Artiştii clujeni au resuscitat cu succes cerbul carpatin. Poveste românească la Operă
Sute de clujeni au aplaudat îndelung duminică seara colectivul lărgit al Operei Române, pentru lecţia muzicală de istorie, sub bagheta maestrului Adrian Morar, la care şi-au adus contribuţia numeroşi artişti, instrumentişti, corişti şi balerini, chiar şi din afara instituţiei. Piesa pregătită de către compozitorul Dan Variu a dorit să facă o incursiune în timp, încă din perioade precreştine ale poporului român.
Amfitrionul spectacolului a fost actorul Ruslan Bârlea, care i-a avut alături, pe toată durata manifestării, peste două ore, pe cerbul transformat în căpriţă- Paul Alexandru Remeş, medicul Florin Pop şi demonii daci de la Ansamblul folcloric Mugurelul.
Traseul excursiei a respectat în oarecare măsură evoluţia genurilor muzicale, de la ritual precreştin, măştile dacice, slujba ortodoxă, valsul vienez clasic, imnurile regale, muzica de estradă interbelică, corurile muncitoreşti, dansurile folclorice tradiţionale, muzica uşoară contemporană, până la rap şi manele.
Filosofia poveştii a fost relativ simplă, românul a rezistat eroic în istorie, prins între marile puteri imperiale, ruşi, turci şi austrieci, deşi a ajuns în repetate rânduri la limita supravieţuirii. Fiecare experienţă nouă, din cele câteva zeci de momente distincte au lăsat urme materiale adânci, strânse cu conştiinciozitate într-o ladă de zestre, nemişcată până la final din fundalul scenei.
Cele mai importante simboluri care au marcat lada de zestre au fost doar coroana regală şi drapelul Ununii Europene. În suita de evenimente internaţionale nu a fost ocolită aderarea la NATO, primirea militarilor americani fiind făcută în stil mucalit. “Bă, de ce aţi întârziat 50 de ani?”
Din economie de spaţiu a fost suprimat un act, în care erau prezente şi elemente folclorice maghiare. Culoarea minorităţilor a lipsit dintr-un peisaj idilic, în care Fetele de la Căpâlna şerpuiesc pe lângă Căluşeri, iar ritmul lor este acoperit de cântecele patriotice comuniste şi de rezistenţă ale revoluţionarilor pe stil nou. Potrivit compozitorului Dan Variu, actul al doilea care nu a putut fi inclus în reprezentaţie din motive obiective cuprinde diversitatea regională şi etnică a României Mari, cu precădere saşi şi maghiari, dar nu doar aceştia.
Extrem de atenţi la detalii, realizatorii spectacolului au surprins şi episodul migraţiei forţei de muncă româneşti în străinătate, care a lăsat zeci de mii de copii acasă fără părinţi.
În vacarmul general din final, în care se suprapun 7 sau 8 idei muzicale diferite, se desprinde o speranţă, România ar putea avea viitor. Iar căpriţa reînvie şi se transformă înapoi în cerb, care redevine sprinten şi aleargă vesel printre grupurile eterogene de pe scenă.
Deşi aglomerată permanent, scena a fost judicios gestionată de regizorul Ina Hudea, exceptând momentul final, în care compoziţia eterogenă a explodat, fiind aproape imposibil de urmărit. Foarte posibil ca aceasta să fi fost şi intenţia artistului, de a zugrăvi haosul care domină scena politică actuală naţională. (Prezentatorul Ruslan Bârlea repetă că “suntem în Uniunea Europeană, încă”.
Alegerea actorului Ruslan Bârlea ca amfitrion al manifestării s-a dovedit a fi una inspirată, acesta fiind rezistent la ritmul infernal al repetiţiilor generale, cu participarea efectivă la toate momentele, fără economie de voce. A reuşit să anime totul, de la slujba religioasă prelungită, până la primirii americanilor. Dorinţa de dinamiza orice, permanent a fost excesivă, gestul de a oferi insistent bacşiş muzicanţilor fiind neinspirat, într-un moment de virtuozitate maximă la Hora lui Dobrică.
Dacă la conferinţa de presă compozitorul Dan Variu a dezvăluit o înţelegere a sa cu baritonul Florin Estefan, pentru realizarea lucrării, pentru marcarea Centenarului, în deschiderea spectacolului managerul Operei Române a mers mai departe şi a detaliat faptul că ideea i-a venit după o discuţie cu preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, pe marginea unei poveşti din război.
Partitura muzicală deosebit de complexă a fost descifrată de corul şi orchestra Operei, la care şi-au adus sprijinul orchestra Centrului de Creaţie Populară şi Corul de coii Junior VIP.
Printre spectatori s-au numărat importante nume ale grupului de la Cluj, Ioan Rus, flancat de medici, farmacistul Marius Bojiţă, oncologul Ioan Irimie, neurologul Ştefan Florian, sau urologul Ioan Coman, în care a fost cooptat istoricul Ioan Aurel Pop şi avocatul Emil Boc.
