Stagiunea aniversară 2025/2026 marchează vineri, 3 octombrie 2025, ora
19.00 un moment de excepție, și anume inaugurare sălii Héritage a
Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” cu un concert extraordinar al Corului și Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania”, la
pupitrul dirijoral aflându-se ambii dirijori ai Filarmonicii clujene,
Maeștrii Lawrence Foster, dirijor emerit, și Cristian Mandeal, dirijor
principal; dirijorul corului – Maestrul Cornel Groza.
Pe scena noii săli Héritage a ANMGD vor urca și soliștii Anita Hartig –
soprană, Cristina Damian – mezzosoprană, Marius Vlad Budoiu – tenor și
Mihai Damian – bariton.

       Filarmonica de Stat „Transilvania”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj

Filarmonica de Stat „Transilvania” la 70 de ani

Concert extraordinar de inaugurare a săli Héritage a Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”

Vineri, 3 octombrie 2025, ora 19.00

Sala Héritage, ANMGD, Strada Bucium nr. 2

Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”

Lawrence Foster dirijor

Cristian Mandeal dirijor

Gabriel Croitoru vioară

Anita Hartig soprană

Cristina Damian mezzosoprană

Marius Vlad Budoiu tenor

Mihai Damian bariton

Cornel Groza dirijorul corului

George Enescu

Rapsodia română nr. 1, în La major, op. 11

Max Bruch

Concertul pentru vioară nr. 1, în sol minor, op. 26

Ludwig van Beethoven

Simfonia nr. 9, în re minor, op. 125

Concert realizat în parteneriat cu Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”

Stagiunea aniversară 2025/2026 marchează vineri, 3 octombrie 2025, ora 19.00 un moment de excepție, și anume inaugurare sălii Héritage a Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” cu un concert extraordinar al Corului și Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania”, la pupitrul dirijoral aflându-se ambii dirijori ai Filarmonicii clujene, Maeștrii Lawrence Foster, dirijor emerit, și Cristian Mandeal, dirijor principal; dirijorul corului – Maestrul Cornel Groza. Pe scena noii săli Héritage a ANMGD vor urca și soliștii Anita Hartig – soprană, Cristina Damian – mezzosoprană, Marius Vlad Budoiu – tenor și Mihai Damian – bariton.

Despre lucrări

George Enescu – Rapsodia română nr. 1, în La major, op. 11

Puține lucrări muzicale românești au dobândit o notorietate universală comparabilă cu Rapsodia română nr. 1, compusă de George Enescu în august 1901, la vârsta de 20 de ani. Prezentată în premieră absolută la Ateneul Român, la 23 februarie 1903, sub bagheta compozitorului, lucrarea a devenit rapid cartea de vizită a muzicii simfonice românești pe marile scene internaționale.

Enescu a reunit în această partitură 14 teme folclorice, din mediul urban și rural (hore, sârbe, doine, cântece de petrecere), păstrându-le autenticitatea și în același timp transfigurându-le prin rafinamentul unei orchestrații clasice. În această sinteză, el a preluat tradiția romantică a rapsodiei, gen cultivat în secolul al XIX-lea de Liszt sau Brahms, dar a imprimat totodată și un accent identitar puternic, ridicând melosul românesc la rang de limbaj simfonic universal.

Max Bruch  – Concertul pentru vioară nr. 1, în sol minor

Finalizat într-o primă versiune în 1866 și revizuit în colaborare cu marele violonist Joseph Joachim, Concertul pentru vioară nr. 1 în sol minor a fost prezentat în forma sa definitivă la Bremen, în 1868. Bruch, care se afirma atunci ca dirijor și compozitor romantic, a reușit să îmbine virtuozitatea cântului solistic cu o orchestrație viguroasă, creând una dintre cele mai longevive și iubite partituri din repertoriul concertant. De la David Oistrakh până la Anne-Sophie Mutter sau violoniștii generațiilor recente, concertul a rămas o creație „de rezistență”, cerută constant pe scenele lumii pentru bogata și seducătoarea sa frumusețe.

Ludwig van Beethoven – Simfonia nr. 9, în re minor, op. 125

De la premiera sa vieneză din 7 mai 1824, la Kärntnertortheater, sub bagheta lui Beethoven deja cufundat în tăcerea surdității, Simfonia nr. 9 s-a impus ca un moment unic în istoria muzicii. Ecoul acelei seri a modelat canonul repertorial și a hrănit de atunci imaginarul cultural european, transformând lucrarea într-un veritabil manifest al umanității.

