Programul de vineri, 18 ianuarie, prezentat de Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” aduce pe scena Filarmonicii lucrări de Johannes Brahms şi Ludwig van Beethoven, o combinaţie întotdeauna de succes dacă ţinem cont că idolul declarat al lui Brahms a fost marele compozitor clasic. Trei lucrări de Brahms și Imperialul lui Beethoven, una dintre cele mai iubite lucrări din istoria muzicii.

Concert vocal-simfonic – dirijor Ferenc Gábor

Vineri, 18 ianuarie 2019, ora 19, Abonament 9
Colegiul Academic

Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat “Transilvania”

Ferenc Gábor dirijor
Gottlieb Wallisch pian

Cornel Groza dirijorul corului

Johannes Brahms
Schicksalslied (Cântecul destinului), op. 54
Uvertura tragică, op. 81
Gesang der Parzen (Cântecul ursitoarelor), op. 89
Ludwig van Beethoven
Concertul nr. 5 pentru pian, în Mi bemol major, op. 73, Imperialul

Programul de vineri, 18 ianuarie, prezentat de Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” aduce pe scena Filarmonicii lucrări de Johannes Brahms şi Ludwig van Beethoven, o combinaţie întotdeauna de succes dacă ţinem cont că idolul declarat al lui Brahms a fost marele compozitor clasic. Trei lucrări de Brahms și Imperialul lui Beethoven, una dintre cele mai iubite lucrări din istoria muzicii.

Schickalslied (Cântecul destinului), op. 54, de Johannes Brahms a fost compus pe poemul Cântecul de ursită al lui Hyperion de Friedrich Hölderlin, iar tema centrală este opoziţia dintre fericirile cereşti şi frământările lumii reale a oamenilor.

Următoarea lucrare din program, Uvertura tragică, op. 81, este mărturie a interesului lui Brahms pentru tragediile lui Sofocle şi dramele lui Goethe şi Shakespeare. Astfel, în Uvertura tragică, Brahms omagiază muzical acest gen literar şi spiritul său, lucru firesc dacă ţinem cont că Germania literară a acelor vremuri era puternic influenţată de celebrul volum Naşterea tragediei de Friedrich Nietzsche.

Apoi, echilibrul muzical este atins printr-o altă lucrare pentru cor mixt şi orchestră (ultima scrisă de Brahms), Gesang der Parzen (Cântecul ursitoarelor), op. 89, care readuce tema destinului care l-a fascinat pe compozitor pe tot parcursul vieţii sale. Această piesă, interpretată pentru prima dată la Cluj (după ce a fost interpretată de Corul Filarmonicii anul trecut, în compania Orchestrei Simfonice din Singapore), este bazată pe un text din Ifigenia în Taurida de Goethe, ea însăşi o re-povestire a tragediei greceşti a lui Euripide.

Atmosfera mai întunecată a primei părţi a concertului va fi contrabalansată, în cea de-a doua, de Concertul nr. 5 pentru pian, în Mi bemol major, de Ludwig van Beethoven, una dintre cele mai iubite lucrări din istoria muzicii. Supranumit Imperialul, concertul se distinge prin caracterul său eroic şi maiestuos şi prin scriitura pianistică de o strălucire neegalată la acel moment.

Informații despre artiști

Cariera muzicală a lui Ferenc Gábor se împarte între activitatea sa ca violist în prestigioasa Konzerhausorchester din Berlin, ca dirijor şi ca profesor la Universitatea de Arte şi Academia de Muzică „Hanns Eisler” din Berlin. Ca dirijor invitat, Ferenc Gábor a apărut pe scene din toată lumea, dirijînd diferite orchestre mari, ansambluri de operă, dar şi formaţii mai mici în diferite distribuţii. Amintim Bochumer Symphoniker, Konzerthausorchester Berlin, Orchestra Naţională din Costa Rica, Kammerphilharmonie Potsdam, Orchestra Simfonică din Szombathely, Orchestrele Filarmonicilor din Cluj, Oradea, Tîrgu Mureş, Orchestra Simfonică de Stat din Istanbul, Orchestra Prezidenţială din Ankara, Ansamblul UMZE din Budapesta, Ansamblul „UnitedBerlin”, Ansamblul Ligatura din Berlin. Ferenc Gábor a dirijat la Toulouse Orchestra Festivalului din Budapesta, în cadrul ciclului Les Grands Interprètes. În concertul său de debut cu Konzerhausorchester din Berlin, în 2009, a avut ocazia să colaboreze cu celebrul pianist Fazil Say.

Multiplele premiere absolute ale unor opere şi lucrări orchestrale aparţinând secolelor XX şi XXI l-au impus pe Ferenc Gábor ca un excepţional interpret şi cunoscător al muzicii noi, completînd astfel interesul acordat lucrărilor muzicale clasice şi romantice timpurii.

Unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai tinerei generaţii de artişti austrieci, Gottlieb Wallisch este apreciat pentru virtuzoitatea şi individualitatea interpretărilor sale, dedicate în special creaţiei pianistice ale clasicismului vienez (Haydn, Mozart, Beethoven). Pianistul a cântat în compania unor orchestre ca Wiener Philharmoniker, Wiener Symphoniker, Orchestra de Tineret „Gustav Mahler” , Sinfonia Varsovia, Orchestra de Cameră din Stuttgart, Orchestra Simfonică Radio din Viena, Camerata Salzburg, Orchestra Filarmonicii Regale din Liverpool, Orchestra Naţională BBC a Ţării Galilor, Orchestra Barocă „Musica Angelica” din Los Angeles, Festival Strings Lucerne, Orchestra „Bruckner” din Linz, Orchestra Filarmonicii din Zagreb, sub bagheta dirijorilor Giuseppe Sinopoli, Dennis Russell Davies, Lord Yehudi Menuhin, Louis Langrée, Sir Neville Marriner, Kirill Petrenko, Christopher Hogwood, Philippe Entremont, Lawrence Foster, Martin Haselboeck, Alexander Rahbari, Bruno Weil, Walter Weller. A fost invitat în festivaluri şi săli de prestigiu ca Festivalul de la Lucerna, Festivalul de Pian de la Ruhr, Beethovenfest din Bonn, Schubertiade din Schwarzenberg, Festivalul din Wallonia, Festivalul de Arte din Singapore, Wigmore Hall din Londra, Carnegie Hall din New York, Tonhalle Zürich. În vara anului 2002, Gottlieb Wallisch a susţinut, cu mare succes, un recital în cadrul celebrului Festival de la Salzburg. În stagiunile recente, pianistul a cîntat la Musikhalle Hamburg, la Filarmonica din Köln, la sala „De Doelen” din Rotterdam, în cadrul Festivalului de Primăvară de la Budapesta, al „Nopţilor de decembrie” din Moscova şi şi-a făcut, de asemenea, debutul în China, cu Camerata Salzburg (la Beijing şi Guangzhou).

Geanina Simion

Oana Andreica