Filarmonica de Stat ”Transilvania” are onoarea de a vă oferi un eveniment unic la Cluj, în prezența unuia dintre cei mai importanți compozitori contemporani ai lumii– Kalevi Aho. Acesta va fi în sală pentru a asista la concertul de duminică, 13 mai, din programul căruia face parte și o lucrare de-a sa – Concertul pentru flaut – , în interpretarea lui Matei Ioachimescu, alături de Orchestra Filarmonicii, dirijată de Gabriel Bebeșelea.

Concert simfonic – dirijor Gabriel Bebeșelea

Duminică, 13 mai 2018, ora 19, Abonament 25
Colegiul Academic

Concert simfonic
Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”

Gabriel Bebeșelea dirijor
Matei Ioachimescu flaut

George Enescu
Dansul păstorilor din opera Œdipe
Kalevi Aho
Concert pentru flaut
Camille Saint-Saëns
Danse macabre
Igor Stravinsky
Suita baletului Pasărea de foc (1919)

Programul serii a fost extrem de atent ales de către dirijor, existând o legătură subtilă între toate lucrările prezentate. De exemplu, seara va începe cu Dansul păstorilor din opera Oedipe de Goerge Enescu, lucrare care începe cu un solo de flaut, care are în centru sunetul LA, același sunet cu care începe și se termină și Concertul pentru flaut al lui Aho. Dansul păstorilor va fi dirijat pe baza unui facsimil după manuscrisul lui George Enescu și nu după o partitură tipărită, mâna dirijorului fiind ghidată astfel direct de mâna compozitorului.

Cel mai bine explică Gabiel Bebeșelea însuși felul în care aceste lucrări se completează și se potențează reciproc în cadrul aceluiași program: ”Avem două personaje; se întâlnesc, se îndepărtează, se reîntâlnesc, se întregesc, dansează împreună, își fac confidențe și ne călăuzesc pe parcursul întregului program al concertului. Primul, unul din cei mai mari compozitori ai zilelor noastre – Kalevi Aho. A-i interpreta muzica e în sine un eveniment, dar să fie și în sală atunci când se prezintă o lucrare a sa înseamnă că s-au aliniat planetele. Să spui despre Kalevi Aho orice epitet e de prisos pentru că muzica sa însumează tot ceea ce înseamnă viața. Al doilea personaj e, de fapt, un instrument – flautul. Magia e creată de Matei Ioachimescu, unul din cei mai cunoscuți „ambasadori” români ai acestui instrument. Muzica lui Kalevi Aho e un dans al vieții, versatilitatea lui Matei Ioachimescu reușind întotdeauna să redea multiplele fațete ale acestei muzici în care e vorba despre tumultul și bucuriile vieții împletite cu oaze de liniște ale Naturii. De aici și celelalte lucrări din concert, dansuri care redau câte o stare regăsită în lucrarea centrală, Concertul pentru Flaut al lui Aho. Flautul e călăuza în prima lucrare, Dansul păstorilor din monumentala operă Oedipe a lui George Enescu, un dans exuberant cu o trimitere clară spre fluierul păstoresc inspirat de filonul folcloric românesc. Danse macabre de Camille Saint-Saëns are în prim-plan vioara solistă care valsează lasciv condusă de intervalul muzical denumit în muzica Renașterii diabolus in musica, interval interzis în compozițiile muzicale din perioada respectivă. De remarcat că personificarea scheletelor e realizată pentru prima oara în istoria muzicii de xilofon, efect devenit un clișeu ulterior. Dansul macabru ne trimite direct spre ultima lucrare, suita luxuriantului balet Pasărea de foc de Stravinsky, care are ca parte centrală tot un dans – Dansul infernal al regelui Kașcei. Flautul devine personificarea Păsării de Foc, mitul renașterii Păsării Phoenix încheind spectaculos și triumfal baletul. Acest triumf al binelui închide călătoria în care cele două personaje ne sunt călăuze în dansurile dedicate vieții, cu toate aspectele ei.”

Pasărea de foc este una dintre cele mai importante lucrări din punct de vedere al orchestraţiei, o remarcabilă realizare pentru compozitorul de doar 28 de ani, pregătit la celebra şcoală de orchestraţie a lui Korsakov. Chiar şi orchestaţia redusă a variantei din 1919 a suitei este plină de efecte instrumentale uimitoare.