Forța Simfoniei a depășit însă demult sfera estetică, devenind un simbol politic și cultural. A fost cântată ca gest de reconciliere în Germania postbelică de către Wilhelm Furtwängler, iar în 1989 Leonard Bernstein a înlocuit cuvântul Freude („bucurie”) cu Freiheit („libertate”), celebrând căderea Zidului Berlinului. Astăzi, „Oda bucuriei” este consacrată drept imn oficial al Uniunii Europene, expresia unei speranțe comune și a unei identități colective.

De-a lungul timpului, mari dirijori – Wagner, Furtwängler, Karajan, Celibidache și mulți alții – au oferit interpretări de referință, fiecare scoțând la lumină altă dimensiune: monumentală, spirituală sau contemplativă. Indiferent de abordare, Simfonia rămâne o experiență totală, un drum care pornește din haosul misterios al începutului abia perceptibil și culminează în triumful vocilor unite în „Oda bucuriei”. (sursă text Oana Bălan-Budoiu)

Despre dirijori

Lawrence Foster

—————————————————————————————————————————

Lawrence Foster este Dirijor Emerit al Filarmonicii de Stat „Transilvania”, un titlu onorific ce subliniază relația strânsă pe care a cultivat-o de-a lungul timpului cu instituția noastră.

În ultimii ani, pe lângă concertele susținute la Cluj, Foster a realizat o serie de înregistrări cu Orchestra și Corul Filarmonicii, incluzând lucrări de Puccini, Bartók și Kodály, precum și arii din opere de Verdi, Mascagni, Cilea, Rossini, Catalani și Giordani. Discul cu înregistrarea operei Fata din Vest de Puccini, lansat de Pentatone în 2021 (avându-i ca soliști pe Melody Moore, Lester Lynch, Marius Vlad Budoiu, Kevin Short) a primit aprecieri din partea criticilor, publicația Gramophone remarcând că „meritul orchestrei din Transilvania și al dirijorului Lawrence Foster face ca această interpretare să fie comparabilă cu cea a Operei Regale și a lui Zubin Mehta, din celebra înregistrare Deutsche Grammophon din 1977”.

În stagiunile recente, Lawrence Foster a dirijat ansambluri de prestigiu, printre care amintim Orchestra Filarmonicii din Bergen, Filarmonica din Wrocław, Filarmonica „Janáček” din Ostrava, Filarmonica din Monte Carlo și Orchestra Gulbenkian, participând la Festivalul din Tirol și la Festivalul Internațional de Pian de la Roque d’Anthéron, cu programe ce au inclus compoziții de Enescu, Șostakovici, Brahms, Gershwin, Strauss, Beethoven, Bartók și Schumann.

Printre proiectele de anvergură din această perioadă se numără producția operei Noaptea dinaintea Crăciunului de Rimski-Korsakov la Opera din Frankfurt, înregistrarea operei Rigoletto de Verdi pentru Pentatone și Pelléas et Mélisande la Festivalul „George Enescu”.

Născut în 1941 la Los Angeles, într-o familie de origine română, Foster a fost îndrumat de Bruno Walter și Karl Böhm. A debutat la 18 ani la pupitrul orchestrei de tineret Debut Orchestra, devenind apoi directorul muzical al acesteia. Concomitent a ocupat poziția de director al Baletului din San Francisco (până în 1965). Între 1965 și 1968 a fost asistentul lui Zubin Mehta la Filarmonica din Los Angeles, iar în 1969 a fost numit Dirijor Invitat Principal al Royal Philharmonic Orchestra.

De-a lungul carierei sale, Foster a condus muzical Orchestra Simfonică din Barcelona, Orchestra Națională a Cataloniei, Filarmonica din Monte Carlo, Orchestra  Simfonică din Ierusalim, Festivalul Muzical din Aspen, Houston Symphony, Orchestra de Cameră din Lausanne și Opera Națională din Montpellier. A colaborat cu Los Angeles Philharmonic, Orchestrele Simfonice din Montréal, Pittsburgh, Chicago, Amsterdam, Berlin, Bruxelles, Copenhaga, Milano, München, Oslo, Ottawa, Paris, Stockholm, Sydney, Viena și Zürich.

După zece ani ca Director Artistic și Dirijor Principal al Orchestrei Gulbenkian, Foster a fost numit Dirijor Laureat al ansamblului, continuând colaborările la nivel mondial, inclusiv la Festivalul „George Enescu” și Festivalul de Vară din Bad Kissingen, alături de artiști precum Lang Lang și Evgheni Kissin.