Originar din Satu Mare, Dan Variu este la vârsta de numai 35 de ani cadru didactic la Academia de Muzică Gh Dima, discipol al foştilor săi dascăli Cornel Ţăranu şi Hans Peter Turk, artistic liric în cadrul Filarmonicii Transilvania, având deja interpretate numeroase lucrări componistice la festivaluri naţionale de prestigiu.
Cele mai relevante lucrări
2017 Folcloritmic, pentru percuționist solo
2013 The Funky Goat, pentru orchestra mare, taraf și strigători
2013 Transfigurare, pentru cvartet de coarde
2013 Suomisaundi, pentru ansamblu de muzică contemporană
2011 Gaudeamus, pentru voce solo şi pian
2011 Interior with a gentleman playing a lute and a lady singing, pentru ansamblu baroc
2010 The Funky Goat, pentru ansamblu jazz
2009 Mediewalzer, pentru orchestră de coarde, suflători, pian și percuție
2008 Noi umblăm să colindăm…, pentru 6 grupuri corale
Dirijor: Adrian Morar Regia artistică: Ina Hudea (invitată) Decoruri: Anca Pintilie Coregrafia: Paul-Alexandru Remeș (invitat), Marius Toda Vătaful: Ruslan Bârlea (invitat) Cerbul, Căprița: Paul-Alexandru Remeș (invitat) Gazda: Florin Sâmpelean Mirelul: Paul Cuibus Turcul: Antonio Mon Rusul: Valentin Mihăilă Neamțul: Tudor Stupar Doctorul: Florin Pop Coana Chirița: Anca Aluaș Delegat Basarabean: Horațiu Ruști Delegat Bucovinean: Molnár Zoltán Delegat Transilvănean: Gelu Moldovan Iubita: Lorena Puican Proletar: Bogdan Nistor Oficialul U. E.: Eusebiu Huțan Grănicerul: George Godja Copilul: Daniel Murărița (invitat) Dan Bittman (invitat special) Ansamblul de Muzică Tradițională Românească ,,Icoane” al Academiei de Muzică ,,Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, condus de Ioan Bocșa Ovidiu Barteș și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj Ansamblul folcloric studențesc ,,Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai Grupul psaltic al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca – Universitatea Babeș-Bolyai – Coordonator: Daniel Mocanu Corul, Orchestra și Ansamblul de balet al Operei Naționale Române Cluj-Napoca Corul de Copii ,,Junior-Vip” al Operei Naționale Române Cluj-Napoca și al Colegiului de Muzică ,,Sigismund Toduță” Cluj-Napoca – Dirijor: Anca Mona Mariaș Maestru de cor: Emil Maxim Dirijor cor: Corneliu Felecan Asistenţă regie artistică, Asistență producție: Alina Nistor Regie scenă culise: Cristina Albu, Dan Lupea Pregătirea muzicală a soliștilor: Ovidiu Moldovan Pregătirea muzicală a corului: Ioana Grünner Pregătirea muzicală a baletului: Larisa Pentea
descriere
categorie spectacol: opera
PREMIERĂ ABSOLUTĂ
Spectacol realizat în cadrul programului ,,România 100″, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale
Operă-frescă în două acte pe un libret de Cosmina Timoce-Mocanu
Vârsta recomandată: 8+
La o sută de ani ne spunem povestea…
Lucrare creată la inițiativa Operei Naționale Române Cluj-Napoca cu scopul de a marca într-un mod inedit Centenarul Marii Uniri, opera-frescă Poveste românească a compozitorului clujean Dan Variu ne oferă tuturor ocazia de a ne întâlni cu bogăția culturii și identității naționale.
Povestea românească ne poartă într-o captivantă călătorie de-a lungul momentelor determinante ale istoriei noastre: în vremurile de tradiție, când folclorul era singura formă de manifestare a înaintașilor, în perioada asimilării treptate a creștinismului și a ritului bizantin, în tumultul evenimentelor care au precedat evenimentul Marii Uniri, în tensionata etapă interbelică, dar și comunistă, de liberalizare, postdecembristă și actuală. Atât interpreții cât și noi, publicul, vom lua contact direct, prin intermediul artei, cu influențele stilistice, sociale, culturale care și-au lăsat amprenta asupra valorilor poporului român, cu perspective asupra prezentului și viitorului acestuia.
Complexitatea unei astfel de tematici a presupus angrenarea echipei de creație, a soliștilor și ansamblurilor Operei Naționale Române Cluj-Napoca, dar și a unor interpreții și formații recunoscute la nivel național și internațional, capabile să asigure diversitatea stilistică necesară. Dintre aceștia, îi amintim pe Dan Bittman, Ansamblul de Muzică Tradițională Românească ,,Icoane” al Academiei de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Ansamblul folcloric studențesc ,,Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai, Grupul psaltic al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca ș.a. Vă așteptăm să îi întâlniți într-un spectacol plin de semnificație și autenticitate românească!
Spectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 21.30
În pauză, în Foyer, Rangul I: Lansarea volumului I Istoria Operei Naționale Române din Cluj-Napoca (1919-1945) de Caius Olariu, Editori: Varga Attila, Florin Estefan și Anca Pintilie