Informații despre artiști

Gabriel Bebeşelea

Stagiunea actuală și cele viitoare îl anunță pe Gabriel Bebeşelea la pupitrul unor orchestre precum Philharmonia Orchestra din Londra, Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Konzerthausorchester Berlin, SWR Symphonieorchester Stuttgart, Ulster Orchestra Belfast, Orchestra Simfonică Academică de Stat a Rusiei „Evgeny Svetlanov”, Orchestra Filarmonicii Naţionale a Rusiei, Opera Naţională a Ucrainei, Orchestra Filarmonicii din Zagreb, Würth Philharmoniker. De asemenea, va debuta la Palatul Artelor din Budapesta. Anul trecut a debutat la Konzerthaus din Berlin şi la Musikverein din Viena. Alături de Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Gabriel Bebeșelea a înregistrat în luna decembrie a anului trecut un CD cu lucrări de George Enescu. Printre soliștii cu care va lucra în stagiunile viitoare se numără Sarah Chang, Ray Chan, Robert Levin, Valentina Lisitsa, Letitia Moreno, Sayaka Shoji, Dimitri Ashkenazy, Alexandra Dariescu.

În România, Gabriel Bebeșelea dirijează frecvent orchestre precum Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră Radio și Filarmonica de Stat Sibiu.

Un dirijor notabil de operă, Gabriel Bebeșelea a fost numit Dirijor Principal al Operei din Iaşi în 2011, devenind cel mai tînăr şef de orchestră într-o astfel de postură din România. În 2015 a fost numit Dirijor Principal al Operei Române din Cluj. În afara României, a dirijat producții ale operelor Il viaggio a Reims la Festivalul de Operă „Rossini” din Pesaro în vara anului 2016 și Mireasa ţarului de Rimski-Korsakov la Opera din Perm în februarie 2017.

Gabriel Bebeșelea este cîştigător al concursurilor de dirijat „Lovro von Matačić” (2015) şi „Jeunesses Musicales” (2010), precum și seminifinalist al concursurilor de dirijat „Donatella Flick” al London Symphony Orchestra (2014) și „Gustav Mahler” al Bamberger Symphoniker (2016). În cadrul Premiilor Operelor Naţionale Române din 2014, lui Gabriel Bebeșelea i-a fost decernat premiul pentru „Cel mai bun dirijor”.

În 2011 Gabriel Bebeșelea a obţinut o bursă la renumita Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, unde a avut posibilitatea să participe la repetiţii şi concerte şi să lucreze cu cîţiva din cei mai importanţi dirijori ai zilelor noastre: Mariss Jansons, Bernard Haitink, Herbert Blomstedt, Cristoph von Dohnányi, Philippe Herreweghe, David Zinman și Eliahu Inbal.

Absolvent al studiilor de licenţă ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa profesorului Petre Sbârcea, şi al celor de masterat cu Horia Andreescu la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Gabriel Bebeșelea este în prezent doctorand al aceleiaşi universităţi, sub îndrumarea lui Dan Dediu. Gabriel Bebeșelea este stabilit la Viena, unde a absolvit studiile postuniversitare la Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului, la clasa profesorului Mark Stringer.

Matei Ioachimescu

Matei Ioachimescu, flautist român de renume, susține o activitate concertistică impresionantă, este recunoscut pentru interpretările repertoriului baroc, modern, dar și pentru recitaluri cross-over. Este absolvent al Universității de Muzică din Viena, oraș unde s-a stabilit, este laureat al mai multor distincții si burse și colaborează cu unii dintre cei mai interesanți muzicieni din Europa, pe scene europene și japoneze.

Albumul de debut împreună cu pianista Cătălina Butcaru, intitulat Lumière, este considerat de către criticii de specialitate un produs de referință pentru aceste două instrumente.

Pentru activitatea sa intensă și calitatea înaltă a proiectelor susținute, i-a fost încredințat titlul de “Ambasador al Integrării” în anul 2013 de către actualul cancelar al Austriei, Sebastian Kurz. Are o bogată activitate pedagogică, susținînd frecvent cursuri de măiestrie în Austria, Japonia, Ungaria, Croația și România.