Discografia sa vastă include înregistrări la casa de discuri Pentatone, cu lucrări pentru vioară de Bruch, Chausson și Korngold (alături de Arabella Steinbacher și Orchestra Gulbenkian), lucrări de Ligeti, Bartók, Kodály, Puccini, Verdi ș.a. Pentru înregistrarea operei L’Étranger de Vincent d’Indy, alături de Opera și Orchestra Națională din Montpellier, Foster a fost distins cu „L’Orfée d’Or” de „L’Académie National du Disque Lyrique”.

Susținător neobosit al operei lui George Enescu, Lawrence Foster a fost Director Artistic al Festivalului Enescu de la București, în perioada 1998-2001. Ultima sa înregistrare a lucrărilor compozitorului român, incluzând orchestrația proprie a Octetului de Coarde, a fost lansată în 2009 cu Filarmonica din Monte Carlo, sub egida EMI.

În ianuarie 2003, a fost decorat de președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer pentru promovarea muzicii românești, iar în septembrie 2023 a primit Ordinul Național pentru Merit în grad de Comandor.

Cristian Mandeal

Cristian Mandeal este dirijor principal al Orchestrei începând cu stagiunea 2023/2024. În cei peste 40 de ani de activitate dirijorală neîntreruptă, Cristian Mandeal s-a aflat la pupitrul majorității orchestrelor din România, dar și al unor orchestre de prestigiu de pe scenele internaționale.

Cristian Mandeal a studiat pianul, compoziția (cu Ștefan Niculescu) și dirijatul (cu Constantin Bugeanu) la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, perfecționând-se apoi cu Herbert von Karajan (Berlin) și Sergiu Celibidache (München). Parcursul său profesional a început cu activitatea de corepetitor la Opera Română din capitală (1974/1977), devenind ulterior dirijorul Filarmonicilor din Târgu-Mureș (1977/1980), Cluj (1980/1987) și București (1987/2009). De asemenea, a fost Director Artistic al Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, edițiile 2001 și 2003.

În paralel cu funcțiile deținute în România, Cristian Mandeal a fost Director Artistic al Northern Israelian Orchestra din Haifa (1999/2002) și al Orchestrei Naționale Basce din San Sebastián, Dirijor Permanent al Orchestrei „Haydn” din Bolzano e Trento (2000/2003), Dirijor Invitat Permanent al Orchestrei „Halle” din Manchester (2005/2010), al Filarmonicii din Belgrad (2006/2007) și al Filarmonicii din Copenhaga.

În ampla listă a orchestrelor internaționale cu care a colaborat, se regăsesc câteva dintre ansamblurile de frunte: Wiener Oper Orchester, Deutsche Oper Orchester Berlin, Staatskapelle Berlin, Staatskapelle Dresden, Dresdner Philharmonie, Münchner Philharmonie, Bayerisches Rundfunk Orchester, Hessisches Rundfunk Orchester, Oper und Museumsgesellschaft Orchester din Frankfurt, Südwest Rundfunk Orchester din Baden Baden și Saarbrücken, London Symphony Orchestra, London Philharmonic Orchestra, BBC London Orchestra, BBC Scottish Orchestra din Glasgow, City of Birmingham Symphony Orchestra, Royal Philharmonic Orchestra Liverpool, RTE-Dublin, Orchestre Nationale de Belgique, Filarmonica Cehă, Orchestra Simfonică şi Orchestra Radio din Praga, Orchestra Radio Slovenă din Ljubljana, Orchestra della Santa Cecilia din Roma, RAI Milano, Orchestra National de Catalunia din Barcelona, Israel Philharmonic Orchestra din Tel Aviv, Jerusalem Symphony Orchestra, Gulbenkian Orchestra şi Orchestra Naţională Portugheză din Lisabona, Orchestrele Filarmonicilor din Tokyo, São Paulo, Ciudad de Mexico, Helsinki, Monte Carlo, Copenhaga, Moscova, Varşovia, Sofia, Belgrad, Zagreb, Göteborg Symphony Orchestra.

