacol cu un amalgam de emoţii. A compus această lucrare ca pe o declarație de dragoste la adresa acestei actrițe.

Programul iniţial al Simfoniei a trecut prin numeroase modificări. În ultima versiune, un artist tînăr şi sensibil – însuşi Berlioz – trăieşte experienţa unor viziuni – cele cinci părţi ale lucrării – în care iubita lui este reprezentată muzical printr-o temă numită ideea fixă, întâlnită în fiecare parte, dar de fiecare dată sub o altă formă. Este o lucrare ca o poveste, în care imaginile sunt sugerate de muzică și a cărei putere cinematografică este foarte mare.

Informații despre artiști:

Stefan Geiger

Director muzical al Orchestrei Simfonice din Paraná (Brazilia), Stefan Geiger s-a născut într-o familie de muzicieni, în care a învăţat să cînte la pian, vioară, tobe şi trombon. A fost apoi distins cu numeroase premii la competiţii internaţionale (Concours International du Festival de Musique de Toulon 1989, concursul Festivalului „Primăvara de la Praga” 1992) şi a fost bursier al Fundaţiei Academice Germane.

Şi-a început cariera muzicală a instrumentist: a fost, mai întîi, trombonist la Opera de Stat din München, apoi la NDR Elbphilharmonie Orchester din Hamburg.

În 1996, după ce şi-a obţinut diploma în dirijat şi a fost asistent al dirijorilor Christoph Eschenbach, Valeri Gergiev şi Christoph von Dohnanyi, a fost numit director artistic al Landesjugendorchester din Bremen. Printre orchestrele pe care le-a dirijat se numără Schleswig-Holstein Festival Orchester, Ensemble Resonanz, Würzburger Philharmoniker, Nürnberger Symphoniker, Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, Orchestra Filarmonicii „Transilvania”, Orquestra de Câmara da Cidade de Curitiba, Orchestra Simfonică Radio din Bucureşti şi Orchestra Română de Tineret.

Stegan Geiger este co-fondator şi director al comitetului de selecţie al „German Games Music Awards”, o competiţie în cooperare cu Radio Bremen, prin care tinerilor compozitor li se oferă o platformă pentru a scrie partituri pentru jocuri video. Această iniţiativă s-a bucurat de foarte mult succes, iar transmiterea pe internet a ediţiei din 2012 a fost una dintre cele mai vizionate evenimente de acest tip pe Arte Liveweb.

Sarah Christian

Născută în Augsburg, Sarah Christian a absolvit Universitatea „Mozarteum” din Salzburg şi Colegiul de Muzică „Hanns Eisler” din Berlin. S-a perfecţionat la cursuri de măiestrie susţinute de Thomas Brandis, Donald Weilerstein, Rainer Schmidt, Maxim Vengerov şi Miriam Fried. În prezent, este concertmaestru al Orchestrei de Cameră din Bremen.

A colaborat cu dirijori şi orchestre de renume, ca Deutsches Symphonie-Orchester Berlin, BBC Symphony Orchestra, Camerata Salzburg, Orchestra Simfonică din Klagenfurt, Filarmonica din Auckland, Kammerakademie Potsdam, pe scene din Europa, China, Japonia, America de Sud şi Statele Unite. A fost distinsă cu premii la competiţii importante de profil, ca „Johannes Brahms, „Mendelssohn”, „Michael Hill”, „Louis Spohr”, „Kocian” şi „Henri Marteau”. Cel mai recent este Premiul II la Concursul ARD din München, ediţia din 2017 (în care Premiul I nu a fost acordat). A primit, de asemenea, Medalia „Yehudi Menuhin” a Universităţii din Salzburg şi Medalia „Szymon Goldberg” la concursul omonim din Meissen.

Pe lângă activitatea sa în orchestre, Sarah Christian este preocupată şi de muzica de cameră, fiind invitată să susţină recitaluri la festivaluri ca cele din SchleswigHolstein, Heimbach şi Schwetzingen. În anul 2015, a iniţiat, la Augsburg, propria sa serie de muzică de cameră, intitulată „Freistil”. Un implus hotărîtor a fost pentru ea colaborarea cu Cvartetul Hagen, precum şi colaborările frecvente cu muzicieni ca Lars Vogt, Jörg Widmann, Tanja Tetzlaff şi Maximilian Hornung.

Compact discul său de debut, conţinînd lucrări de Prokofiev şi Schubert, a fost lansat în iunie 2017 de casa GENUIN.

Geanina Simion

Oana Andreica