Gabriel Bebeșelea

Geanina Simion

FILARMONICA DE STAT „TRANSILVANIA”

Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, 400013 Cluj-Napoca; Tel: 0264-43 00 60; Fax: 0264-59 78 12

Concert simfonic – dirijor Gabriel Bebeșelea

Duminică, 13 mai 2018, ora 19, Abonament 25
Colegiul Academic

Concert simfonic
Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”

Gabriel Bebeșelea dirijor
Matei Ioachimescu flaut

George Enescu
Dansul păstorilor din opera Œdipe
Kalevi Aho
Concert pentru flaut
Camille Saint-Saëns
Danse macabre
Igor Stravinsky
Suita baletului Pasărea de foc (1919)

Filarmonica de Stat ”Transilvania” are onoarea de a vă oferi un eveniment unic la Cluj, în prezența unuia dintre cei mai importanți compozitori contemporani ai lumii– Kalevi Aho. Acesta va fi în sală pentru a asista la concertul de duminică, 13 mai, din programul căruia face parte și o lucrare de-a sa – Concertul pentru flaut – , în interpretarea lui Matei Ioachimescu, alături de Orchestra Filarmonicii, dirijată de Gabriel Bebeșelea.

Programul serii a fost extrem de atent ales de către dirijor, existând o legătură subtilă între toate lucrările prezentate. De exemplu, seara va începe cu Dansul păstorilor din opera Oedipe de Goerge Enescu, lucrare care începe cu un solo de flaut, care are în centru sunetul LA, același sunet cu care începe și se termină și Concertul pentru flaut al lui Aho. Dansul păstorilor va fi dirijat pe baza unui facsimil după manuscrisul lui George Enescu și nu după o partitură tipărită, mâna dirijorului fiind ghidată astfel direct de mâna compozitorului.

Cel mai bine explică Gabiel Bebeșelea însuși felul în care aceste lucrări se completează și se potențează reciproc în cadrul aceluiași program: ”Avem două personaje; se întâlnesc, se îndepărtează, se reîntâlnesc, se întregesc, dansează împreună, își fac confidențe și ne călăuzesc pe parcursul întregului program al concertului. Primul, unul din cei mai mari compozitori ai zilelor noastre – Kalevi Aho. A-i interpreta muzica e în sine un eveniment, dar să fie și în sală atunci când se prezintă o lucrare a sa înseamnă că s-au aliniat planetele. Să spui despre Kalevi Aho orice epitet e de prisos pentru că muzica sa însumează tot ceea ce înseamnă viața. Al doilea personaj e, de fapt, un instrument – flautul. Magia e creată de Matei Ioachimescu, unul din cei mai cunoscuți „ambasadori” români ai acestui instrument. Muzica lui Kalevi Aho e un dans al vieții, versatilitatea lui Matei Ioachimescu reușind întotdeauna să redea multiplele fațete ale acestei muzici în care e vorba despre tumultul și bucuriile vieții împletite cu oaze de liniște ale Naturii. De aici și celelalte lucrări din concert, dansuri care redau câte o stare regăsită în lucrarea centrală, Concertul pentru Flaut al lui Aho. Flautul e călăuza în prima lucrare, Dansul păstorilor din monumentala operă Oedipe a lui George Enescu, un dans exuberant cu o trimitere clară spre fluierul păstoresc inspirat de filonul folcloric românesc. Danse macabre de Camille Saint-Saëns are în prim-plan vioara solistă care valsează lasciv condusă de intervalul muzical denumit în muzica Renașterii diabolus in musica, interval interzis în compozițiile muzicale din perioada respectivă. De remarcat că personificarea scheletelor e realizată pentru prima oara în istoria muzicii de xilofon, efect devenit un clișeu ulterior. Dansul macabru ne trimite direct spre ultima lucrare, suita luxuriantului balet Pasărea de foc de Stravinsky, care are ca parte centrală tot un dans – Dansul infernal al regelui Kașcei. Flautul devine personificarea Păsării de Foc, mitul renașterii Păsării Phoenix încheind spectaculos și triumfal baletul. Acest triumf al binelui închide călătoria în care cele două personaje ne sunt călăuze în dansurile dedicate vieții, cu toate aspectele ei.”

Pasărea de foc este una dintre cele mai importante lucrări din punct de vedere al orchestraţiei, o remarcabilă realizare pentru compozitorul de doar 28 de ani, pregătit la celebra şcoală de orchestraţie a lui Korsakov. Chiar şi orchestaţia redusă a variantei din 1919 a suitei este plină de efecte instrumentale uimitoare.