Cristian Mandeal a fost invitat în cadrul unor festivaluri de mare anvergură: Festivalul Internațional „George Enescu”, Festivalul „Primăvara de la Praga” și „Toamna Pragheză”, Bloomington Festival din SUA, Tivoli Festival din Copenhaga, Quincena Musical din San Sebastián, Festivalul „Hannover 2000”, Festivalurile de la Istanbul, Ankara, Atena, Thessaloniki, Lisabona, Santander, Brescia-Bergamo, Ravello, Brno, Festivalul „Janáček” din Ostrava, BEMUS Festival din Belgrad. În sălile unde a avut ocazia să evolueze – Wiener Staatsoper, Festspielhaus din Salzburg, Gewandhaus Leipzig, Berliner Philharmonie, Schauspielhaus Berlin, Concertgebouw din Amsterdam, Alte Oper din Frankfurt, Rudolphinum din Praga, Gran Auditorio din Madrid, Usher Hall din Edinburgh, Gasteig şi Herkulessaal din München, City of Birmingham Concert Hall, Bridgewater Hall din Manchester, Santori Hall din Tokyo – dirijorul a colaborat cu cei mai renumiți artiști ai lumii muzicale internaționale: Radu Lupu, Ileana Cotrubaș, Renato Bruson, Mstislav Rostropovici, Alicia de Larrocha, Ivo Pogorelici, Krystian Zimerman, Bruno Leonardo Gelber, Nelson Freire, Gerhard Oppitz, Grigori Sokolov, Ivry Gitlis, Maxim Vengerov, Vadim Repin, Julian Rachlin, Victoria Mulova, Shlomo Mintz, Frank Peter Zimmermann, Isabelle Faust sau Maurice André.

Repertoriul extraordinar de vast al dirijorului Cristian Mandeal (atât în domeniul simfonic, cât și în cel de operă) se concentrează, în special, pe secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea. A dirijat peste șaizeci de prime audiții absolute, lucrări ale compozitorilor români, dar și ale unor compozitori străini, în parte dedicate dirijorului însuși. Este un promotor neobosit al creației lui George Enescu, promovând-o pe toate meridianele. Un capitol aparte îl reprezintă opera Oedipe, pe care a prezentat-o în primă audiție britanică, la Festivalul de la Edinburgh (2002), și italiană, la Teatro Lirico din Cagliari (2005). În anul 2008, a devenit Președintele Societății „George Enescu” din Londra.

Printre sutele de minute imprimate la case de discuri ca Electrecord, BMG Ariola (Germania), AIX Record (SUA), Claves (Elveţia), Bis (Suedia) și Halle Lable (Marea Britanie), se regăsește integrala Simfoniilor lui Anton Bruckner (cu Orchestra Filarmonicii din Cluj). Cristian Mandeal a primit numeroase premii și distincții: Ordinul Italian „Steaua Solidarității Italiene” în grad de Mare Ofițer, Cavaler și Membru al Consiliului de Onoare al Ordinului National „Pentru Merit-Mare Cruce”, Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, Premiul Fundației Culturale Române, Premiul Radio Cultural, Premiul „Ionel Perlea”, Premiul „Dinu Lipatti” sau Medalia „George Enescu”.

Un punct de maxim interes din perioada recentă de activitate a lui Cristian Mandeal este reprezentat de colaborarea cu Orchestra Română de Tineret, pe care o educă și dirijează constant încă de la înființare (2008), aducând-o, într-un timp record, la un nivel emblematic pentru cultura românească actuală.

Cornel Groza

—————————————————————————————————————-

 Cornel Groza este una dintre cele mai respectate personalități ale vieții muzicale românești, cu o activitate de peste patru decenii în domeniul dirijatului coral și vocal-simfonic. Absolvent al Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (1973), Cornel Groza și-a construit cariera într-o dublă ipostază – de dirijor și pedagog – influențând generații de muzicieni și contribuind esențial la dezvoltarea artei corale în România.

Începând cu 1986 este dirijor permanent al Corului Filarmonicii de Stat „Transilvania”, cu care a realizat peste 850 de concerte, colaborând cu numeroși dirijori de renume internațional și participând la festivaluri importante din Europa, Asia și Orientul Mijlociu (Festivalul „George Enescu”, Festivalul Callas – Atena, Festivalul de Muzică Sacră – Madrid, Festivalul Liturgica – Ierusalim, Festivalul de Operă – Martina Franca, ș.a.). În paralel, conduce din 1985 Ansamblul de Cameră „Cappella Transylvanica”, cu care a obținut premii importante la competiții internaționale (Viena, Karditsa) și a susținut numeroase turnee europene.

În plan didactic, Cornel Groza este profesor universitar al Academiei Naționale de Muzică ”Gheorghe Dima”, unde predă de peste patru decenii disciplinele dirijat coral și dnsamblu coral, fiind Decan al Facultății Teoretice între 2004 și 2012 și Șef al Catedrei de Dirijat în perioada 1996–2004. A fost invitat să susțină cursuri de măiestrie în România, Italia, Republica Moldova, Malaezia și Elveția.

Repertoriul său vast acoperă integral literatura corală universală și românească, de la muzica medievală până la creații contemporane, reflectată în numeroase înregistrări radio, CD-uri și participări în proiecte cinematografice (inclusiv pentru coloana sonoră a filmului The Passion of the Christ, 2003).

Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții și premii, printre care: Premiul UCMR pentru promovarea muzicii românești, Medalia Fundației Madrigal-Marin Constantin, Placheta de Onoare a Consiliului Județean Cluj, Premiul „Maestru al artei coral-dirijorale” (UCMR, 2009).

Despre soliști

Gabriel Croitoru

—————————————————————————————————————————

Gabriel Croitoru este unul dintre cei mai apreciați violoniști români, cu o carieră impresionantă ce numără peste 1.000 de apariții scenice. Activitatea sa artistică se desfășoară pe trei planuri majore: solist-concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești (din 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” și profesor universitar doctor la Universitatea Națională de Muzică din București.

Interpretările sale, pline de dinamism și expresivitate, au fost apreciate pe scenele multor săli de concerte din întreaga lume.

Ca solist, a colaborat cu orchestre de prestigiu precum London Royal Philharmonic, Gewandhaus Orchester Leipzig, Festival Strings of Lucerne Chamber Orchestra, Orchestra de Cameră Regina Sofia, orchestrele simfonice din Monte Carlo, Salonic, Malaga, Sevilla, Galicia, Pamplona, Cannes, Lyon, precum și ansambluri din Marsilia și Cannes.

De-a lungul carierei, a cântat sub bagheta unor dirijori de renume: Leopold Hager, Jacques Bodmer, Emanuel Krivinne, Michel Tabachnik, Paul Nadler, Horia Andreescu, Ion Baciu, Cristian Brâncuși, Vlad Conta și mulți alții.

A susținut recitaluri în numeroase țări, printre care Franța, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Italia, Republica Cehă, China, Bulgaria, Statele Unite ale Americii, Ungaria și state din fosta URSS.

Cariera sa a fost marcată de participarea la competiții naționale și internaționale, unde a obținut rezultate excepționale. În România, a câștigat toate edițiile concursului „Cântarea României” și a primit Marele Premiu și trofeul „Lira de Aur” la Concursul Național de Interpretare Instrumentală „C. Porumbescu” din Suceava. Pe plan internațional, a fost distins cu Premiul I la Concursul „Henryk Wieniawski” (Lublin, Polonia, 1979) și la Concursul „Pablo Sarasate” (Pamplona, Spania, 1991), unde a obținut și premiul pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări de Sarasate.

De asemenea, a câștigat Premiul al II-lea (primul neacordat) la Concursul „Tibor Varga” (Sion, Elveția), Premiul al III-lea la Concursul „N. Paganini” (Genova, Italia), Premiul special al juriului la Concursul „Fritz Kreisler” (Viena, Austria) și Premiul al II-lea (primul neacordat) la Concursul „Zino Francescatti” (Aix-en-Provence, Franța, 1987). Presa de specialitate franceză l-a descris drept „un violonist excepțional, cu o tehnică impecabilă”.

Înregistrările sale includ numeroase lucrări pentru fonoteca Societății Române de Radiodifuziune (1987–2008) și 8 CD-uri. În ultimii ani, a cucerit publicul alături de violonistul Liviu Prunaru și pianistul Horia Mihail în cadrul turneelor naționale „Vioara lui Enescu” și „Duelul viorilor: Stradivarius vs. Guarneri”, concerte care au adus muzica clasică mai aproape de mii de spectatori din întreaga țară.

Din 2008, Gabriel Croitoru cântă pe o vioară construită în 1730 de celebrul lutier Giuseppe Guarneri, instrument cu valoare istorică excepțională, ce a aparținut lui George Enescu.

Anita Hartig

—————————————————————————————————————————

Situată în topul artiștilor lirici contemporani, Anita Hartig este recunoscută ca una dintre cele mai emblematice soprane ale României.

În timpul studiilor sale la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca a câștigat mai multe concursuri vocale naționale și internaționale și și-a făcut debutul în rolul Mimì în La bohème la Opera Națională Română în 2006.

Între 2009 și 2014 a colaborat cu Wiener Staatsoper, unde a debutat în rolul Musettei din La bohème. Pe parcursul activității sale de la Viena a interpretat Pamina din Die Zauberflöte, Despina din Così fan tutte, Zerlina din Don Giovanni, Mimì din La bohème, Marzelline din Fidelio, Micaëla din Carmen și Susanna din Le nozze di Figaro. Anita Hartig a cântat pe cele mai importante scene de operă din lume, incluzând Bayerische Staatsoper, Kanagawa Kenmin Hall Tokyo, Megaron Concert Hall Atena, Royal Opera House Covent Garden, La Monnaie Bruxelles, Deutsche Oper Berlin, Hamburgische Staatsoper, Teatro alla Scala Milano, Opéra national de Paris, Gran Teatre del Liceu Barcelona și Metropolitan Opera New York, colaborând cu dirijori de renume precum Adam Fischer, Franz Welser-Möst, Bertrand de Billy, Daniele Rustioni, Carlo Rizzi, Dan Ettinger, Daniel Oren, Mark Elder, Marco Armiliato și Ivor Bolton.

La începutul anului 2013 și-a făcut debutul la Royal Opera House ca Mimì în celebra producție semnată John Copley din La bohème, sub bagheta lui Alexander Joel. În anul următor, a marcat debutul la Metropolitan Opera și Opera Bastille tot în rolul Mimi, apoi la Gran Teatre del Liceu în rolul Violettei din La traviata.

Sezoanele recente au distribuit-o in rolurile Violetta din La traviata, o noua producție a lui Michael Mayer, la Metropolitan Opera, Micaëla din Carmen la Wiener Staatsoper și San Francisco Opera, Susanna din Le nozze di Figaro la Metropolitan Opera și Royal Opera House Covent Garden, Amelia Grimaldi din Simon Boccanegra la Metropolitan Opera, Mimì la Metropolitan Opera, Wiener Staatsoper, Teatro Real Madrid, Deutsche Staatsoper Berlin și apariții în ipostaza personajului Lìu din Turandot la Metropolitan Opera. Alte performanțe remarcabile includ rolurile Marguerite din Faust la Opernhaus Zürich, Wiener Staatsoper și Hamburgische Staatsoper, Antonia/Stella din Les contes d9Hoffmann la Metropolitan Opera, precum și concerte cu Missa în fa minor de Bruckner alături de Orchestra Filarmonicii Radio Olandeze la Concertgebouw, Amsterdam.

În sezonul 2023-2024, Anita Hartig s-a întors la Metropolitan Opera New York pentru La bohème și la Canadian Opera Company din Toronto în rolul Donnei Elvira (Don Giovanni).

Cristina Damian

—————————————————————————————————————————

Născută la Alba Iulia, mezzosoprana Cristina Damian și-a început studiile muzicale la Liceul de Muzică și Arte din orașul natal, continuându-le apoi la Academia de Muzică „Gh.Dima”, la clasa Maestrului Gheorghe Roșu. A debutat în 2001 la Opera Națională Română din Cluj, interpretând rolul Dorabella din opera Cosi fan tutte de Wolfgang Amadeus Mozart. Începând cu același an, a fost angajată a operei mai sus amintite, cântând roluri precum Carmen, Maddalena în Rigoletto sau Fenena în Nabucco de Giuseppe Verdi, Suzuki în Madama Butterfly de Giacomo Puccini, Hanna Glavary în Die Lustige Witwe de Franz Lehar.

Din anul 2008 până în anul 2015 a fost solistă a Operei de Stat Hamburg, pe a cărei scenă a avut ocazia să își diversifice repertoriul, abordând atât roluri în opere germane (Komponist în Ariadne auf Naxos de Richard Strauss, Octavian în Rosenkavalier de Richard Strauss, Waltraute în Walküre de Richard Wagner, Brigitta în Die Tote Stadt de E. W. Korngold), cât și roluri din repertoriul italian (Rosina în Il Barbiere di Siviglia de Gioacchino Rossini, Maffio Orsini în Lucrezia Borgia de Gaetano Donizeti etc.).

În anul 2010 a fost distinsă cu Premiul Operei de Stat din Hamburg „Dr. Wilhelm Oberdörffer Preis, Stiftung zur Förderung der Hamburgischen Staatsoper”, pentru merite deosebite.

Alături de colectivul operei hamburgheze, a interpretat roluri importante în numeroase premiere, a înregistrat CD-uri cu rolurile Waltraute și Zweite Norn, în operele Walküre, respectiv Götterdämmerung de Richard Wagner sub bagheta dirijoarei Simone Young, precum și un DVD în colaborare cu televiziunea Arte, cu premiera operei Madama Butterfly de Giacomo Puccini, rolul Suzuki (Dirijor Alexander Joel).

Din 2015 și-a continuat activitatea ca solistă invitată, colaborând cu teatre de operă precum Teatro alla Scala, Milano, Staatsoper unter den Linden-Berlin, Staatsoper Hamburg, Opera de Monte Carlo- Monaco, Teatro Comunale di Trieste, Bayerische Staatsoper-München, Orchestra Radio-București, Opera Națională Română Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Transilvania Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Târgu Mureș.