Informații despre artiști

Gabriel Bebeşelea

Stagiunea actuală și cele viitoare îl anunță pe Gabriel Bebeşelea la pupitrul unor orchestre precum Philharmonia Orchestra din Londra, Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Konzerthausorchester Berlin, SWR Symphonieorchester Stuttgart, Ulster Orchestra Belfast, Orchestra Simfonică Academică de Stat a Rusiei „Evgeny Svetlanov”, Orchestra Filarmonicii Naţionale a Rusiei, Opera Naţională a Ucrainei, Orchestra Filarmonicii din Zagreb, Würth Philharmoniker. De asemenea, va debuta la Palatul Artelor din Budapesta. Anul trecut a debutat la Konzerthaus din Berlin şi la Musikverein din Viena. Alături de Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Gabriel Bebeșelea a înregistrat în luna decembrie a anului trecut un CD cu lucrări de George Enescu. Printre soliștii cu care va lucra în stagiunile viitoare se numără Sarah Chang, Ray Chan, Robert Levin, Valentina Lisitsa, Letitia Moreno, Sayaka Shoji, Dimitri Ashkenazy, Alexandra Dariescu.

În România, Gabriel Bebeșelea dirijează frecvent orchestre precum Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră Radio și Filarmonica de Stat Sibiu.

Un dirijor notabil de operă, Gabriel Bebeșelea a fost numit Dirijor Principal al Operei din Iaşi în 2011, devenind cel mai tînăr şef de orchestră într-o astfel de postură din România. În 2015 a fost numit Dirijor Principal al Operei Române din Cluj. În afara României, a dirijat producții ale operelor Il viaggio a Reims la Festivalul de Operă „Rossini” din Pesaro în vara anului 2016 și Mireasa ţarului de Rimski-Korsakov la Opera din Perm în februarie 2017.

Gabriel Bebeșelea este cîştigător al concursurilor de dirijat „Lovro von Matačić” (2015) şi „Jeunesses Musicales” (2010), precum și seminifinalist al concursurilor de dirijat „Donatella Flick” al London Symphony Orchestra (2014) și „Gustav Mahler” al Bamberger Symphoniker (2016). În cadrul Premiilor Operelor Naţionale Române din 2014, lui Gabriel Bebeșelea i-a fost decernat premiul pentru „Cel mai bun dirijor”.

În 2011 Gabriel Bebeșelea a obţinut o bursă la renumita Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, unde a avut posibilitatea să participe la repetiţii şi concerte şi să lucreze cu cîţiva din cei mai importanţi dirijori ai zilelor noastre: Mariss Jansons, Bernard Haitink, Herbert Blomstedt, Cristoph von Dohnányi, Philippe Herreweghe, David Zinman și Eliahu Inbal.

Absolvent al studiilor de licenţă ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa profesorului Petre Sbârcea, şi al celor de masterat cu Horia Andreescu la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Gabriel Bebeșelea este în prezent doctorand al aceleiaşi universităţi, sub îndrumarea lui Dan Dediu. Gabriel Bebeșelea este stabilit la Viena, unde a absolvit studiile postuniversitare la Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului, la clasa profesorului Mark Stringer.

Matei Ioachimescu

Matei Ioachimescu, flautist român de renume, susține o activitate concertistică impresionantă, este recunoscut pentru interpretările repertoriului baroc, modern, dar și pentru recitaluri cross-over. Este absolvent al Universității de Muzică din Viena, oraș unde s-a stabilit, este laureat al mai multor distincții si burse și colaborează cu unii dintre cei mai interesanți muzicieni din Europa, pe scene europene și japoneze.

Albumul de debut împreună cu pianista Cătălina Butcaru, intitulat Lumière, este considerat de către criticii de specialitate un produs de referință pentru aceste două instrumente.

Pentru activitatea sa intensă și calitatea înaltă a proiectelor susținute, i-a fost încredințat titlul de “Ambasador al Integrării” în anul 2013 de către actualul cancelar al Austriei, Sebastian Kurz. Are o bogată activitate pedagogică, susținînd frecvent cursuri de măiestrie în Austria, Japonia, Ungaria, Croația și România.

Gabriel Bebeșelea

Geanina Simion

Oana Andreica