Pe parcursul carierei a colaborat cu dirijori precum: Zubin Mehta, Daniel Barenboim, Kirill Petrenko, Alfred Eschwé, Stefan Soltész, Daniele Callegari, Sir Lawrence Foster, Cristian Mandeal, Donato Renzetti, ș.a.

În prezent, pe lângă activitatea solistică, mezzosoprana Cristina Damian este Lector Universitar la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”.

Marius Vlad Budoiu

—————————————————————————————————————————

Marius Vlad Budoiu s-a născut în Cluj-Napoca, oraș în care a absolvit Liceul German, apoi Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, specializarea Canto. A fost îndrumat spre o carieră vocală de tatăl său, baritonul Ion Budoiu, apoi de Edith Simon şi Gheorghe Roșu. După încheierea studiilor, Marius Vlad Budoiu a activat ca prim solist la Opera Română din Cluj și ca invitat pe multe scene de operă și filarmonică de primă mărime din lume, în paralel cu activitatea sa pedagogică la Academia de Muzică

din Cluj, unde predă din 1995. A absolvit suplimentar studii de Regie de Operă și Management. A fost Managerul General al Operei Naționale Române de Stat din Cluj-Napoca, între 2012 și 2015.

La 25 de ani a câștigat Premiul I la concursurile Traian Grozăvescu (Lugoj) și Mozart (Cluj). Anul 1996 i-a adus Premiul III la Concursul de Lied Robert Schumann (Zwickau), iar anul 1997 Premiul I la Concursul Internațional Hariclea Darclée din Brăila. În 2010 a primit două premii importante: Premiul Revistei VIP pentru „Cel mai bun solist de operă al anului 2010” și Premiul de Excelență la Galele 10 Pentru România, pentru întreaga activitate artistică și pedagogică. În 2016 și 2017 a primit aprecierea criticilor în Australia pentru „Cel mai bun interpret într-un rol principal masculin” (Tannhäuser și Lohengrin).

A debutat la 21 de ani ca solist în Simfonia a IX-a de Beethoven. Cu rolul Tamino (Die Zauberflöte de W. A Mozart) şi-a făcut în 1996 debutul pe scena Operei Naționale din București. A cântat în sute de concerte şi spectacole, pe scene din Anglia, Australia, Austria, Albania, Belgia, Bulgaria, Cehia, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Kazahstan, Olanda, Polonia, Rusia, Serbia, Spania, Slovacia, și Turcia.

Tenorul Marius Vlad Budoiu a abordat o largă paletă repertorială, de la lucrări ale lui Händel și Mozart la lucrări contemporane de mare dificultate. Repertoriul său a inclus câțiva ani cu succes roluri de tenor liric preum Rodolfo (La Bohme), Alfredo (La Traviata), Alfred (Die Fledermaus), Barinkay (Der Zigeunerbaron), Nemorino (L’elisir d’amore), Faust (Faust). Cu timpul, vocea sa a evoluat spre repertoriul spint, el abordând roluri ca Pinkerton (Madama Butterfly), Don José (Carmen), Radames (Aida), Cavaradossi (Tosca), Canio (Pagliacci), Turiddu (Cavalleria Rusticana), Don Carlo (Don Carlo) şi Manrico (Il Trovatore).

În ultimii ani s-a dedicat repertoriului dificil pentru tenor dramatic, Otello (Otello), Calaf (Turandot), Samson (Samson et Dalila), Don Alvaro (La Forza del Destino) și wagnerian, Tannhäuser (Tannhäuser), Lohengrin (Lohengrin) şi Tristan (Tristan și Isolda). Între dirijorii de renume cu care a colaborat enumerăm pe Zubin Mehta, Daniel Barenboim, Rafael Frühbeck de Burgos, Gennady Rozhdestvensky, Antonio Pappano, Lawrence Foster, Cristian Mandeal, Peter Ruzicka, Marek Jankovski, Horea Andreescu. A cântat pe scenele Filarmonicilor din München, Hamburg, Staatskappelle Berlin, Berliner Symphoniker, Staatskappelle Dresden, Santa Cecilia din Roma, The Royal Albert Hall, și la operele din București, Bratislava, Budapesta, Scala din Milano, Staatsoper din Berlin, Freiburg, Marseille, Melbourne, Palermo, Toulon și multe altele.

Printre artiștii formați sub îndrumarea sa fac parte nume de rezonanță în arta lirică, artiști cu importante cariere internaționale: Adela Zaharia, Ștefan Pop (ambii câștigători ai concursului „Operalia” patronat de Placido Domingo), George Petean, Bogdan Baciu, Bogdan Taloș, Ovidiu Purcel, Cristian Hodrea, Kopeczi Sandor, Pataki Adorjan, Geani Brad și mulți alții. Este invitat mereu pentru a susține cursuri de măiestrie la diferite instituții de artă și învățământ: la Iași, București, Düsseldorf, Melbourne, Roma, Berlin, Graz, Haga, Padova, Veneția.

În ultima perioadă, activitatea sa discografică s-a îmbogățit prin noi imprimări realizate împreună cu dirijorul Lawrence Foster și Filarmonica din Cluj: „La Fanciulla del West” de Giacomo Puccini, precum și lucrările lui Zoltán Kodály – „Psalmus Hungaricus” și „Te Deum”. Totodată, Marius Vlad Budoiu a înregistrat, în decursul ultimului an, patru CD-uri de lieduri reunite în seria personală Windows, proiect care marchează o contribuție importantă la promovarea repertoriului vocal-cameral.  

Mihai Damian

—————————————————————————————————————————

Mihai Damian este absolvent al Liceului de Artă „Ioan Sima” din Zalău la specializarea pian și al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în anul 2019 finalizând studiile la specializarea Dirijat, iar în anul 2024, în cadrul aceleași instituții, la specializarea Canto, clasa conf. univ. dr. Cristian Hodrea și prof. univ. dr. habil. Iulia Suciu.

Obține rezultate deosebite dintre care amintim: Premiul II și alte 6 premii speciale la Concurs Internacional De Cant Tenor Viñas (Spania), Premiul II la Eva Marton International Singing Competition (Ungaria), Premiul I și Premiul pentru cea mai bună interpretare a unui lied de Ionel Perlea la Concursul Internațional de Canto „Ionel Perlea” (România), Premiul Eva Kleinitz la Concorso Lirico Internazionale di Portofino (Italia), Premiul I la Concursul Internațional de Intepretare Mozart (România), Marele Premiu și Premiul Publicului la Verum Solitus Competition (România), Marele Premiu la Alexandru Fărcaș Voice Competition (România). Pe data de 11 februarie 2023, în cadrul Balului Operei, obține Premiul Alexandru Fărcaș, oferit de Opera Națională Română din Cluj-Napoca. În anul 2025, pe scena Ateneului Român, îi este acordat premiul „Revelația anului” în cadrul Galelor Musicrit, organizate de UCRRM.

Pe parcursul perioadei de formare, participă la diverse masterclass-uri cu artiști consacrați, precum: George Petean (România/Germania), Ramón Vargas (Mexic/Austria), Ruxandra Donose (România/Austria), Leontina Văduva (România/Franța), Karola Theill (Germania), Vlad Iftinca (România), Roland Börger (Chile), Patrick Russil (Marea Britanie), Cristian Hodrea (România) și Veronica Anușca (România).

Între anii 2019 și 2024 își desfășoară activitatea ca bariton în cadrul Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, urmând ca din 2024 să devină solist al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, colaborând de-a lungul anilor cu dirijori de renume mondial, amintindu-i pe: Lawrence Foster (SUA), Henrik Nánási (Ungaria), Felix Krieger (Germania), Hannu Lintu (Finlanda), David Crescenzi (Italia), Valentin Uryupin (Rusia), Mihnea Ignat (România), Tiberiu Soare (România) și Cristian Spătaru (Republica Moldova).

Începând cu anul 2021, devine o prezență notabilă în lumea muzicală românească, urcând pe majoritatea scenelor autohtone: Opera Națională București, Ateneul Român, Opera Națională Română Cluj-Napoca, Opera Națională Română Timișoara, Opera Națională Română Iași, Filarmonica de Stat Transilvania, Filarmonica Banatul, Filarmonica Arad, Filarmonica de Stat Dinu Lipatti, Filarmonica Oradea, Opera Brașov, Opera Maghiară Cluj-Napoca.

În anul 2023 este invitat în cadrul Festivalului Internațional George Enescu pentru a interpreta rolul lui Donald din opera Billy Budd de Benjamin Britten, această lucrare aflându-se în primă audiție națională.

Anul 2024 marchează debutul internațional pentru tânărul interpret, urcând pe scene importante dintre care amintim: Teatro dell’Opera di Roma, Gran Teatre del Liceu, Konzerthaus Berlin, Opera Maghiară de Stat Budapesta, Müpa Budapesta, Ópera de Bellas Artes Mexico City și Roy Thomson Hall Toronto. Astfel, Mihai Damian se afirmă ca unul dintre cei mai valoroși muzicieni ai generației sale.

Filarmonica de Stat „Transilvania”